Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Lucrãrile vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnii senatori Nicolescu Constantin ºi Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa prin termenul calculatorului 119; 6 colegi absenþi motivat; deci, avem cvorumul de 122 de colegi senatori.

Aþi primit în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. Dacã sunt observaþii la ordinea de zi? Înþeleg cã nu sunt observaþii.

De asemenea, doresc sã vã informez, stimaþi colegi, cã, astãzi, Birourile permanente reunite vin cu o modificare de program pentru ziua de miercuri când avem,

dupã cum ºtiþi, ºedinþa de plen a celor douã Camere. Programul pe care dumneavoastrã l-aþi aprobat iniþial pentru întreaga zi, pentru ºedinþa de plen a celor douã Camere, s-a modificat; va fi de la ora 9,00 la ora 13,00, dupã-amiazã urmând sã se deruleze lucrãri în comisiile permanente ºi la Senat ºi la Camera Deputaþilor.

Supun aprobãrii dumneavoastrã modificarea de program pentru ziua de miercuri. Vã rog sã votaþi!

Cu 93 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 7 abþineri a fost aprobatã de plenul Senatului modificarea programului pentru ziua de miercuri.

## Stimaþi colegi,

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, doresc sã vã informez, în conformitate cu prevederile regulamentului, cã prin adresa nr. 2.052/12.10.2001, ministrul justiþiei, doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, adreseazã preºedintelui Senatului cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã a domnului senator Corneliu Vadim Tudor, cerere formulatã la solicitarea Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, conform prevederilor art. 69 alin. 1 din Constituþia României ºi art. 169 alin. 5 din Regulamentul Senatului, pentru sãvârºirea infracþiunii de comunicare de informaþii false, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 168[1] din Codul penal.

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 169 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare al Senatului, alin. 6, cererea mai sus menþionatã se aduce de îndatã la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþã publicã ºi se trimite tot imediat Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Conform regulamentului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va examina ºi, în final, va elabora un raport; raportul va fi supus votului secret, conform aceluiaºi regulament ºi se adoptã cu majoritatea membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Dupã aceasta se înainteazã Biroului permanent. Biroul permanent este obligat, conform alin. 6 din art. 169, ca în termen de 15 zile sã programeze dezbaterea în plenul Senatului a acestei cereri ºi, bineînþeles, a raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã informez cã deja s-a trimis aceastã cerere ºi întregul documentar, primit de la Ministerul Justiþiei, cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Probabil a elaborat ºi raportul!

Trecem la primul punct din ordinea de zi Ñ declaraþii politice.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D.(social-democrat ºi umanist)...

Am o chestiune de procedurã. Domnule preºedinte,

Dacã sunteþi amabil sã îmi acordaþi atenþie.

Am în mânã trei ordini de zi Ñ una am primit-o joi, una am primit-o vineri ºi una am primit-o luni. Vã pot arãta ºi douã dosare pregãtite dupã ordinea de zi de joi ºi dupã cea de luni.

Dacã dorim sã venim pregãtiþi pentru dezbateri, vã rog sã luaþi mãsurile necesare pentru a evita pe viitor asemenea situaþii.

O altã problemã, tot legatã de ordinea de zi Ñ v-aº ruga ca atunci când începem un set de legi sã le ducem pânã la capãt.

În ordinea de zi pentru sãptãmâna asta Ñ exploataþiile agricole nu mai existã Ñ, Ordonanþa nr. 102 de modificare... nu mai existã ºi aºa mai departe.

Înþelegeþi cã unii ne luãm treburile în serios ºi ne intereseazã problemele, dat este total incomod sã te pregãteºti pentru un proiect de lege ºi sã vii sãptãmâna urmãtoare în Parlament ºi sã vezi cã nu mai existã pe ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg,

În primul rând, aceastã problemã trebuia sã o ridicaþi înainte de a supune aprobãrii ordinea de zi.

În al doilea rând, doresc sã vã informez cã exploataþiile agricole sunt prevãzute pentru ziua de joi. Am mai dat un termen pentru cã, ºtiþi foarte bine, este o disputã destul de puternicã pe aceastã temã ºi am rugãmintea sã fie examinatã în detaliu ºi joi, când vom aproba ordinea de zi, va fi primul punct din ordinea de zi Legea exploataþiilor agricole, astfel încât sã reuºim sã luãm o decizie luni ºi sã nu mai tãrãgãnãm foarte mult acest proiect de lege.

Domnul senator Eckstein.

În mare parte aº fi vrut sã repet aceste argumente pe care le-aþi adus dumneavoastrã.

Domnul Pãcurariu, care este un ardelean mai domol, cred cã aici s-a grãbit un pic. Sunt niºte chestiuni care necesitã consultãri, astfel încât în plenul Senatului sã luãm o hotãrâre bunã ºi, ca atare, cred cã acest lucru nu aduce prejudicii funcþionãrii Senatului.

Vã mulþumesc.

Asta nu înseamnã cã nu va trebui sã evitãm ca ordinea de zi sã sufere modificãri.

Nu mai sunt intervenþii.

Am propus eu ca aceastã lege sã fie pe primul punct al ordinii de zi de joi.

Supun aprobãrii dumneavoastrã ca joi, pe primul punct al ordinii de zi sã fie Legea exploataþiilor agricole. Vã rog sã votaþi!

Cu 76 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri s-a aprobat ºi aceastã modificare în ceea ce priveºte programul pentru ziua de joi.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Pãunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ºi Umanist.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte al Senatului, Domnilor senatori,

”Trebuie sã începem sã ne recuperãm trecutul, aºa cum ne obligã legile moralei creºtine, aºa cum ne obligã legile istorieiÒ.

În declaraþia mea politicã de astãzi mã voi referi la un fapt care tinde sã devinã, sã parã un mod de a fi al nostru, al comunitãþii româneºti, atât aici, cât ºi dincolo de graniþele þãrii, ºi anume Ñ **uitarea trecutului, neglijarea trecutului, punerea trecutului în paranteze** .

Oricare dintre noi ar strãbate aleile unor cimitire, aleile unor mari cimitire din aceastã þarã ºi, cu deosebire, cimitirele din Bucureºti, ar putea constata pãrãsirea, de cãtre noi, cei vii, a mormintelor ilustre, a marilor ºi semnificativelor morminte ale unor bãrbaþi de seamã ai acestui neam.

Avem, se vede treaba, o anumitã presiune a prezentului trecãtor, a prezentului care ne ocupã cele mai multe din elanuri ºi ne ocupãm mai puþin de trecut ºi la fel de puþin ºi de viitor, dacã nu cumva, uneori ne refugiem în viitor. Imaginea unei Românii cu castelele pãrãginite, cu patrimoniul în derivã ºi cu mormintele ilustre lãsate pe seama unor oameni cu capacitate intelectualã puþinã ºi cu la fel de puþinã putere de a interveni în postumitatea acestor cimitire ne dezoleazã, dar, domnilor colegi, ziceam cã nu ne caracterizeazã aceastã poziþie doar pe noi, cei dinãuntrul graniþelor. Existã ºi mari morminte ale unor români care nu s-au întors în þarã înainte de a-ºi da obºtescul sfârºit. Existã ºi morminte a cãror soartã este la fel de greu de înþeles ca ºi unele dintre atitudinile noastre faþã de aceastã istorie.

Dupã decembrie 1989, dupã declanºarea a ceea ce numeam între primii ” **rãzboiul româno-român** Ò, rãzboi care nici astãzi nu s-a stins, spre bucuria inamicilor noºtri, s-au fãcut paºi importanþi pentru reconcilierea cu propria istorie, inclusiv cu dinastia naþionalã, indiferent cine a fost la putere dupã 1990, ºi s-au luat mãsuri pentru repatrierea unor bãrbaþi de stat, cum au fost Nicolae Titulescu ºi generalul Rãdescu ale cãror oseminte au fost repatriate. Nu s-a fãcut, deocamdatã, mare lucru, nu s-a fãcut aproape nimic pentru memoria marilor artiºti români care au murit în strãinãtate, dar este vorba acum despre **un mormânt al istoriei noastre care rãmâne al istoriei noastre care rãmâne deschis Ñ mormântului lui Carol al II-lea** , un rege care, deºi este foarte controversat, deºi i se imputã, dupã moarte, multe, a avut o domnie în care cultura a cunoscut ºi momente faste. Trebuie sã recunoaºtem acest fapt, pentru cã dacã nu îl recunoaºtem cu privire la un moment mai vechi al trecutului, cu greu ne vom obiºnui sã recunoaºtem adevãrul cu privire la momente mai noi ale trecutului sau la momente ale prezentului ºi viitorului.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Gheorghe Buzatu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-au împlinit deja 7 zile de când Statele Unite ºi aliaþii lor, ca rãspuns la acþiunile teroriste din 11 septembrire a.c., au declanºat rãzboiul împotriva regimului taliban din Afganistan.

Nu insist, nefiind cazul, asupra rostului ºi desfãºurãrilor militare în curs.

Mã vãd silit însã sã-mi exprim punctul de vedere asupra faptului cã poate obiectivul þintit a fost, este insuficient de bine ales, în raport cu ceilalþi talibani rãspândiþi pretudindeni în lume.

De ce aº ascunde cã mã gândesc la doamna/ domniºoara reprezentantã, în fond, secretarã a Fundaþiei **Konrad Adenauer** din România.

Dupã cum este cunoscut, Domnia sa a cooperat recent cu Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii la organizarea unui simpozion, la Neptun, pe teme de istorie recentã, simpozionul din 4Ñ6 octombrie a.c. Din câte îmi dau seama, fundaþia n-a venit, pentru cã nici nu putea veni cu forþe ºtiinþifice proprii, care sã asigure buna desfãºurare a lucrãrilor simpozionului, ci doar a sponsorizat manifestarea, adicã a depus o sumã de bani pentru a asigura transportul, hrana ºi cazarea participanþilor, eventual, imprimarea programului ºi tipãrirea, pe viitor, a comunicãrilor. Ei bine, din aceastã perspectivã, secretara fundaþiei, pe care n-am s-o numesc pentru a nu-i îngãdui sã rãmânã, prin reþinerea numelui ei în stenogramã, în analele Parlamentului român, deci secretara fundaþiei ºi-a permis, crezându-se, probabil, pe undeva prin Uganda sau Burundi, sã intervinã în programul ºtiinþific al simpozionului.

În chip precis, înainte ori în cursul simpozionului de la Neptun, delegata fundaþiei, o reprezentantã demnã a sectei talibane, rãspânditã tocmai prin Germania Ñ se vede astãzi Ñ deci o veritabilã ”tãlibãniþãÒ sau ”tãlibãneasãÒ, las lingviºtii sã se pronunþe, a procedat astfel cum nu-i îngãduiau pregãtirea ºi statutul sãu juridic de rezidentã la Bucureºti.

ªtiam cã fundaþia purtând numele uneia dintre personalitãþile de prim rang ale istoriei europene postbelice, fostul cancelar Adenauer, din 1949Ñ1963, ºi fondator al Germaniei de Vest, au prioritar în atenþie încurajarea ºi menþinerea contactelor între grupurile creºtin-democrate de pe vechiul continent, ceea ce constituie un aspect al problemei.

Mulþumesc, domnul senator.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamnei senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi vizeazã o temã extrem de sensibilã pe care am intitulat-o ”Fondurile haiduceºtiÒ, sau, mai corect spus, ”Fondurile administrate haiduceºteÒ.

Despre ce este vorba?

Cât timp modelul nostru de erou naþional va fi Toma Alimoº ºi nu Budulea Taichii, nu avem nici o ºansã sã învãþãm tainele, regulile democraþiei ºi ale statului de drept.

Respectul proprietãþii ºi al veniturilor cetãþenilor nu este unul facultativ nici mãcar pentru Guvern.

Constatãm cã o datã ce am acceptat derogãri originale de la autonomia diverselor organisme înfiinþate sã gestioneze fondurile de asigurare bazate pe solidaritate ºi mã refer, în principal, la încãlcarea autonomiei Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate, Guvernul face pasul urmãtor, normal în logica haiduceascã, ºi intervine brutal în mecanismul de distribuþie a fondului de ºomaj.

Creat din contribuþiile persoanelor care desfãºoarã activitãþi pe bazã de relaþii de muncã, fondul de ºomaj are o destinaþie principalã precisã ºi anume protejarea persoanelor aflate în situaþia de ºomaj. Stabilirea arbitrarã a unei indemnizaþii unice ºi foarte mici fãrã leguturã cu contribuþia la fond ºi situaþia socialã a ºomerului, pentru a crea excedente utilizate în stimularea angajatorilor, dupã reþete subiective, contravine principiului contributiv ºi solidar al sistemului de asigurare.

Ideea conform cãreia partea de salariu cu care contribuie angajaþii la fond poate fi utilizatã dupã alte principii decât cele enunþate în chiar crearea sa este cea mai elocventã demonstraþie cã guvernanþii de astãzi nu respectã drepturile salariale. Salariul unei persoane este un drept al sãu pe care Guvernul nu-l poate utiliza decât în limitele stabilite prin legi care respectã morala publicã.

Este uimitor sã constatãm cã în situaþia socialã din România, în proiectul Legii bugetului de asigurãri sociale pe anul 2002, fondul de ºomaj este preconizat cu un excedent substanþial, excedent creat prin stabilirea unei indemnizaþii de ºomaj al cãrei nivel ar putea fi catalogat ridicol, dacã nu ar fi imoral.

De ani de zile, în mai toate þãrile Uniunii Europene, fondurile de asigurãri sociale sunt alimentate din bugetul de stat pentru a-ºi putea îndeplini menirea. Numai în anul 1997, în Belgia, de exemplu, 20% din T.V.A. a luat destinaþia fondului de asigurare de ºomaj.

Iatã deci cã, într-o logicã a moralei publice, se pot gãsi mijloace de scãdere a presiunii asupra muncii fãrã a recurge la distribuþii haiduceºti ºi deci profund subiective ºi expuse corupþiei.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Mircea-Ionescu Quintus.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte al Senatului.

Stimate doamne ºi stimaþi domni colegi,

Declaraþia mea, deopotrivã politicã ºi pateticã, s-ar putea intitula cu îngrijorare ”Unde ne sunt podurile de peste Prut?Ò

Cu profunda îngrijorare a ostaºului care, cu 60 de ani în urmã, trecea Prutul pe pod de vase pentru eliberarea ºi regãsirea fraþilor, a nepotului lui Constantin Stere, cel care a putut cunoaºte îndeaproape suferinþele de neînchipuit ale basarabenilor, a omului politic care a trãit bucuria trecerii peste podul de flori, încredinþat cã istoria Ñ aceeaºi care ne-a despãrþit în 1812, în 1940, în 1944 Ñ ne va reuni cândva, omul acesta constatã acum, cu aceeaºi îngrijorare, o rãcire primejdioasã a relaþiilor dintre statele noastre datoritã atitudinilor antiromâneºti ale unor demnitari ai Republicii Moldova, de naturã a amâna vizite parlamentare ºi guvernamentale la Chiºinãu.

Dar, indiferent de aceastã situaþie, indiferent dacã relaþiile diplomatice sunt în impas, nu trebuie întrerupte legãturile dintre oameni, miºcarea continuã a acestora între cele douã maluri ale Prutului, ajutorul, mai ales cultural ºi educaþional, pe care România îl datoreazã, cel puþin din punct de vedere moral, cetãþenilor Republicii

Moldova, milioanelor de români de care trebuie sã ne îngrijim, sã ne interesãm pentru a nu se simþi izolaþi ºi pãrãsiþi.

Aºa cum scria omul de culturã Mihai Cimpoi, citez: ”Cristul basarabean apare adesea nu ca o fãpturã divinã misterioasã, de domeniul tainei, ci ca un om necãjit, prigonit de soartã, mergând pe un drum sinuos cu o cununã de spini care-i înþeapã fruntea ºi îi lasã rãni sângerândeÒ Ð închei citatul.

Este adevãrat cã Prutul desparte douã state române, dar nu ºi poporul de pe cele douã maluri ale sale.

Nu putem îngãdui ca þara noastrã sã înceteze a mai reprezenta sprijin ºi nãdejde pentru fraþii de dincolo de Prut, aceasta neînsemnând însã, cum s-a insinuat, imixtiuni în treburile interne ale unui stat suveran ºi independent sau tendinþe expansioniste româneºti.

Prin voinþa comunã a forþelor noastre politice, ne-am strãduit ºi ne strãduim sã statornicim relaþii de bunã înþelegere cu toþi vecinii noºtri, relaþii privilegiate cu Republica Moldova ºi este absolut regretabil cã se încearcã acreditarea ideii cã avem, totuºi, unele probleme cu ei chiar în perioada în care România se bucurã de încredere ºi de un larg sprijin pentru o apropiatã integrare euroatlanticã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) mai are la dispoziþie 12 minute.

Dau cuvântul domnului Ioan Nicolaescu.

## **Domnul Ioan Nicolaescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi senatori,

Prezenta mea declaraþie este o consecinþã a participãrii la Helsinki la Reuniunea reprezentanþilor parlamentelor þãrilor din Uniunea Europeanã pentru evaluarea ºi previziunea tehnologiei la nivelul parlamentelor naþionale din þãrile respective.

România a participat pentru prima datã la aceastã reuniune în calitate de invitat ºi, spre marea noastrã surprindere, am fost singura þarã din þãrile care nu sunt membre ale Uniunii Europene deoarece reprezentantul Cehiei, un alt reprezentant al unei astfel de þãri, era rezident englez. De aceea, considerãm noi cã acest început este o promisiune a modului în care reprezentanþii acestor þãri privesc eforturile României în acest domeniu.

Acest organism Ñ EPTA Ñ adicã _European Parliamentary for Technology Assessment_ cuprinde douã secþii: cea care evalueazã rezultatele introducerii noilor tehnologii în þãrile respective ºi cea care se referã la predicþia respectivã pe o perioadã mai lungã, de obicei între 15 ºi 20 de ani.

EPTA a fost constituitã în 1990 ºi se pare cã ultimele reuniuni vin sã confirme rolul pe care aceastã organizaþie îl are la nivelul acestor parlamente.

De altfel, Parlamentul european s-a implicat decisiv în aceastã organizaþie prin instituþiile care sunt angrenate pentru a face aceastã evaluare ºi aceastã predicþie, astfel încât se realizeazã studii în numele respectivelor parlamente, iar rezultatele respective constituie modele pentru toate aceste þãri.

Deoarece noile tehnologii ne conduc într-o nouã erã ºi se trece, acum, aºa cum se ºtie, de la informaþie la cunoaºtere Ñ acel know-how Ñ iar societatea se dezvoltã continuu, apare acea, sã spunem, secþie care cuprinde _research and development_ , deci cercetarea ºi dezvoltarea, în care noile politici se confruntã cu cerinþe noi ºi provocãri speciale.

În cadrul acestui proces, parlamentele trebuie sã-ºi conserve un rol de frunte prin prezentarea iniþiativelor, a schimbului punctelor de vedere ºi a împãrtãºirii experienþei lor asupra acestor probleme.

Forma instituþionalizãrii evaluãrii tehnologiei în statele membre ale EPTA se situeazã de la comisii parlamentare pemanente la unitãþi separate ca parte a administraþiei parlamentare ºi la instituþii de cercetare independente în afara Parlamentului ca forme de consultare permanentã pentru Parlamentul naþional.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.R.M. mai are 5 minute la dispoziþie.

Dau cuvântul domnului senator Corneliu Vadim Tudor.

Doamnelor ºi domnilor,

Am înþeles cã în lipsa mea din salã Ñ mã aflam la o conferinþã de presã, la solicitarea ziariºtilor Ñ domnul Nicolae Vãcãroiu a dat citire cererii doamnei Rodica Stãnoiu, colega noastrã de Senat, de ridicare a imunitãþii Ñ îmi vine sã ºi râd, iertaþi-mã, trebuie sã fim, totuºi, serioºi, pentru cã e un cadru serios Ñ, de ridicare a imunitãþii mele parlamentare. Acesta mi se pare un abuz ridicol al actualei puteri, care se aflã în rãzboi cu toatã lumea, cu cel mai mare partid de opoziþie ºi cu liderul sãu, cu senatorul Ilie Ilaºcu, pe care nu l-a lãsat sã plece în Basarabia, pretextând cã, acum, nu e momentul ºi cã e o situaþie tensionatã, de parcã el ar fi tensionat-o; cu Paul Grigoriu de la **Radio România** , care a fost suspendat o lunã de zile; cu tânãrul ziarist ºi istoric Marius Oprea de la **România Liberã** ºi, în final, cu întregul popor român.

Am înþeles cã domnul senator Adrian Pãunescu, aici de faþã, s-a referit la **Deutsche Welle** . Da, este o emisiune care a fost difuzatã la **Deutsche Welle** , astãzi, ºi în care se spune aºa: ”Imediat, dupã alegeri, Partidul Social Democrat a declanºat o campanie amplã de acaparare a tuturor posturilor publice din toate domeniileÒ. Interesant este cã, acolo unde funcþiile erau eligibile, aºa cum sunt primãriile sau consiliile municipale ºi judeþene, acolo Partidul Social Democrat a dus o campanie de racolare. Se vorbeºte ºi de teroarea instauratã în presã.

Eu cred cã aþi depãºit mãsura, domnilor din Partidul Social Democrat, ºi, dacã pânã acum colaboram bine, în mine veþi avea un adversar foarte puternic.

Incapabilã sã rezolve problemele grave ale þãrii, actuala putere a instaurat un regim de teroare, într-o vreme în care au fost scoºi din puºcãrie, la excepþional, probabil, pentru bunã purtare, câþiva dintre marii gangsteri: Sever Mureºan, despre care generalul de poliþie Costicã Voicu mi-a zis cã a furat de la Banca **Dacia Felix** 500.000.000 de dolari (toatã averea clanului Kennedy, acumulatã în 100 de ani, era numai de 400.000.000 de dolari). Iatã cã acest Sever Mureºan, un fel de Bin Laden al finanþelor româneºti, a furat aproape o jumãtate de miliard de dolari. Apoi, au fost scoºi din puºcãrie ºi mafioþii arabi Zaher Iskandarani ºi Muja Marcellini, toþi trei sponsori ai P.D.S.R. ºi ai regimului Iliescu, dupã cum o spun numeroase publicaþii, nu eu.

Un minut.

... un minut, într-un minut sã vã dau douã subiecte. Haideþi, bine, unul. Este vorba de douã anchete de opinie pe care le-au fãcut reporterii mei prin pieþe, prin oraº. La un moment dat, o doamnã, Ecaterina Olaru, de 77 de ani, din Piaþa **Gemeni** , spune aºa, cã un vecin de-al ei s-a sinucis în baie, fiindcã nu mai avea nici un ban pentru a-ºi face aprovizionarea de iarnã. Iar o altã bãtrânã, Maria Savu, fãrã domiciliu, spune despre pãgubiþii F.N.I. urmãtorul lucru, ºi aº vrea sã îi transmiteþi ºi domnului Adrian Nãstase (care acum se aflã în Finlanda)... Ea zicea aºa: eu sunt acea femeie cãreia actualul prim-ministru Adrian Nãstase i-a sãrutat mâna pe scãrile Senatului României, înainte de alegeri, ºi îi spunea: ”Mamaie, îþi vei recupera banii în momentul când vom fi aleºi!Ò Dumnealui a ajuns prim-ministru. Promisiunea pe care mia fãcut-o, a uitat-o. Banii nu i-am vãzut. M-a minþit ºi nea minþit pe toþi, cerºindu-ne voturile. ªi continuã cu niºte gânduri, nu foarte mãgulitoare, faþã de domnul Adrian Nãstase ºi faþã de tot partidul de guvernãmânt.

Acestea sunt problemele, pentru Dumnezeu! Dacã le rezolvaþi pe acestea, nu va mai fi nevoie de Vadim Tudor în România. Nu va mai fi nevoie de un paratrãznet. Rezolvaþi problemele sociale ale oamenilor ºi sã vedeþi cã devine inutil. Atât timp cât domnul Adrian Nãstase însuºi spunea cã, dacã P.R.M. creºte, acesta este barometru al eºecului nostru politic ºi social-economic, trebuie sã luaþi în calcul aceste realitãþi ale societãþii româneºti.

În rest, vã asigur de simpatia mea. Repet cã mã voi duce la aceastã nouã rãstignire cu fruntea sus, voi intra, din nou, ºi în Parlamentul viitor, poate ºi în alte dregãtorii, iar doamna Rodica Stãnoiu probabil cã va rãmâne ca o amintire urâtã în analele justiþiei româneºti, aºa cum au rãmas ºi Gavril Iosif ºi Chiuzbaian ºi Valeriu Stoica.

Iartã-i Doamne, cã nu ºtiu ce fac! Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal mai are la dispoziþie un minut.

Domnule senator Corin Penciuc, Vã puteþi încadra? Sau amânaþi?

Mã încadrez, domnule preºedinte.

Cum doriþi. Deci, aveþi un minut la dispoziþie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea se referã la unele aspecte care vizeazã activitatea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Este ºtiut faptul cã sistemul sanitar din România nu merge prea bine. Existã o serie de deficienþe, unele despre care se vorbeºte, altele care sunt evitate. Rezultatul acestei stãri de fapt este cã, pe de o parte, bolnavii nu beneficieazã de asistenþa care li se cuvine, iar pe de altã parte, medicii profesioniºti din reþea sunt foarte nemulþumiþi de aceastã situaþie.

Deºi în Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, la capitolul care vizeazã Ministerul Sãnãtãþii ºi

Familiei, se precizeazã clar cã rolul de administrator al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei va fi redus, concomitent cu creºterea rolului sãu în domeniul politicii sanitare, modul de acþiune ºi deciziile luate în ultimele 9 luni demonstreazã tendinþe contrare. Afirmaþiile unor înalþi responsabili ai principalelor instituþii, care iau pulsul în ceea ce priveºte serviciile medicale, constituie argumente de netãgãduit în acest sens.

Astfel, responsabili ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate susþin cã reforma sanitarã s-a oprit la poarta spitalelor, denunþând dirijarea unor fluxuri financiare de pânã la 78% din totalul serviciilor medicale spre spitale ºi neglijarea medicinii primare, a medicamentului ºi a ambulatoriului de specialitate. Asociaþia Medicilor de Familie afirmã cã reforma sanitarã din România a eºuat deoarece s-au propus soluþii tehnice pentru probleme etice, iar Camera Federativã a Medicilor constatã o concentrare a puterii de decizie la nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Patronatele din sectorul medical constatã, la rândul lor, o blocare a procesului de privatizare, concomitent cu aplicarea unui tratament discriminatoriu pentru serviciile medicale private, fie prin obstrucþii administrative, fie prin limitarea accesului la fondul de asigurãri, în condiþiile în care medicii de familie, farmaciºtii ºi stomatologii, precum ºi o bunã parte din specialiºtii din ambulatorii, sunt operatori privaþi.

Colegiul Medicilor din România acuzã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei cã nu poate gãsi soluþii legislative adecvate la marile probleme pe care le ridicã serviciile medicale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. are cuvântul domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deºi datele statistice nu sunt cele mai sigure în privinþa numãrului populaþiei de etnie romã, este de notorietate cã în România existã o comunitate importantã de cetãþeni de etnie rromã. Este, tot aºa, de notorietate cã aceastã minoritate întâmpinã greutãþi deosebite în privinþa integrãrii, dacã vreþi, în societatea româneascã, respectiv, beneficiazã de condiþii de viaþã indecente, este supusã unor recluziuni ºi care trebuie sã fie ajutatã, ceea ce nu numai morala creºtinã ne obligã, dar este ºi o cerinþã din partea Uniunii Europene sã îmbunãtãþim situaþia acestei minoritãþi.

Nu mã erijez în reprezentantul acestei etnii. Doresc, doar, sã atrag atenþia cã Guvernul României a fãcut paºi importanþi, zic eu, în aceastã mãsurã. S-a adoptat o strategie naþionalã pentru îmbunãtãþirea situaþiei rromilor ºi, cu paºi, dacã vreþi, nu prea mari, s-au luat mãsuri pentru îmbunãtãþirea situaþiei acestei etnii.

Eu nu pot decât sã salut luarea de poziþie a domnului Preºedinte Ion Iliescu, care, referindu-se la unele aspecte semnalate de presã, respectiv tendinþa unor consilii locale, primãrii Ñ vorbesc de Piatra Neamþ, de Deva ºi de Baia Mare Ñ, de a aºeza aceste colectivitãþi de rromi la marginea localitãþilor urbane, uneori fãrã acordul acestora, intenþia, în momentul de faþã, de a ridica ziduri, de a-i despãrþi de restul societãþii, domnul Preºedinte a solicitat chibzuinþã în aceastã mãsurã.

ªtim cã este foarte greu, pentru cã o bunã parte din populaþie are resentimente faþã de aceastã etnie, dar noi, care suntem oameni politici, cred cã avem obligaþia ca sã ajutãm ºi sã contribuim, sã nu facem greºeli care ne costã, ne costã ºi în interior, ne costã ºi din punctul de vedere al imaginii noastre.

Dupã aceastã declaraþie politicã, nu pot sã mã abþin sã nu reacþionez la câteva dintre cele spuse de la acest microfon în ziua de astãzi.

Pe de o parte, domnul senator Adrian Pãunescu, atenþie la limbaj! Limbajul a fost, ºi din partea domnului profesor Buzatu, unul violent, cu expresia de ” **mint** Ò, ” **mincinoºi** Ò, ” **talibani** Ò, respectiv, membrii unei fundaþii.

Stimaþi colegi,

Dau cuvântul ultimului vorbitor la declaraþii politice, domnului senator Matei Vintilã. Aveþi la dispoziþie 5 minute.

ªi, dupã aceea, un drept la replicã, înþeleg, domnului senator Adrian Pãunescu ºi domnului senator Gheorghe Buzatu. Deci, fiecare aveþi câte 2 minute. Vã rog!

Exact cu o lunã în urmã anunþam, de la tribuna Senatului, despre necazul care s-a abãtut asupra locuitorilor Ocnelor Mari, acea prãbuºire care s-a produs ºi care a dus la sinistrarea a peste 100 de familii. Aº vrea sã arãt aici Ñ ºi, ca un fel de replicã la declaraþia politicã a unui coleg într-o ºedinþã trecutã, care spunea cã nu se preocupã Guvernul, aº vrea sã parcurg etapele, fiind în cunoºtinþã de cauzã, fiind senator de Vâlcea ºi fiind în mijlocul problemelor.

Exploatarea sãrii pe raza oraºului Ocnele Mari a folosit ca tehnologie de extracþie dizolvarea acesteia cu apã ºi extragerea saramurii cu ajutorul sondelor, ºi aceasta a început în anul 1961, beneficiarii produsului final fiind cele douã combinate chimice de pe platforma industrialã Râmnicu-VâlceaÐSud, respectiv, **Uzina sodã** ÑGovora ºi **Oltchim** ÑGovora. Condiþiile de zãcãmânt ºi lipsa unor tehnologii ºi aparaturi de control performante au favorizat crearea în timp a unor caverne ºi a unui gol de mari dimensiuni. Efectuarea unor mãsurãtori de cavernometrie sonicã, atât de cãtre Exploatarea minierã Râmnicu-Vâlcea ºi de cãtre consorþiul german **Sokondep** , în anii 1993, 1995 ºi 1997, în câmpul 2 de sonde de exploatare la Ocnele Mari, a pus în evidenþã un gol subteran de dimensiuni considerabile, gol format prin dizolvarea totalã a pilierului intercameral ºi, în proporþie de circa 50 %, a celor 6 secundari, ceea ce a condus la diminuarea corespunzãtoare a portantei pilierilor de siguranþã ºi la necesitatea opririi activitãþii de exploatare în câmpul 2 de sonde la Ocnele Mari.

Începând cu anul 1993, prezenþa golurilor subterane a determinat fenomene de instabilitate pe o suprafaþã de circa 10 ha, pe care erau amplasate 22 de gospodãrii. Cercetãrile specialiºtilor au arãtat cã principalul element de rezistenþã menit sã asigure stabilitatea suprafeþei pilierilor intercamerali, datoritã afectãrii însemnate suferite de secþiunea lor portantã, nu dispune de capacitatea necesarã pentru a prelua, în condiþii de siguranþã, sarcinile transmise.

Atenþionãrile, fãcute de specialiºti români ºi strãini, cã situaþia în câmpul 2 de sonde a devenit criticã sub aspectul producerii unui colaps. Comisia judeþeanã de apãrare împotriva dezastrelor a stabilit, în regim de urgenþã, strãmutarea celor 22 de gospodãrii. În acest sens, Consiliul judeþean din Vâlcea ºi Prefectura au iniþiat un proiect de Hotãrâre de Guvern privind alocarea sumei de 25 miliarde lei Primãriei oraºului Ocnele Mari din fondul de intervenþie la dispoziþia... Prin Hotãrârea de Guvern nr. 497 din 24 mai 2001 s-a aprobat suma de 10.000.000.000 lei, virându-se în contul Primãriei oraºului Ocnele Mari.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pentru drept la replicã, câte 2 minute, domnul senator Adrian Pãunescu ºi domnul senator Gheorghe Buzatu. Vã ascultãm, domnule senator Pãunescu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt surprins de felul în care un domn senator ºi-a folosit timpul de declaraþie politicã pentru a ataca o problemã care nu îl priveºte decât dacã dânsul se considerã administratorul României. ªi probabil cã, prin laºitate din parte-ne, vom ajunge ºi la situaþia aceasta; ca dânsul sã hotãrascã ºi ce fac televiziunile particulare, ºi cum trebuie sã vorbesc eu.

## Doresc sã mi se rãspundã: **conform cãrui punct din regulamentul nostru? ªi conform cãrei legi? Conform cãrei logici eu nu îmi pot face meseria?**

Pasul urmãtor pe care îl poate strãbate dumnealui, eventual bilingv, este sã îmi interzicã sã public cãrþi. ªi mai e un pas, sã îmi interzicã sã fiu alfabetizat, dacã nu cumva îmi va pretinde sã execut triluri în graiul dumnealui.

**Conform cãrei deontologii un senator îndeamnã pe alt senator sã îl dea în judecatã pe al treilea, cã respectivul senator îl va asista? Respectivul prim senator îl va asista pe al doilea, numai sã îl înfunde pe al treilea?** Este normal?! Aceasta trebuie sã fie relaþia dintre noi în acest Senat?

**Conform cãrei legi emisiunea în limba maghiarã a TVR, TVR oficial, televiziunea statului, a devenit proprietatea unui partid unic?** ªi acolo nu se exprimã decât **ceea ce doreºte respectivul partid unic** . ªi nu e voie sã critici partidul respectiv ºi acþiunile sale.

**Conform cãrei legi a bunului-simþ ºantajul în relaþiile dintre partide a devenit armã de luptã pentru obþinerea unor privilegii antieuropene, antiromâneºti** , aºa cum am asistat cã se întâmplã în Senatul nostru?

În ceea ce mã priveºte, am sã mã duc la marii clasici ai literaturii maghiare, pe care îi preþuiesc ºi îi iubesc ºi din care am ºi tradus, sã învãþ un cuvânt pe care sã i-l spun domnului care m-a atacat, sã îl învãþ în maghiarã: **”RuºineÒ!**

Dau cuvântul, tot pentru drept la replicã, domnului senator Gheorghe Buzatu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-un fel misiunea mea a fost uºuratã de intervenþia maestrului Adrian Pãunescu, cãruia þin sã îi mulþumesc într-un mod deosebit. Dar pentru domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter, în afarã de faptul cã nu e cazul sã arate cu mâna unde mã aflu, pentru cã eu ºtiu unde mã aflu în aceastã salã ºi, poate, ºi în aceastã lume, ceea ce este altceva, trebuie sã precizez un lucru: nu am nici un fel de pretenþii, dovadã este cã nici nu am ajuns la Neptun, dar manifestarea a fost pur ºtiinþificã. A fost vorba de un program fãcut de C.N.S.A.S., care a dat oamenii, ºi am acolo studenþi ºi doctoranzi, ºi de acolo m-a exclus aceastã fundaþie, aceastã doamnã pe care nu am cum sã o calific ºi nici nu am numit-o, de altfel. Între altele, sã nu se piardã din vedere cã am studiat ceva prin arhive ºi, deci, m-a scos de acolo de unde aveam ceva de spus, ca unul care am trecut prin arhivele C.I.A., atunci când era foarte greu, sau prin arhivele K.G.B.

Dar nu asta este problema, ci dacã era un simpozion organizat de C.N.S.A.S., puteam Ñ nu aveam nevoie de banii fundaþiei Ñ, dar mãcar sã mi se permitã sã fiu în salã. Asta este o chestiune.

ªi închei cu aceastã precizare extrasã, iacãtã, din **Adevãrul** care este, vrem nu vrem, astãzi, cel mai important cotidian din România: ”Se pare cã, tot la sugestia fundaþiei, a fost radiat de pe lista invitaþilor ºi numele senatorului P.R.M., Gheorghe Buzatu, un bun cunoscãtor al problemelor dezbãtute la Neptun.Ò

De ce s-au dat banii, dacã nu pentru a se ajunge la adevãr?! Aici nu existã jumãtãþi de mãsurã ºi nici jumãtãþi de mãsurã în ce priveºte calificarea unor persoane care, precum secretara fundaþiei respective, domnule senator, a procedat aºa cum a fãcut-o.

Mulþumesc pentru atenþie, domnule preºedinte.

Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Încheiem aici declaraþiile politice.

Trecem la urmãtorul punct.

Daþi-mi voie sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCCÐLegea Publicã nr. 480/1992, precum ºi achitarea dobânzii ºi a altor costuri externe aferente acestei cote-pãrþi;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate academice în cadrul Academiei Române;

Ð Legea privind declararea Municipiului Hunedoara Oraº-martir al Revoluþiei din decembrie 1989;

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2001 privind unele mãsuri pentru achiziþionarea metalelor neferoase, a aliajelor acestora ºi a deºeurilor neferoase reciclabile;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1999 pentru completarea art. 25 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de medic veterinar;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate;

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000 pentru modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La comisia de mediere nu au fost probleme; în unanimitate au fost adoptate toate medierile.

La primul punct, adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor, în rest textul Senatului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Legat de punctul 1, titlul Ordonanþei Guvernului nr. 124/2000 s-a acceptat la mediere textul Camerei Deputaþilor, deci titlul. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 72 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere s-a aprobat acest titlu.

În rest avem numai textul SenatuluiÉ

ªi la poziþia 12 este oÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Imediat trecem la poziþia 12, domnule senator.

Poziþia 12 art. 1 punctul 6 de la art. 8 alin. 1 lit. c), text comun, votat în unanimitate. Dacã sunt obiecþii, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 73 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi douã abþineri s-a aprobat acest text comun.

În rest nu

Trecem la urmãtorul punct Ñ mulþumesc, domnule Zanc! Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru protecþia persoanelor în privinþa preluãrii datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date. Vã rog, din partea Senatului, cine prezintã raportul? Domnul senator Predescu, înþeleg?

Stimate coleg,

La Legea pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor.

Deci au participat, din partea Senatului, domnul Predescu Ion, Iorgovan Antonie, Opriº Octavian, Aron Belaºcu, Rus Ioan Aurel, Iustihan Mircea Teodor ºi Eckstein Kov‡cs. Cine susþine raportul comisiei de mediere? Vã rog!

Vã ascultãm, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Am rugãmintea Ñ a fost o mediere mai dificilã Ñ sã urmãriþi dumneavoastrã textele pentru a le supune cu operativitate votului.

În general, sunt texte comune, cu excepþia celor care reprezintã Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc foarte mult. Într-adevãr, a fost o mediere foarte dificilãÉ

O mediere de aproape 4 ore.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Aveþi textul în faþã, o sã mergem pe puncte.

La punctul 1, art. 1 alin. 2 s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor în unanimitate. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 72 voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 2, art. 2 alin. 2, 3 la 8 s-a mers pe text comun. Text comun la punctul 2 lit. a), iar în rest, la acest articol, punctele b), c) ºi alin. 3, 6, 5, 7 s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Tot la art. 2 alin. 8 s-a mers pe textul Senatului în unanimitate. Dacã sunt obiecþii? De fapt, nu îl

La poziþia 4 s-a mers pe text Camera Deputaþilor cu excepþia alin. 2, unde s-a mers cu text comun. Dacã sunt obiecþii la poziþia 4? Nu avem obiecþii. Vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 5, art. 5 s-a mers pe text Camera DeputaþilorÉ

La titlu, da!

É cu excepþia alin. 1, unde s-a propus text comun. În rest, art. 5 s-a mers pe formula text Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 72 de voturi pentru, 20 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 6, art. 6 alin. 1 text comun ºi lit. c) Ñ text Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi propunerea de la poziþia 6.

Cu 69 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 7, e vorba de art. 6 alin. 2 Ñ text Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 72 de voturi pentru, 24 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 8, art. 7 alin. 2 s-a mers pe formula: la punctul a) Ñ text Camera Deputaþilor, idem la b), la d), g), cu excepþia h), unde s-a mers pe textul Senatului: de asemenea, alin. 4 pe text comun, votat în unanimitate ºiÉ

Alin. 3 Ñ text Senat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

É urmãtorul punct tot de laÉ deci alin. 3É cred cã e 4, devine 3, tot de la poziþia 8, s-a mers pe textul Senatului. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

La poziþia 9, art. 8 s-a mers pe formula: la alin. 1 art. 8 Ñ text comun. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 10, e vorba despre art. 9, s-a mers pe text Camera Deputaþilor, cu excepþia alin. 2, unde avem text comun, votat în unanimitate. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 11, e vorba despre art. 10 Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 75 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 12, cu referire la art. 11, s-a mers pe text, în unanimitate, cu varianta de la Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 67 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/25.X.2001

La poziþia 13, cu referire la art. 11 alin. 2 Ñ text Camera Deputaþilor, inclusiv la lit. c) Ñ text Camera Deputaþilor ºi la lit. d). Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 14, tot cu referire la art. 11 alin. 3 ºi 4 s-a mers, în unanimitate, pe varianta Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 69 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 15, cu referire la art. 12 s-a mers, în totalitate, pe varianta de la Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 16, de asemenea, cu referire la art. 12 alin. 2, 3, 4 ºi 6 s-a mers pe text Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 72 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 17, cu referire la art. 13, s-a mers pe text Camera Deputaþilor, cu excepþia lit. b), unde avem text comun, votat în unanimitate. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu excepþia lui 6.

É text Camera Deputaþilor la alin. 2, 4, 5, text Senat la alin. 6, la alin. 8 Ñ text comun, alin. 9 Ñ text Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 30, cu referire la art. 25 alin. 2 Ñ text comun. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 31, cu referire la art. 26 alin. 1 ºi 2 Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 64 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 32, cu referire la art. 27 Ñ text Camera Deputaþilor. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 66 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 33, cu referire la art. 28 alin. 1, 2, 4, 6; alin. 1 Ñ text Camera Deputaþilor, alin. 4 Ñ text Senat, la alin. 2 Ñ text Senat în unanimitate, ca ºi la alin. 5 Ñ nu votãm la alin. 6 Ñ text Camera DeputaþilorÉ

ªi la alin. 7.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

É ºi la alin. 7 Ñ text Camera Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Poziþia 34 Ñ text Senat, deci nu îl votãm. La poziþia 35 referitor la art. 30 Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Cu 70 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 36, cu referire la art. 31 Ñ text Camera Deputaþilor. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Cu 70 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivã ºi o

- abþinere, s-a adoptat.

La poziþia 37, cu referire la art. 32 Ñ text Camera Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã votaþi!

- Cu 68 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, s-a adoptat.

- Poziþia 38, cu referire la art. 34 alin. 1 Ñ text

- Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

- Cu 67 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, s-a adoptat.

- Poziþia 39 este varianta Senatului. Nu votãm. Stimaþi colegi,

- Vã

- 4 abþineri, raportul comisiei de mediere a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la proiectul de Lege privind sistemul naþional de asistenþã socialã.

- Vã rog, din partea ministerului, domnul secretar de

- stat Giurãscu.

- Din partea comisiei?

- Deci, domnule secretar, foarte pe scurt o sintezã, vã

rog.

Vã ascultãm!

## **Domnul Ion Giurãscu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În cadrul Planului Naþional al asistenþei sociale, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este instituþia abilitatã sã stabileascã direcþiile prioritare în domeniul asistenþei sociale, urmãrind totodatã aplicarea acestora la nivel central ºi local. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii sociale a elaborat acest proiect de Lege privind Sistemul naþional de asistenþã socialã. În acest sens, prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general de organizare, funcþionare ºi finanþare, precum ºi coordonarea Sistemului de asistenþã socialã destinat protejãrii familiei ºi copilului, persoanelor singure, celor vârstnice, persoanelor cu handicap sau oricãror alte persoane aflate în situaþii de risc social. Prin crearea Sistemului naþional de asistenþã socialã se urmãreºte: definirea principiilor aflate la baza acordãrii mãsurilor de asistenþã socialã, reglementarea drepturilor de asistenþã socialã, precum ºi a tipurilor de alocaþii ºi servicii sociale, reglementarea cadrului de organizare a sistemului, crearea unui sistem unitar de prestaþii sociale orientat spre categoriile de persoane vulnerabile, acompaniat de un set de mãsuri active, destinat persoanelor aflate în astfel de situaþii, pentru depãºirea situaþiilor de dificultate, pentru evitarea marginalizãrii sau excluderii sociale, pentru creºterea gradului de implicare a consiliilor locale în scopul identificãrii

problemelor reale din teritoriu, pentru a aborda strategii viabile de dezvoltare socialã ºi acordãrii prestaþiilor sociale reglementate de lege. Reglementãrile propuse de proiectul de lege au la bazã urmãtoarele principii: respectarea demnitãþii umane (fiecãrei persoane îi este garantatã dezvoltarea liberã ºi deplinã a personalitãþii), universalitatea (fiecare persoanã are dreptul la asistenþã socialã în condiþiile prevãzute de lege), solidaritatea socialã (comunitatea participã la sprijinirea persoanelor care nu-ºi pot asigura nevoile sociale pentru menþinerea ºi întãrirea coeziunii sociale), parteneriatul (instituþiile publice ºi organizaþiile sociale civice coopereazã în vederea organizãrii ºi dezvoltãrii serviciilor sociale) ºi subsidiaritatea (statul intervine atunci când autoritãþile locale nu acoperã total sau parþial nevoile persoanelor aflate în situaþii de risc social).

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei Ñ raportul, doamna Rodica ªelaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind Sistemul naþional de asistenþã socialã. Ca urmare a examinãrii proiectului de lege amintit, împreunã ºi cu reprezentanþi ai Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi ai Ministerului Administraþiei Publice, comisia a hotãrât sã-l avizeze favorabil spre a fi dezbãtut în plenul Senatului, cu amendamentele cuprinse în anexã. Aº vrea sã menþionez cã proiectul de lege are ca obiect de reglementare cadrul general de desfãºurare a politicii de asistenþã socialã din România.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi, dezbateri generale.

Domnul senator Dan-Mircea Popescu, vã ascultãm.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am þinut sã iau cuvântul pentru a marca ºi în acest mod o activitate meritorie desfãºuratã de-a lungul acestor câteva luni de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Argumentele îmi stau la îndemânã ºi dacã ar fi sã dau numai exemplul activitãþii în domeniul legislativ al acestui minister, aº putea enumera câteva proiecte de largã respiraþie, menite sã reformeze protecþia socialã din România în elementele sale esenþiale ºi anume: asigurãrile sociale ºi pensiile, respectiv asistenþa socialã. Vã reamintesc în acest sens proiectul de Lege cu privire la venitul minim garantat, proiectul Legii asigurãrilor împotriva accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale, proiectul privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi, nu în cele din urmã, proiectul de astãzi privind Sistemul naþional de asistenþã socialã.

Aº mai putea invoca, sigur, lãrgind aria de referinþã, o premierã în activitatea acestui minister ºi anume un acord social încheiat la începutul acestui an cu principalele centrale sindicale, reluarea indexãrii trimestriale a pensiilor ºi cuprinderea în bugetul pe anul 2002 a sumelor necesare începerii acþiunii de recorelare a acestora, mãsurile de protecþie a anumitor categorii sociale pentru perioada de iarnã, ca ºi preocuparea pentru ierarhizarea salariilor din sistemul bugetar. Este, fãrã îndoialã, o perioadã fertilã a acestui minister, sigur, rod al acumulãrilor de pânã acum, dar ºi al unei voinþe de a face ºi al unei coerenþe sporite ce meritã a fi relevate ºi salutate ca atare.

Proiectul supus dezbaterii noastre de astãzi, cel privind Sistemul naþional de asistenþã socialã este fãrã îndoialã un proiect extrem de important, aºteptat de foarte multã vreme, el dând rãspuns unor probleme grave, accentuate în timp, cu care România se confruntã în aceastã tranziþie prelungitã în care formele de sprijin pentru cei mai sãraci dintre sãraci sunt mai degrabã confuze, fragmentare ºi, evident, deficitare.

A spune cã asistãm la o explozie a sãrãciei ce a atins cote dramatice, respectiv 44% din populaþia þãrii în decembrie 2000, înseamnã a spune de-acum un lucru comun, dar aceasta se datoreazã, evident, în parte, nu numai amânãrii reformelor politice, economice, sociale, administrative, dar ºi nesincronizãrii lor, a ritmului lor diferit dacã nu, uneori, chiar ºi a unui sens diferit, impresia generalã fiind cea a unui angrenaj uriaº, ce merge în gol, în ciuda eforturilor depuse, a costurilor mari suportate de cãtre populaþie ºi, chiar aº spune, a unor resurse financiare ce, din pãcate, s-au risipit. Poate cã cea mai bunã caracterizare a perioadei ultimilor ani o reprezintã sintagma unei ”reforme mimateÒ, cãci ce altceva a însemnat alocarea la nesfârºit a resurselor, respectiv a mijloacelor de producþie, materii prime, energie, capital, forþã de muncã într-un sistem economic ºi social recunoscut ca rigid ºi ineficient, ce nu numai cã nu a permis mobilitatea ºi inovaþia socialã, dar nici mãcar nu a generat creºterea valorii adãugate, deci a unor venituri suplimentare pentru un nivel de trai mai bun, de unde ºi certitudinea mersului în gol, a lipsei de dezvoltare, a încremenirii în proiect, pe de o parte, dar ºi ceea ce este la fel de grav, a prelungirii, a accentuãrii sãrãciei ºi, în cele din urmã, a exploziei acesteia.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc, domnule coleg.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

## Stimaþi colegi,

Aþi vãzut, sunt convins, amendamentele propuse. Ele au fost votate în unanimitate cu mare majoritate de voturi. Nu sunt amendamente respinse. Dacã Guvernul are obiecþii la observaþiile fãcute de comisie? Nu. Dacã sunt alte observaþii? Nu sunt. În consecinþã,

În consecinþã,

Mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România ºi Bosnia ºi Herþegovina privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Sarajevo, la 20 februarie 2001.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã rugãm un minut, scurt, o sintezã.

Vã ascultãm!

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în_

## Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin semnarea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizãrii de investiþii de cãtre persoane fizice ºi juridice din fiecare þarã pe teritoriul celeilalte þãri, ceea ce va crea ºi va menþine condiþii favorabile pentru investiþiile investitorilor unei pãrþi contractante pe teritoriul celeilalte pãrþi contractante. Acordul conþine clauze uzuale, incluse în proiectul de acord-cadru aprobat de Guvern, precum ºi în alte acorduri similare încheiate de România. Faþã de cele de mai sus, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului de Lege de ratificare a Acordului între România ºi Bosnia ºi Herþegovina privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, cu atât mai mult cu cât deja a fost aprobat de cãtre Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Maria Ciocan, rog o sintezã a raportului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci cu scrisoarea L 371/19 septembrie 2001 a fost sesizatã în fond cu

proiectul de lege menþionat mai sus. Comisia economicã a avizat favorabil proiectul de act normativ de asemenea, Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de act normativ. Proiectul face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare. În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, comisia propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc, doamna secretar.

Dezbateri generale. Nu sunt luãri de cuvânt. Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente. Raportul este favorabil.

Mulþumesc.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2001 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimb de scrisori între Guvernul României ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare cu privire la Acordul de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare din fondurile Facilitãþii Globale de Mediu pentru finanþarea Proiectului _Managementul Conservãrii Biodiversitãþii_ , în valoare de 5,5 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington, la 17 iunie 1999, ºi pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999.

Foarte pe scurt, doamna secretar de stat Manolescu. Vã ascultãm!

## Da, vã mulþumesc.

În temeiul Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a gestionat proiectul _Managementul Conservãrii Biodiversitãþii._ În urma reorganizãrii ministerelor, activitatea din domeniul gospodãririi pãdurilor a trecut la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Urmare a acestui fapt, proiectele care se derulau prin fostul Minister al Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi al cãrui beneficiar final este Regia Naþionalã a Pãdurilor, necesitã a fi modificate în scopul asigurãrii continuitãþii implementãrii acestora. Propunerile nu sunt de naturã sã sporeascã obligaþiile financiare ale României ºi duc la fluidizarea procesului de achiziþii, la clarificarea unor termeni ºi definiþii utilizate în textul acordului.

Camera Deputaþilor a adoptat deja actul în 17 septembrie a.c. Faþã de cele de mai sus ºi având în vedere raportul de adoptare al Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 39/2001.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar Ciocan, vã rog, o sintezã a raportului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus. În urma dezbaterii proiectului de buget, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ; de asemenea, Comisia pentru politicã externã a avizat favorabil, fãrã amendamente, proiectul de lege. Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptatã în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României. În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege enunþat mai sus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente, deci comisia a avizat favorabil acest proiect de lege în formula venitã de la Camera Deputaþilor.

Dezbateri generale.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Supun atunci votului dumneavoastrã proiectul de lege în formula venitã de la Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!

Cu 81 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la urmãtorul punct: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

## Da.

Ordonanþa Guvernului nr. 75/2001 reglementeazã modul de constituire ºi organizarea cazierului fiscal, modul de utilizare al acestuia în scopurile proprii ale administraþiei fiscale, precum ºi condiþiile în care, în scopuri educative, anumite informaþii pot sã fie fãcute publice. Prezenta ordonanþã prevede existenþa unui sistem organizat pe principiile cazierului fiscal, fapt ce va permite orientarea activitãþilor specifice de prevenire ºi de combatere a evaziunii fiscale înspre contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Existenþa cazierului fiscal pentru anumiþi contribuabili va orienta ºi activitatea de control fiscal cãtre contribuabilii în al cãror cazier fiscal figureazã încãlcãri flagrante ale legislaþiei financiar-fiscale ºi vamale.

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a Senatului a întocmit raport de adoptare, cu amendamente, cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord, cu unele propuneri de îmbunãtãþirea textului pentru amendamentul de la art. 8 lit. b). Îmbunãtãþirea foarte uºoarã a textului

vizeazã prevederea cã la înfiinþarea asociaþiilor ºi fundaþiilor de cãtre asociaþi sau membri fondatori ai acestora sã fie necesar acest cazier fiscal. Faþã de cele de mai sus, propunem ºi susþinem adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001.

Vã mulþumim foarte mult.

Doamna secretar Maria Ciocan, rog o sintezã a raportului.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege enunþat mai sus. Menþionãm cã s-a primit aviz favorabil la acest proiect de lege de la Consiliul Legislativ; de asemenea, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a avizat favorabil, cu amendamente ºi observaþii, proiectul de lege. Membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în Anexa 1, iar cele respinse, cuprinse în Anexa 2. Potrivit conþinutului sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României. În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Senatului, supunem spre dezbatere ºi aprobare plenului proiectul de lege enunþat mai sus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Luãri de cuvânt dacã sunt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Trecem la amendamente. Vreau sã vã informez cã dintre amendamentele respinse, trei sunt pe motivul cã se regãsesc la alte articole ºi un singur amendament face referire la faptul cã face obiectul normelor metodologice. Dacã se mai susþin, totuºi, amendamentele respinse?

DomnulÉ

La art. 8É

Deci, domnul senator Eckstein, vã ascultãm la art. 8.

## Mulþumesc,

## Domnule preºedinte,

Amendamentul care a fost însuºit de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sunã în felul urmãtor Ñ la art. 8 se introduce un alin. 6 cu urmãtorul cuprins: ”la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care dovedeºte un interes legitim, se elibereazã extras dupã cazierul fiscalÒ. Alineatul secund din acest alin. 6: ”refuzul eliberãrii poate fi atacat în condiþiile Legii contenciosului administrativ în termen de 3 zile, fãrã procedurã prealabilã ºi instanþa se pronunþã în termen de 5 zile cu citarea pãrþilor, prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilãÒ.

Din actualul text al legii rezultã cã acest certificat de cazier financiar este necesar la înregistrarea în Registrul Comerþului a unei persoane juridice, respectiv a unei societãþi comerciale. Nu existã sancþiune. Deci, dacã din acest cazier fiscal rezultã cã societatea în cauzã are datorii neachitate cãtre stat, nu împiedicã dispunerea înfiinþãrii persoanei juridice. Se mai prevede cã Ministerul Public, respectiv instanþa de judecatã, poate sã solicite acest certificat fiscal; ºi se mai prevede cã certificatul fiscal poate sã fie eliberat la solicitarea unei autoritãþi strãine, în anumite condiþii. Deci, practic, eu am considerat ºi, mã rog, amendamentul a fost însuºit de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Dacã noi înfiinþãm aceastã instituþie, ºi eu cred cã facem bine cã o înfiinþãm, totuºi, cred cã ar fi un mijloc de apãrare ºi a intereselor persoanelor fizice sau juridice care intrã sau doresc sã intre în relaþii contractuale cu o societate comercialã. Eu mã gândesc cã acest cazier fiscal ar trebui sã fie asemãnãtor cu regimul cãrþilor funciare, care sunt publice. Dacã tu vrei sã dobândeºti un imobil, atunci trebuie sã ºtii situaþia ei juridicã. Cum ºi documentele, dacã te duci la Camera de Comerþ, la Registrul Comerþului poþi sã afli date despre situaþia firmei, potrivit raportului depus în ultimul an, cred cã ar fi bine ca acest cazier fiscal sã fie public, ca sã ºtii cu cine ai de a face; dacã societatea are multe datorii, atunci, pur ºi simplu, ai grijã cumÉ , în ce relaþii intri sau nu cu ea. Practic, dorim publicitatea prin acest amendament.

Da, s-a înþeles. Vã rog, comentarii, luãri de cuvânt? Ministerul Finanþelor Publice?

Domnule preºedinte,

Amendamentul a fost respins în comisie, deci, în aceste condiþii comisia ar trebui sã se pronunþe. Motivaþia vizeazã confidenþialitateaÉ

Care e pãrerea dumneavoastrã ca specialist de finanþe?

Da, deci, noi ca Minister al Finanþelor nu avem nimic împotrivã în ceea ce priveºte aceastã prevedere.

Am înþeles.

Comisia de specialitate? Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci?

Noi ne menþinem punctul de vedere aºa cum a fost menþionat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, stimaþi colegi, sper sã înþelegeþi. Este vorba de o motivaþie a comisiei faptul cã acest cazier fiscal ar trebui sã fie, totuºi, sub o anumitã restricþie, sã fie confidenþial. Fiecare persoanã fizicã ºi juridicã, sigur, poate sã-ºi solicite cazierul fiscal. Ideea pe care a ridicat-o domnul senator Eckstein în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi s-a aprobat de cãtre Comisia juridicã, este ca acest cazier fiscal sã fie transparent, oricine, motivând, sã poatã cere cazierul cuiva sau al unei persoane juridice. Deci, aceasta este problema pe fond. Eu am spus aceste lucruri ca sã fie clar cum votãm.

Mai sunt luãri de cuvânt pe aceastã temã? Dacã nu sunt luãri de cuvânt,

Dacã mai sunt alte intervenþii pe amendamente? Înþeleg cã nu sunt. În rest sunteþi de acord cu amendamentele fãcute de comisia de specialitate. De acord cuÉ?

Mai avem o uºoarã rectificare a textului la art. 8 lit. b).

Deci, lit. b).

Textul comisiei suna:”la înfiinþarea asociaþiilor ºi fundaþiilor de cãtre membrii fundaþiei ºi reprezentanþii legal desemnaþi...Ò, textul nostru era: ”la înfiinþarea asociaþiilor ºi fundaþiilor de cãtre asociaþii sau membrii fondatori ai acestoraÒ. Deci, e foarte apropiat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bun. Sunt obiecþii?

Deci,

Înþeleg cã nu mai sunt alte observaþii.

Raportul comisiei, nu mediere!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Raportul comisiei.

Cu 84 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Acum

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România, realizate prin cumpãrarea de titluri de stat. Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm! Comisia economicã, domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, o sã vinã rândul.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat Manolescu!

## Da, vã mulþumesc.

Întrucât tranzacþiile cu titlu de stat reprezintã o investiþie de portofoliu specificã, s-a impus detalierea regimului investiþiilor strãine în România realizate prin cumpãrarea de titluri de stat. În acest sens, Ordonanþa Guvernului nr. 66/1997 a definit investiþia de portofoliu ºi investitorul strãin care cumpãrã titlul de stat emis de cãtre Ministerul Finanþelor Publice. În acest scop a reglementat problemele specifice acestor categorii de investiþii. Menþionãm cã Ministerul Finanþelor Publice acceptã amendamentele formulate în raportul Comisiei economice a Senatului, în care s-au preluat ºi prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 131/1998, care va fi astfel abrogatã. Þinând cont cã Ordonanþa Guvernului nr. 66/1997 a produs deja efecte juridice, propunem ºi susþinem adoptarea de cãtre Senat a proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe.

Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, Vã ascultãm cu o sintezã a raportului.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Aºa este.

Faþã de susþinerile doamnei secretar de stat, faþã de proiectele de lege înscrise la punctele 10 ºi 11 de pe ordinea de zi de astãzi, am preluat în Ordonanþa Guvernului nr. 66/1997 integral prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 131/1998, potrivit normelor de tehnicã legislativã.

În aceste condiþii, Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege, respectiv a Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997, cu amendamentele prezentate în anexa la raport.

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã informez cã nu sunt amendamente respinse. Sunt totuºi obiecþii la amendamente? Nu.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 131/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investiþiilor strãine în România realizate prin cumpãrarea de titluri de stat.

Este o respingere.

Este o respingere, pentru cã le-am aprobat adineauri pe celelalte.

Vã rog, domnule senator Dan-Mircea Popescu.

Aºa este, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi.

Am preluat, aºa cum vã spuneam, în Ordonanþa Guvernului nr. 66/1997 textele din Ordonanþa Guvernului nr. 131/1998 supusã astãzi dezbaterii. În aceste condiþii, Comisia economicã propune plenului Senatului respingerea acestui proiect de lege, cu modificarea corespunzãtoare a titlului ºi a articolului unic, conform anexei la raportul comisiei.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dezbateri generale? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Este raport de respingere. S-a adoptat, în acest sens, ºi titlul legii ºi articolul unic.

Aveþi observaþii la amendamentele fãcute de comisie? Nu sunt.

Da.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dezbateri generale sau luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Ministerul Finanþelor Publice are observaþii la amendamentele comisiei?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votaþi!

Cu 84 de voturi pentru, 15 împotrivã, 3 abþineri, s-a aprobat.

Proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1998 privind regularizarea unor credite acordate **Bãncii Agricole S.A.** în conformitate cu prevederile Legii nr. 20/1996 ºi a dobânzilor aferente acestor credite.

Vã rog, doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1998, întrucât prevederile acesteia au fost abrogate de art. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. Doamna secretar de stat Maria Ciocan, vã ascultãm.

Senator.

Doamna secretar a Senatului.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul...

...secretar a comisiei. Pardon, scuzaþi-mã! Vã ascultãm.

...de lege menþionat mai sus. În urma examinãrii proiectului de Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1998, comisia a hotãrât sã dea aviz favorabil, deoarece prevederile acestei ordonanþe de urgenþã a fost abrogatã prin art. 4 al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000.

Comisia propune pentru dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege, fãrã amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi votat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator. Dezbateri generale? Luãri de cuvânt? Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 154/1999 pentru modificarea art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 120/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a **Bãncii Agricole S.A.**

Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi cuvântul!

Mulþumesc.

Ministerul Finanþelor Publice susþine respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/1999, deoarece prevederile ei au fost preluate în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a **Bãncii Agricole** .

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã secretar de stat. Doamna senator Maria Ciocan.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. În urma dezbaterii, comisia propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectului de lege, fãrã amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi votat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator. Dezbateri generale? Luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi.

Nu avem amendamente.

Mai avem o respingere, fãrã obiecþiuni. Proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/2000 privind conversia în acþiuni a creanþelor cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale, bugetului fondurilor speciale ºi Fondului Proprietãþii de Stat la unele societãþi comerciale.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã ascultãm.

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Prezint eu, domnule preºedinte.

Vã rog, foarte scurt.

Secretar de stat Iacob Zelenco în Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 23/2001 a rãmas fãrã obiect, deoarece prin ea se suspendã aplicarea unei alte ordonanþe de urgenþã, respectiv 205, care, la rândul ei, a fost respinsã prin Legea nr. 295/2 iunie 2001.

Vã adresãm rugãmintea sã fiþi de acord cu respingerea acesteia.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Maria Ciocan.

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. Proiectul are ca obiect respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 205/2001 privind conversia în acþiuni a creanþelor bugetului statului.

Menþionãm cã avem aviz favorabil de la Comisia pentru privatizare, de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, de la Consiliul Legislativ, care avizeazã proiectul de act normativ.

Proiectul face parte, conform art. 27 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare. În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, comisia propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Dezbateri generale? Luãri de cuvânt? Nu sunt. N-avem amendamente.

Stimaþi colegi,

Ne oprim aici cu programul legislativ.

Intrãm în punctul urmãtor: întrebãri ºi interpelãri.

- Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã continuãm lucrãrile noastre. Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii?

- Stimaþi colegi,

Cei care nu sunteþi interesaþi de întrebãri ºi interpelãri, nu are rost sã ne blocaþi lucrãrile. Vã rog frumos!

Domnule senator Solcanu,

Ne permiteþi sã continuãm lucrãrile? Vã rog frumos! Legat de întrebãri.

Stimaþi colegi de la Partidul Social Democrat (socialdemocrat ºi umanist), doamna Simona Marinescu? Întrebãri.

Doamna Angela Mihaela Bãlan este? Nefiind prezentã nu este nevoie sã i se rãspundã.

- Domnul Iuliu Pãcurariu este?

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru** _(din salã):_

Paul.

Domnul Iuliu Pãcurariu nu este prezent, deci nu este nevoie sã se rãspundã, deoarece înseamnã cã nu este interesat ºi vã rog sã nu mai reprogramaþi. Înseamnã cã este mulþumit ºi a aflat rãspunsul din altã parte.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa este aici?

Mulþumesc.

- O secundã!

Ministerul Protecþiei Mediului?

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã rãspundeþi la întrebarea domnului senator Popa Nicolae. Ministerul Protecþiei Mediului.

Domnule senator Popa,

Luaþi loc în bancã, ascultaþi rãspunsul. Dacã nu vã satisface, puneþi întrebãri.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

Miºcaþi-vã mai repede la tribunã cã pierdem timpul! Întrebarea era referitoare la mãsurile care trebuie luate pentru a elimina factorii poluanþi care aduc prejudicii zonei Braºov. Corect?

Domnule secretar de stat, ascultãm rãspunsul.

## **Domnul Florin Stadiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

La mine este numai prima parte a întrebãrii. În ce priveºte aceastã primã parte, probabil este o întrebare generalã.

Mãsurile pentru eliminarea factorilor de poluare sunt de naturã legislativã, tehnicã ºi coercitivã. Pe cele coercitive încercãm sã le aplicãm peste tot. De naturã tehnicã sunt planurile de etapizare pentru realizarea lucrãrilor care sã împiedice poluarea ºi care sã facã un mediu mai bun peste tot. Acestea sunt mãsurile generale la prima parte a întrebãrii dumneavoastrã.

La cea de a doua parte, dacã aveþi probleme.

Vã rog, domnule senator Vlad Popa!

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea era punctualã.

În Braºov, în albia râului Timiº s-au deversat gunoaie de cãtre SEGA, care înseamnã Compania Naþionalã Apele Române, sucursala Braºov. Acest lucru a fost constatat. Domnii reprezentanþi din zonã ai ministerului nu au fãcut nimic legat de acest lucru.

Eu m-am adresat ministerului ºi am cerut sã ni se spunã, sã ne informeze ce mãsuri pot fi luate în vederea eliminãrii acestor factori: SEGA, deversare, gunoi în Timiº, ºi repunerea în situaþia anterioarã, ce mãsuri împotriva funcþionarilor? Pentru cã oamenii au fost sesizaþi, au recunoscut. Directorul acelei instituþii a recunoscut cã a deversat gunoi. Este o situaþie absolut aberantã. Era o chestiune punctualã.

Domnule secretar de stat, vã rog!

Chestiunea fiind punctualã, vã rãspund ºi eu punctual. Este vorba de râul Timiºul Sec. SEGA Braºov a fãcut lucrãrile de depoluare pe canalul Timiº industrial, într-o anumitã perioadã programatã anual, pentru a nu avea probleme pe timp de iarnã. Dumneavoastrã fiind din zonã probabil ºtiþi treaba asta.

În vehicularea a peste 1.500.000 m[3] de material care s-au scos din canalul Timiº industrial, colegii mei de acolo au avut 3 ºoferi inconºtienþi, probabil, care au lãsat 3 bascule de mizerie pe râul Timiºul Sec.

Eu sunt informat ºi, dacã nu este ºi aºa, îmi permit sã vã spun cã vom lua mãsuri de desfacere a contractului de muncã directorului întreprinderii. Sunt informat cã cei 3 ºoferi au fost pedepsiþi cu reducerea salariului cu 30 % pe 3 luni. De asemenea, au plãtit contravaloarea lucrãrilor executate pentru depoluare Ñ e mult spus Ñ dar pentru retransportarea gunoiului ºi aranjarea albiei pârâului Timiºul Sec. În cazul în care nu este aºa, îºi vor primi pedeapsa. Treaba asta s-a fãcut pânã pe data de 5 octombrie, dacã reþin bine.

## Domnule preºedinte,

Nu sunt mulþumit, pentru cã sesizarea a fost fãcutã întâi la cei de la mediu din judeþ, care au luat în derâdere ºi nu au fãcut absolut nimic. Numai în momentul în care a venit televiziunea s-a înregistrat chestiunea cu 3 ºoferi Ñ acari pãuni Ñ care au plãtit. Dar acolo sunt munþi de gunoaie. Este o albie a unui râu din judeþul Braºov poluatã cu munþi de gunoaie ºi nimeni nu face nimic.

Eu vã rog sã luaþi ceva mãsuri contra oamenilor din teritoriu ca sã se poatã repune în situaþia anterioarã acel râu.

O intensificare a controlului.

Dacã este aºa, aºa facem, domnule senator, fãrã nici o problemã ºi vã vom invita sã vedeþi dacã vã place.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Vã mulþumesc.

ªi eu la fel.

Doamna ministru Hildegard Puwak dã un rãspuns la întrebarea domnului senator Paul Pãcuraru, referitoare la stadiul de acreditare a agenþiei SAPARD. Corect? Doamna ministru, vã ascultãm!

## **Doamna Hildegard Puwak-Carola** Ñ _ministrul integrãrii_

## _europene_ :

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº dori sã-i spun domnului senator cã în întrebarea pe care a formulat-o nu era precizat, potrivit Regulamentului Senatului, forma în care doreºte rãspunsul; oral sau scris. Am venit sã vã rãspund ºi v-am pregãtit ºi un rãspuns scris.

Trebuia sã veniþi!

ªi la forma asta regulamentul prevede ºi o formã ºi alta.

În al doilea rând, aº dori sã vã spun, domnule senator, cã vizavi de formula tendenþioasã pe care aþi formulat-o în întrebare, cu privire la întârzieri instituþionale, în acest moment nu existã asemenea întârzieri instituþionale pentru cã, dupã cum bine ºtiþi, anul trecut, timp de 9 luni, toate documentele care þineau de documentele SAPARD nu au fãcut decât sã fie puse într-un biblioraft, fie în hârtiile Ministerului Finanþelor, fie în cele ale Ministerului Afacerilor Externe, fie ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Deci, cu foarte mare întârziere, tot ceea ce însemna derularea programului SAPARD în România a putut sã aibã loc.

Abia în luna decembrie a fost aprobat Programul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, care era documentul de bazã de la care ar fi pornit construcþia acestui program. Acest lucru a fost realizat în luna februarie prin semnarea acordului multianual în faþa dumneavoastrã, când am venit cu ratificarea acestui memorandum, dupã cum am venit ºi cu ratificarea memorandumurilor anuale.

Din februarie ºi pânã în momentul actual am recuperat, practic, toate întârzierile. Aº fi vrut foarte tare ca actuala guvernare sã fi preluat acest program SAPARD în momentul în care solicitarea de acreditare naþionalã sã fi fost posibilã. Dar nu a fost. Ea este posibilã acum, prin recuperarea tuturor acestor întârzieri.

În momentul actual, noi am cerut Ð sau am executat Ð faza de autoevaluare a agenþiei SAPARD. Ce am fãcut în aceste luni? Am pus la punct cadrul legislativ, am creat instituþiile desfãºurãrii acestui program, agenþia ºi cele 8 birouri regionale, într-o continuitate pe care, de fapt, guvernarea la care aþi participat le-a fixat ca localizare ºi structurã.

Am elaborat manualele de proceduri, am fost într-un permanent dialog cu Comisia Europeanã Ð Direcþia generalã pentru agriculturã. În acest moment, se gãseºte la Bruxelles o echipã formatã din reprezentanþii agenþiei SAPARD, ai Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ai Ministerului Integrãrii Europene, care gireazã funcþia de autoritate de management pentru programul SAPARD, pentru prezentarea documentaþiei tehnice care face posibilã acreditarea naþionalã.

## Domnule senator PãcuraruÉ

## Doamna ministru,

Eu sunt mulþumit de rãspuns ºi, în primul rând, mulþumit cã suntem pe drumul cel bun, în sensul cã urmeazã sã fie acreditatã agenþia. Singurul regret pe care îl am eu este cã dumneavoastrã aþi înþeles ”întârzierile instituþionaleÒ ca un posibil reproº la adresa Ministerului Integrãrii Europene, iar eu am înþeles prin ”întârzieri instituþionaleÒ restanþele de care ºi dumneavoastrã aþi vorbit, cã le-aþi primit, cã trebuiau rezolvate, actualizate ºi aduse la zi.

Vã mulþumesc.

Doamna ministru Puwak.

## Domnule senator,

Vã mulþumesc mult pentru aceastã replicã.

Cred cã ne cunoaºtem de destul de multã vreme ca sã înþelegem fiecare dintre noi cã nu existã decât bunãvoinþã ºi cã Ministerul Integrãrii Europene, în calitate de coordonator naþional al asistenþei nerambursabile primitã de la Uniunea Europeanã ºi autoritatea de management, are datoria sã vã informeze corect ºi la timp cu ceea ce se întâmplã.

Încã o datã, doresc sã vã asigur cã nu am fãcut altceva decât sã recuperãm niºte întârzieri pe care guvernarea dinainte le-a generat cu rea-voinþã, cu lipsã de profesionalitate sau chiar cu bunã intenþie.

Vã mulþumesc, doamna ministru Puwak.

La întrebãri, din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este prezent cineva? Rog sã vedeþi care este cauza pentru care se lipseºte. Este?

Domnule secretar de stat, vã rog!

Întrebarea pusã de domnul senator Radu Feldman Alexandru legatã de bursele alocate studenþilor din Republica Moldova.

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã daþi rãspunsul cuvenit.

## **Domnul Adrian Câmpurean** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Facilitãþile care se acordã studenþilor sunt prevãzute în Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în ordonanþe ºi hotãrâri ale Guvernului României, precum ºi în ordine ale ministrului educaþiei ºi cercetãrii.

În înþelesul prevederilor art. 166 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, modificatã ºi completatã, baza materialã a învãþãmântului cuprinde, printre altele, cãmine ºi cantine ale studenþilor, baza materialã a instituþiilor de învãþãmânt de stat este, de drept, proprietatea acestora. Ca atare, cãminele ºi cantinele studenþeºti funcþioneazã în administrarea directã a universitãþilor.

La nivelul centrelor universitare cu mai multe instituþii de învãþãmânt superior, repartizarea locurilor din cãmine, pe facultãþi, se face prin Colegiul Rectorilor sau înþelegerea directã între unitãþile în cauzã.

Potrivit legii, între instituþiile de învãþãmânt superior de stat ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii se încheie un contract instituþional pentru finanþarea de bazã pentru fondul de bruse ºi protecþie socialã a studenþilor, precum ºi pentru finanþarea de obiective de investiþii.

De asemenea, între universitãþile de stat ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii se încheie un contract complementar pentru finanþarea cercetãrii ºtiinþifice universitare ºi reparaþiilor capitale, a dotãrilor ºi altor cheltuieli de investiþii, precum ºi subvenþii pentru cazare ºi masã.

Domnule secretar de stat,

Staþi puþin, cã mai aveþi puþin ºi ne adormiþi. Vi s-a pus o întrebare punctualã, rãspunsul trebuia sã fie scurt, de 3 minute. Când s-a acordat, ce s-a acordat, ce perspectivã existã. Nu ne þineþi o prelegere de 4 pagini! Repetaþi întrebarea, domnule senator!

Hotãrârii Guvernului nr. 795/2001 pentru aprobarea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii din România ºi Ministerul Învãþãmântului din Republica Moldova, pentru anul de învãþãmânt 2001Ð2001, semnat la Bucureºti, la 5 iulie 2001, pentru anul universitar 2001Ð2002, tinerilor din Republica Moldova, absolvenþi de liceu cu diplomã de bacalaureat, promoþia 2001, le-au fost acordate 780 de burse pentru studii complete ºi parþiale în învãþãmântul superior din România, iar suma destinatã burselor din bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este de 1.142.000.000 lei pe lunã.

Întrebarea pe care v-o adresez vine în continuare a douã scrisori adresate domnului Preºedinte al României, Ion Iliescu, domnul prim-ministru, prof. univ. dr. Adrian Nãstase, doamnei prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, ministrul Educaþiei ºi Cercetãrii, ºi, nu în ultimul rând, domnului Geoanã, ministrul afacerilor externe.

Am douã scrisori din partea Societãþii culturale ”Dunãrea ºi MareaÒ, a doua din partea reprezentanþilor românilor din sudul Basarabiei, regiunea Odessa, care sunt extrem de îngrijoraþi de reducerea la jumãtate a numãrului burselor.

Asta este întrebarea pe care v-am pus-o, dacã este într-adevãr aºa, ºi în funcþie de rãspunsul dumneavoastrã, alte demersuri ce trebuie fãcute. În rest...

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã mã iertaþi! Cred cã e o neînþelegere. Cifra pe care ne-aþi prezentat-o este mai mare, este mai micã, este identicã cu cea de anul trecut? Este, într-adevãr, motivatã plângerea lor Ð plângerea, în sensul durerii cu care se adreseazã Preºedintelui þãrii, primului-ministru? S-au redus la jumãtate? Asta este întrebarea pe care v-o pun.

Regret, nu pot sã vã rãspund. Doamna ministru probabil cã va sosi de la Camera Deputaþilor...

Îmi cer scuze, am rãspuns la altã întrebare, a domnului senator Paul Pãcuraru, legatã de situaþia cãminelor.

Am sã vã rog sã aveþi bunãvoinþa sã rãmânã... Reportãm întrebarea pentru sãptãmâna viitoare.

Domnule secretar de stat, Noi suntem la întrebãri, nu la interpelãri. Aceea a fost o interpelare. Înþeleg cã i-aþi ºi rãspuns domnului Paul Pãcuraru.

Da.

Deci, rãmâne întrebarea legatã de situaþia comparativã a nivelului de burse acordate în ultimii 3 ani...

De la un an la altul. Faþã de anul trecut.

Anul trecut, anul acesta ºi anul viitor.

Domnule secretar de stat,...

Faþã de anul trecut.

Legat de burse, dacã aveþi un rãspuns.

ªi motivaþia, cauza...

Este nevoie sã repet întrebarea?

Nu, nu... Am înþeles.

Vã mulþumesc foarte mult.

În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului României nr. 456 din 9.05.2001 privind aprobarea cifrelor de ºcolarizare pentru învãþãmântul preuniversitar ºi superior de stat în anul universitar ºi ºcolar 2001Ð2002 ºi ale

Rãmâne valabilã întrebarea pentru ºedinþa de sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Cea de-a doua întrebare, cu cãminele, pentru cã aveþi rãspunsul scris, vã rog sã i-l înmânaþi domnului senator Pãcuraru. Este deja scris ºi, dacã vor fi nemulþumiri, revenim dupã aceea.

Trecem la interpelãri.

Din partea Ministerului Justiþiei... Ministerul Justiþiei este prezent? Domnul Nicolae Iorga este?

Nu...

Înseamnã cã nu mai are nevoie de rãspuns ºi sã se ºteargã rãspunsul.

Domnul senator Corneliu Bichineþ este?

## **Domnul Corneliu Bichineþ** _(din salã):_

Este! Cum sã nu fie?!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da... nu speram eu sã lipseºti.

Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii...?

Scuzaþi-mã, vã rog!

Stimaþi colegi, trecem la interpelãri.

Domnule ministru Marian Sârbu, poftiþi!

Deci, aveþi douã interpelãri, domnule ministru, una a domnului senator Gheorghe Acatrinei. Este prezent?

## **Domnul Gheorghe Acatrinei** _(din salã):_

Da.

ªi o interpelare a doamnei senator Ciocan Maria. Domnule ministru, vã ascultãm!

## **Domnul Marian Sârbu** _Ñ ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale:_

Interpelarea formulatã de domnul senator Acatrinei se referã ºi la o problematicã a Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, dar am sã vã spun câteva probleme legate de implicarea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale în legãturã cu nevoia aceasta, altfel justificatã, de realizare a unui echilibru economic ºi social în zonele montane.

Vreau sã vã spun încã din start, domnule senator, cã în programul de guvernare, unul din principiile pe care le-am adoptat atunci când a fost vorba de încurajarea ocupãrii în muncã a fost acela de a aloca, din fondul de ºomaj, sume mult mai mari pentru aceste tipuri de mãsuri active, inclusiv pentru aceste zone defavorizate, în detrimentul ajutoarelor directe. Chiar în acest an, în bugetul pentru plata ajutorului de ºomaj, sumele necesare pentru aceste tipuri de mãsuri active au reprezentat aproximativ 13,5%, în comparaþie cu 2Ð3%, cât reprezentau aceste sume în anii anteriori.

Dincolo de creºterea economicã, în general, despre care putem vorbi dupã aceste 9 luni de guvernare, faptul cã aceste mãsuri au acompaniat, sã spunem, dezvoltarea aceasta economicã Ñ e drept, la început Ñ este doveditã ºi de faptul cã rata ºomajului a scãzut cu 2,5 % în aceste ultime 9 luni.

Vreau sã vã spun, în acelaºi timp, cã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã a întocmit un program naþional de acþiune pentru creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã, cu precãdere în 70 de localitãþi dintre cele mai afectate de ºomaj, inclusiv în bazinul minier Valea Jiului ºi, în general, în localitãþile la care dumneavoastrã, generic, faceþi referire.

Pentru fiecare nou loc de muncã creat astfel, Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, prin agenþiile judeþene, alocã 50 de milioane de lei, cu condiþia ca 50 % din totalul locurilor de muncã sã fie create pentru ºomeri. ªi aici vã pot da o cifrã exactã. De la 1 iulie, pe baza acestui program, au fost create un numãr de 3.015 locuri noi de muncã în judeþele þãrii, inclusiv pentru zonele acestea, în agriculturã.

## Domnule Marian Sârbu,

Dacã puteþi, rãspundeþi ºi domnului senator Paul Pãcuraru, legat de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. S-au emis norme de aplicare sau nu?

Da, suntem, sã spunem, în elaborare. Chiar mâine eu voi trimite ministerelor implicate Ñ MInisterul Justiþiei, Ministerul Finanþelor Publice ºi Ministerul Administraþiei Publice Ñ cu care vom colabora la aplicarea Legii nr. 416/2001, Legea privind venitul minim garantat, aceste norme de aplicare, care sper sã fie publicate în **Monitorul Oficial** în maxim o lunã de zile, pentru ca, la 1 ianuarie, când legea intrã în vigoare, aceste norme sã fie deja cunoscute ºi uºor de aplicat de cãtre consiliile locale, cele prin care se va aplica, se va implementa Legea privind venitul minim garantat.

Rog colegii senatori, dacã au de pus întrebãri suplimentare.

Domnul senator Pãcuraru.

## Domnule ministru,

Înþeleg cã încã nu avem normele metodologice, sunteþi în faza finalã, dar, în opinia mea, este o mare întârziere în aplicarea legii, pentru cã, dacã legea se aplicã de la 1 ianuarie ºi dacã normele metodologice vor fi tot atunci gata, gândiþi-vã ºi dumneavoastrã cã va fi un volum extraordinar de mare de cereri Ñ noi am evaluat, de exemplu, la nivelul judeþului Galaþi, în jur de 40.000 de cereri, pentru care trebuie fãcutã anchetã socialã, trebuie vãzut dacã se îndeplinesc sau nu se îndeplinesc criteriile. Deci, impresia mea este cã aceastã lege, pe cât de bunã este, pe atât de multe greutãþi ºi interminabile probleme va pune în aplicarea ei, tocmai pentru cã, la întârzierea datã, se adaugã dimensiunea socialã a problemei, adicã numãrul extrem de mare de cazuri pe care dumneavoastrã le veþi avea de rezolvat ºi nu cred cã aveþi aparatul tehnic ca sã poatã soluþiona în termen scurt un numãr atât de mare de solicitãri.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul Marian Sârbu.

## Domnule senator,

Este adevãrat cã legea aceasta, care, în esenþã, noi credem cã va rezolva o parte importantã în ceea ce, mã rog, numim, generic, combaterea sãrãciei ºi cã va avea efecte importante din acest punct de vedere, va fi, într-adevãr, o lege greu de implementat. Sunt însã douã elemente care ne fac sã considerãm cã nu suntem într-o întârziere evidentã, aºa cum spuneþi dumneavoastrã.

Mai întâi, faptul cã, totuºi, consiliile locale au suficientã experienþã în aplicarea Legii nr. 67/1995, Legea privind ajutorul social, în efectuarea anchetelor, dosarelor ºi aºa mai departe. În cea mai mare parte, primarii ºtiu care sunt familiile cu probleme din localitãþile respective; deci ei vor trebui, pânã la urmã, sã se încadreze în tranºele de venituri pentru care se acordã diferenþa.

În ceea ce priveºte normele, nu cred cã este vorba de o întârziere, pentru cã am elaborat aceste norme cu principalul obiectiv ca, din ele, sã reiasã foarte clar ca banii aceºtia, care vin, în principal, de la bugetul de stat în proporþie de 80%, sã ajungã exact la familiile-þintã, adicã la familiile sãrace, sã nu fie folosiþi cu alte destinaþii ºi, prin aceste norme, ne-am luat, sã spunem aºa, o anumitã garanþie legatã de natura juridicã a conturilor prin care se va face transferul. ªi ºtiþi la ce mã refer, acel tip de cont escrow, folosit numai ºi numai pentru asta.

## Domnule preºedinte,

eu sunt mulþumit de rãspunsul punctual dat de domnul ministru ºi l-aº ruga sã mi-l dea în scris, pentru cã o parte din problemele ridicate în declaraþia mea privesc Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru zona de munte.

Bine. Mulþumim, domnule ministru!

Înþeleg cã nu mai sunt alte întrebãri pentru dumneavoastrã.

Vreau sã-mi cer scuze, doamna ministru Bartoº ºi domnule secretar de stat Florescu. Domnul Adrian Pãunescu, nefiind prezent, nu puteþi sã-i rãspundeþi. Deci, ne cerem noi scuze cã nu este prezent aici.

Dacã aveþi, totuºi, scris, vã rog sã nu mai rãspundeþi, îmi daþi mie ºi se înmâneazã direct rãspunsul domnului senator.

Mulþumesc foarte mult ºi vã mulþumesc foarte mult pentru prezenþã. Ne cerem scuze pentru cã domnul senator nu este aici sã vã asculte.

Stimaþi colegi,

Din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii s-a rãspuns, înþeleg, legat de cãmine.

Ministerul Finanþelor Publice, doamna... Numai o secundã!

Domnul senator Ionel Alexandru este prezent? Da. Doamna secretar de stat Manolescu, aveþi cuvântul, legat de bazinul olimpic din Brãila. Da? Aceasta era interpelarea.

Da.

Referitor la interpelarea prezentatã în ºedinþa Senatului din data de 8 octombrie 2001, prin care se solicitã acordarea sumei necesare pentru repararea bazinului olimpic din Brãila, unde se antreneazã multipla campioanã olimpicã ºi mondialã Diana Mocanu, vã informâm urmãtoarele:

La propunerea Prefecturii ºi Consiliului Judeþean Brãila a fost iniþiat un proiect de hotãrâre a Guvernului pentru alocarea sumei de 18 miliarde lei din fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, pentru finanþarea lucrãrilor de reparaþii a bazinului de înot ºi a stadionului de atletism de la Liceul cu program sportiv din municipiul Brãila.

În legãturã cu acest proiect de hotãrâre urmeazã sã se pronunþe Guvernul.

Menþionãm cã, potrivit prevederile art. 20 din Legea nr. 72/1996 privind finanþele publice, fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului se utilizeazã pe bazã de hotãrâri ale acestuia, în vederea finanþãrii, potrivit dispoziþiilor legale, a acþiunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursul anului în bugetul de stat ºi în bugetele locale, situaþie în care se încadreazã ºi repararea bazinului olimpic.

Dacã mai sunt întrebãri de adresat domnului ministru. Vã rog!

Vã rog, dacã aveþi... solicitaþi...?

Aº vrea sã întreb când se va aproba aceastã hotãrâre, deoarece s-a întârziat destul de mult ºi multipla campioanã olimpicã nu s-a putut antrena în condiþii normale. La recentele campionate mondiale a pierdut cel puþin douã medalii de aur. Ea s-a antrenat prin bãlþile lui Terente, cum a putut, ºi vã daþi seama cã nu numai Diana a pierdut, dar a pierdut ºi þara.

Deci, dacã puteþi sã-mi daþi un termen cât mai precis. Vã mulþumesc.

Mie mi-e foarte greu sã dau termenul. Important este cã hotãrârea este elaboratã ºi s-ar putea ca în ºedinþa urmãtoare de Guvern sã fie aprobatã, însã îmi este mie foarte greu sã promit acest lucru.

## **Domnul Ionel Alexandru** _(din salã):_

Dacã îi amintiþi domnului prim-ministru...

Eu o sã-i spun ministrului meu, care va fi prezent la ºedinþa Guvernului.

## S-a înþeles.

Deci, se doreºte o urgentare ºi rugãmintea este sã aveþi grijã de acest lucru.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator ªtefan Mãrgineanu este?

Nefiind prezent, vã rog sã-l scoateþi de la interpelare. Domnule Encuþescu,

- V-am scutit de rãspuns. Dacã aveþi scris, îmi daþi mie

- rãspunsul scris, aici.

- Vã mulþumesc.

- Vã doresc numai bine!

Domnul senator Gheorghe Zlãvog este prezent? Da. Domnule Predilã, aveþi de rãspuns.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei este? Da. Mulþumesc foarte mult.

- Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Aveþi douã interpelãri.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat la_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Întrebarea domnului senator Zlãvog, adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, avea ca obiect stadiul plãþilor cãtre deþinãtorii de terenuri agricole, cu sprijinul direct de 1 milion de lei, conform Ordonanþei Guvernului nr. 30/2001.

La ora actualã, pentru toate judeþele din þarã s-a plãtit în procent de 96,2% pânã acum. Judeþul Olt, la care dumnealui face referire, este plãtit în procent de 97,3%. Deci, practic, mai au de primit acum, în tranºele respective,

23 miliarde lei, care vor fi achitate. Deci, ultima platã este de 15,5 miliarde lei ºi se va deconta în aceastã sãptãmânã.

Dacã sunteþi mulþumit, domnule senator?

Deci, se terminã sãptãmâna aceasta?

Da.

Deci, sunteþi mulþumit de rãspuns, da? Mulþumesc. Domnule secretar de stat,

Vã rog sã rãspundeþi la a doua interpelare.

## Domnule preºedinte,

domnul senator Acatrinei a formulat aici o întrebare mult mai complexã. Este vorba despre soarta locuitorilor muntelui, este vorba de peste 30% din populaþia þãrii, este vorba de peste 4 milioane de locuitori de la sate ºi de peste 30% din teritoriul þãrii noastre.

Este adevãrat, situaþia actualã din zona montanã, din cele 28 de judeþe, este destul de delicatã, dar rãspunderea nu o poartã numai acest Guvern, ci o purtãm toþi, pentru cã este o situaþie care vine din timp, ºi nu numai dupã 1989, ºi nu o putem redresa într-o singurã lunã sau într-un singur mandat.

Referitor la ce face actualul Guvern, eu vreau sã vã informez Ñ probabil cã ºtiþi Ñ cã noi încercãm sã creãm un cadru juridic ºi un cadru instituþional, sã putem sã venim cu facilitãþi pentru locuitorii muntelui. O parte le cunoaºteþi, în ceea ce priveºte accesul la lemn ºi altele.

Eu vreu sã vã informez pe dumneavoastrã cã în momentul de faþã Legea muntelui este în discuþie la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã din Senat. În acelaºi timp, am elaborat un proiect de hotãrâre de Guvern care are în vedere organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Zonei Montane. Acest proiect de hotãrâre este la Guvern ºi urmeazã sã fie pe ordinea de zi.

În acelaºi timp, Legea muntelui se aflã la cele 10 ministere avizatoare, pentru cã ea este de o complexitate deosebitã. Practic, în ceea ce noi intenþionãm sã facem, este o problemã care implicã fonduri mari, implicã mecanisme care sã punã la dispoziþie aceste fonduri ºi aceste facilitãþi.

Vreau sã vã informez pe dumneavoastrã cã, din primii 80 de milioane de dolari, care au fost acordaþi acum de Banca Mondialã, vor fi ajutaþi ºi crescãtorii de animale din zona montanã sã-ºi procure aceste animale. În acelaºi timp, a devenit o realitate o ordonanþã de urgenþã a Guvernului privind punerea la dispoziþie, fãrã platã sau cu tarife minime, celor care doresc sã creascã animale în adãposturile fostelor cooperative, asociaþii economice ºi fostele I.A.S.-uri. Probabil cã joi ordonanþa va fi aprobatã de Guvern, pentru cã este depusã, aºa cum a fost solicitatã, de sãptãmâna trecutã. În acelaºi timp, mai avem în vedere ca ºiÉ ªtiþi cã ºi Programul SAPARD prevede o serie de avantaje pentru crescãtorii muntelui ºi posibilitãþi de a accede la aceste fonduri.

Vã rog, dacã aveþi întrebãri?

## Domnule preºedinte,

Domnul secretar de stat a rãspuns punctual la problemele ridicate. Sigur, îmi dau seama, este o problemã de perspectivã, nu se rezolvã peste noapte, însã aº ruga, tot punctat, rãspunsul în scris la acestea ºi sper sã fie bine.

Domnule senator, vi-l pun la dispoziþie.

## Mulþumim foarte mult.

Din partea Ministerului Informaþiilor Publice este prezent domnul secretar de stat Daniel Jurcan.

Vã rog sã poftiþi pentru a rãspunde domnului senator Eugen Marius Constantinescu în legãturã cu poziþia domnului prim-ministru privind coordonarea activitãþii de televiziune ºi de radiodifuziune.

## **Domnul Daniel Jurcan** _Ñ secretar de stat la Ministerul Informaþiilor Publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu solicitã domnului prim-ministru Adrian Nãstase sã precizeze cine coordoneazã activitatea Societãþii Române de Televiziune ºi a Societãþii Române de Radiodifuziune, luând în calcul luãrile de poziþie ale premierului, promisiunile fãcute unor persoane din organismele vizate ºi indicaþiile date altor persoane din alte structuri.

Referitor la aceastã interpelare precizãm urmãtoarele: Domnul prim-ministru Adrian Nãstase are, zilnic, o medie de 3Ð4 luãri de poziþie pe diferite probleme de interes public, foarte multe dintre acestea fiind preluate de mass-media. În aceste condiþii, vã rugãm respectuos sã aveþi amabilitatea de a preciza, cu exactitate, luãrile de poziþie la care faceþi referire.

Premierul Adrian Nãstase nu are cunoºtinþã de indicaþiile sau promisiunile pe care le-aþi invocat. Dacã domnul premier a fãcut aprecieri cu privire la mediatizarea activitãþii Guvernului, acestea au fost fãcute în perimetrul strict al dreptului la liberã exprimare ºi nu pot fi interpretate altfel.

Primul-ministru respectã independenþa mijloacelor de comunicare în masã ºi, în nici un caz, nu intenþioneazã sã le dea indicaþii sau sã intervinã în activitatea curentã a acestora.

Pentru a vã putea oferi un rãspuns mai complet asupra problematicii supuse interpelãrii, vã rugãm sã ne menþionaþi exact care sunt promisiunile la care vã referiþi, care sunt persoanele care fac obiectul presupuselor promisiuni ºi sã precizaþi care sunt aºa-zisele indicaþii pe care le atribuiþi primului-ministru, specificând exact cui ºi când au fost adresate acestea.

Organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi cea a Societãþii Române de Televiziune sunt reglementate prin Legea nr. 41/1994, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 124/1998, publicatã în **Monitorul Oficial** nr. 227 din 23 iunie 1998. La art. 2 al legii se aratã cã cele douã servicii publice îºi desfãºoarã activitatea sub controlul Parlamentului, în conformitate cu convenþiile internaþionale la care România este parte.

Vã ascultãm, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule secretar de stat,

Vã mulþumesc pentru rãspuns. Am reþinut cã este dat în numele domnului prim-ministru. Am sã fac precizãrile de rigoare, pentru cã doresc, într-adevãr, ca rãspunsul sã fie foarte explicit, referitor la ceea ce am întrebat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Înþeleg cã doamna secretar de stat Manolescu mai are de dat douã rãspunsuri?

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Referitor laÉ? Sau de pus întrebare?

Nu, dar sã prezinte doamna secretar de stat ºi, dupã aceea, la ceea ce prezintã dumneaei, sunt niºte inexactitãþi pe care eu vreau sã le aduc la cunoºtinþã.

Vã rog, vã ascultãm!

Pe mine sau pe doamna secretar de stat?

Poftiþi!

Eu am adresat o întrebare Ministerului Finanþelor Publice. Aceastã întrebare a fost pusã în urma unei întrevederi cu specialiºti din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi care s-au plâns,É eu fãcând parte ºi din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, mi s-au plâns cã la Ministerul Finanþelor Publice colaboratorii domnului ministru li se adreseazã cam în felul urmãtor: ”Atunci veþi primi dumneavoastrã baniiÉ Noi facem legea, deci nu voi.Ò

Mã refeream la Ordonanþa Guvernului nr. 30/2001, deci acel milion pe care Guvernul actual, atât în campania electoralã, cât ºi în primãvarã a spus: ”Domnule, îl dãm la populaþia care cultivã hectarul de pãmânt, aºa cum am stabilit în legeÒ.

Deci, de la început, de la promovarea ciclurilor din buget, s-a greºit în stabilirea sumei care trebuie atribuitã pentru milionul de lei, din urmãtorul motiv: suprafaþa arabilã a României este de 9,3 milioane hectare ºi s-a stabilit în buget numai 5.000 miliarde. Deci, am plecat de la început cu jumãtate, dar la ora actualã nici aceastã jumãtate nu este datã, domnule preºedinte.

Aþi vãzut cã ºi domnul secretar de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a afirmat cã este pe total þarã 96%, s-a acoperit numai 96% din milion.

Bineînþeles, dumneavoastrã o sã spuneþi Ñ sau doamna de la Ministerul Finanþelor Publice o sã spunã cã suprafaþele au depãºit cu 601,5 miliarde, care deja s-au dat, dar mai sunt de dat încã 4% ca sã se completeze întreaga sumã promisã de cãtre Ordonanþa de urgenþã nr. 30/2001.

De asemenea, nu am primit un rãspuns concret la întrebarea nr. 2 Ñ subvenþiile de la sãmânþã.

Domnule preºedinte,

Prin Legea nr. 216/2001 s-au prevãzut subvenþii la sãmânþã în valoare de 759 miliarde lei. S-au asigurat, pânã la ora actualã, 300 miliarde lei, rãmânând diferenþa care, nici pânã la ora actualã, oamenii au cumpãrat sãmânþa, aºa proastã, afirm ca specialist, aºa proastã cum am luat-o din Agrosem-urile din þarã, neavând germinaþie, neavând, eu ºtiu, puritate, ºi aºa mai departe, dar nu s- a plãtit subvenþia la sãmânþã nici pânã la ora actualã.

De altfel, nici nu mã mirã, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, pentru cã o societate din Iaºi, de construcþii, care anul trecut, ºi poate dumneavoastrã o sã spuneþi: ”Mergi ºi întreabã-i pe vechii guvernanþiÒ... dar aceºtia au fãcut niºte lucrãri care sunt, la ora actualã, ºi de care se foloseºte Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, au fãcut niºte ºcoli pe banii lor în valoare de 3,1 miliarde.

Vã mulþumesc. Doamna secretar de stat Manolescu, vã rog!

La întrebarea sau la interpelarea domnului senator Dumitru Codreanu, Ministerul Finanþelor Publice a formulat urmãtorul rãspuns:

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea, în anul 2001, a unui sprijin direct de un milion lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanþare a de la bugetul de stat a derulat aceastã acþiune astfel: în Legea bugetului de stat nr. 216/2001 pentru aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 au fost prevãzute, iniþial, sume de 5.000 miliarde lei. Urmare rectificãrii bugetului pe anul 2001, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 27/2001, pentru aceastã acþiune au fost acordate, suplimentar, fonduri de 601,6 miliarde lei, suma totalã prevãzutã pentru aceastã acþiune fiind 5.601,6 miliarde lei.

Din aceste prevederi bugetare au fost deschise credite, pânã la aceastã datã, 15 octombrie, în sumã de 5.210,5 miliarde lei. Restul sumelor urmeazã sã fie achitate în conformitate cu prevederile bugetului, deci în limitele...

Chiar astãzi, colegii noºtri de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor s-au întâlnit cu colegii de la buget, tocmai pentru a stabili exact periodicitatea deschiderii creditelor în funcþie de nevoile de platã a acestor sume, þinând seama cã dumneavoastrã aþi aflat cã sunt deja în derulare foarte multe acþiuni de control, având în vedere cã au beneficiat totuºi de aceste sume, se pare, ºi unele persoane care nu ºi-au cultivat terenurile. Oricum, noi nu putem sã aºteptãm sã ramburseze persoanele respective, va trebui sã finanþãm la nivelul bugetului aprobat, inclusiv ordonanþa rectificativã.

În ce priveºte subvenþia la seminþe pentru campania de primãvarã, în bugetul de stat pe anul 2001, Legea nr. 216/2001, sumele prevãzute au fost de 459 miliarde lei, suplimentate prin ordonanþa rectificativã cu suma de 300 miliarde lei, astfel încât pe anul 2001 fondurile prevãzute pentru aceastã acþiune sunt de 759 miliarde lei.

Pânã în prezent, pentru aceastã acþiune au fost deschise credite bugetare în sumã de 579 miliarde lei, deci, faþã de 759 miliarde lei prevederi bugetare, creditele deschise, potrivit bugetului, sunt de 579 miliarde lei.

Dar nu s-a aprobat prin buget acea redistribuire. Deci, în bugetul pe 2001 nu este prevãzutã suma de 2.000 miliarde, transfer de la transporturi la agriculturã ...

## **Domnul Dumitru Codreanu** _(din salã):_

Dar banii au fost încasaþi de ei... pentru motorina consumatã de cãtre noi...

A existat bazã legalã?

Nu avem prevederi în buget, deci nu s-a aprobat transferul prin bugetÉ

Este o problemãÉ

DaÉ

Mai aveþi vreo întrebare?

Mi se pare, doamna senator Maria CiocanÉ

Am transmis rãspunsul în scris, pentru cã dânsa se grãbeaÉ

Mulþumim foarte mult.

Restul interpelãrilor rãmân pentru sãptãmâna viitoare. Mai avem pe cineva? De la Ministerul Tineretului ºi Sportului este cineva? Deci, cele de pe 15 octombrie se pot reprograma ºi pentru sãptãmâna viitoare.

Vã rog, noi întrebãri sau interpelãri, dacã mai sunt de fãcut.

Interpelare, domnule preºedinte.

În primul rând, mã bucur cã am asistat, astãzi, la o strângere de mânã între doi bãrbaþi, preºedintele Partidului România Mare ºi dumneavoastrã.

V-am asigurat ºi cu alte prilejuri, nu aþi fost la prezidiu, de respectul ºi simpatia mea. Chiar spuneam colegilor din P.D.S.R. cã vã consider al doilea om în stat ºi îmi exprimam nedumerirea de ce sunteþi numai al doilea?! Eu am adresatÉ ( _Replicã din salã neinteligibilã_ ) nu, nu! Am simþit nevoia sã fac paranteza aceasta, ºtiþi dumneavoastrã de ceÉ

Obiectul interpelãrii mele se adreseazã doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi sunã cam aºa:

Doamna ministru,

Pe data de 6 octombrie 2001 aþi participat alãturi de miniºtri clujeni din Guvernul României la inaugurarea ªcolii **Alexandru Vaida Voievod** din Cluj-Napoca.

La ceremonie nu a fost invitat ministrul învãþãmântului din Ungaria, o ciudãþenie la noi, iar U.D.M.R.-ul, în generozitatea sa, nu a protestat încã.

La conferinþa de presã care a urmat evenimentului s-a abordat, doamna ministru, printre altele, ºi problema achiziþionãrii a 500.000 de calculatoare pentru învãþãmântul preuniversitar din þarã, prin licitaþie, pe baza unui credit al Bãncii Europene de reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Întrucât mass-media a semnalat în repetate rânduri nereguli intervenite în organizarea unor licitaþii, ºi bine a fãcut, dorim ca, de data aceasta, lucrurile sã evolueze corect.

De aceea, vã solicitãm, doamna ministru, atât pentru liniºtea noastrã, cât ºi pentru a dumneavoastrã, rãspunsuri clare ºi precise la urmãtoarele întrebãri:

1. Când va avea loc licitaþia ºi cine o organizeazã?

2. Câte ºi care sunt firmele care au cumpãrat caietul de sarcini al licitaþiei respective?

Mulþumesc, domnule senator. Vã rog, domnule senator! Întrebare, interpelare?

Mã gândeam, dacã sunt înscris acolo în tabelul dumneavoastrã, ca sã nu vorbesc peste rând.

Interpelarea mea este adresatã domnului Dan-Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor.

Domnule ministru,

Mã adresez dumneavoastrã datoritã unei disperãri pe care o am constatat-o la un mare numãr de întreprinderi mici ºi mijlocii faþã de modul intolerabil în care sunt trataþi, în raporturile lor comerciale, de cãtre S.N.P. **Petrom** ºi directorul acesteia Popa Ioan.

În sintezã, doresc sã cunosc punctul dumneavoastrã de vedere în legãturã cu urmãtoarele probleme:

Cât timp se va menþine acest monopol antieconomic asupra extracþiei þiþeiului, a prelucrãrii sale ºi a distribuþiei produselor petroliere ºi petrochimice?

Datoritã acestui monopol, înteprinderile mai mici, de exemplu, rafinãriile, nu au acces la resursa internã de þiþei sau accesul este total discreþionar.

Dupã ce ºi-au achitat toate prevederile contractului de privatizare ºi nu au creat nici o problemã S.N.P. **Petrom** se vãd nevoiþi sã închidã aceste rafinãrii ºi sã concedieze personalul.

Consider cã demonopolizarea S.N.P. **Petrom** ar fi de naturã sã creeze ºi în acest domeniu un climat economic, benefic, din punct de vedere social, economic ºi tehnologic.

În al doilea rând, vreau sã ºtiu care este raþiunea pentru care S.N.P. **Petrom** cheltuie zilnic miliarde de lei, printr-o publicitate deºãnþatã, pe pagini întregi ale unor cotidiene naþionale, în timp ce populaþia suportã, azi, pe lângã preþuri exagerate de mari la benzinã ºi motorinã cumpãratã, ºi cele aproximativ 600 milioane dolari preluate la datoria publicã, sumã datoratã de S.N.P. **Petrom** bugetului statului, drept rambursãri de credite ºi dobânzi cãtre BANCOREX.

Nu înþelegem de ce Ministerul Industriei ºi Resurselor nu intervine în a stopa aceastã scurgere uriaºã de fonduri pe o publicitate care nu are alt scop decât acela de a cumpãra liniºtea din partea mass-media.

Toate aceste plãþi publicitare de sute de miliarde lei nu fac altceva decât sã creascã ºi mai mult preþul carburantului, întrucât ºi aceste cheltuieli sunt componente ale costului acestuia.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc.

Am o întrebare pe care am adresat-o Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Cum înþelege Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã contribuie la Planul naþional de acþiune pentru tineret, elaborat de Ministerul Tineretului ºi Sportului, prin proiecte proprii sau comune, în ce priveºte stoparea exodului de tineri din þarã?

ªi, o interpelare adresatã Ministerul Tineretului ºi Sportului.

Ministerul Tineretului ºi Sportului a lansat, la jumãtatea acestui an, Planul naþional de acþiune pentru tineret, plan apreciat în Europa, în general, ºi dat exemplu în þãrile Europei de sud-est, în special.

Ce s-a realizat concret din acest plan, pânã în acest moment, ºtiut fiind cã situaþia tinerilor din România, pe toate planurile, se aflã pe o curbã descendentã?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Dacã mai sunt întrebãri ºi interpelãri? Nu mai sunt. Cu aceasta ridicãm ºedinþa noastrã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 151/25.X.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei