În conformitate cu Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 34/1999, în perioada noiembrie 1999 Ñ octombrie 2000, comisia specialã, constituitã din 11 deputaþi repre-
zentând toate grupurile parlamentare, a efectuat verificãri pe teren ºi a analizat împreunã cu specialiºtii ºi conducerea unor ministere, institute de învãþãmânt superior de cercetare ºi proiectare, cu comisii specializate pe tipuri de dezastre din cadrul Guvernului, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, cât ºi cu Comisiile judeþene de apãrare împotriva dezastrelor, cauzele, efectele ºi mãsurile ce se impun în vederea prevenirii fenomenelor ºi diminuãrii pagubelor produse de calamitãþi naturale.
În baza constatãrilor ºi a materialelor primite, s-a întocmit prezentul raport care este însoþit de anexe ºi documentaþii foto.
Înainte de definitivarea raportului, s-a organizat o consultare deschisã cu reprezentanþi, specialiºti consacraþi în domeniul amenajãrilor complexe, din cadrul Academiei Române, ministerelor ºi institutelor de învãþãmânt, cât ºi cu specialiºti ai institutelor de cercetãri ºi proiectãri din sectoarele investigate. Raportul este structurat pe 9 capitole ºi subcapitole, în funcþie de importanþa acestora. Astfel, în capitolul I s-au prezentat schimbãrile climatice pe glob ºi consecinþele acestora pe teritoriul României, subliniindu-se cã modificãrile climatice la nivel planetar se manifestã prin diminuarea stratului de ozon, modificarea bilanþului energetic al radiaþiilor solare, efectul de serã, cât ºi prin unele procese fizice ca transferul termic radial, nebulozitatea ºi precipitaþiile, fotochimia atmosferei, precum ºi relaþiile de intercondiþionare.
În ultimii ani, în perioada 1993 Ð 2000, în întreaga lume, ca urmare a schimbãrilor climatice, au fost înregistrate numeroase evenimente meteorologice periculoase, valuri de cãldurã ºi secete, furtuni, ploi torenþiale urmate de inundaþii, alunecãri de teren, care s-au manifestat în mare mãsurã ºi în România. Efectele negative ale acestora nu pot fi combãtute decât prin creºterea ponderii vegetaþiei forestiere, care diminueazã evaporaþia ºi asimileazã ploile din formaþiunile noroase, precum ºi prin diminuarea drasticã a consumurilor de combustibil fosil ºi înlocuirea treptatã a acestora cu surse de energii nepoluante.
Prin investigarea fenomenului global ºi regional de manifestare a schimbãrilor climatice, cu ajutorul mijloacelor moderne de teledetecþie, spaþiul geografic al regiunii de sud a þãrii noastre este considerat limita vesticã de maximã intensitate a proceselor de deºertificare ce se manifestã la nivelul continentului european. Degradarea puternicã a pãdurilor în aceste zone duce la dispariþia unei bariere vii ce se aflã în faþa extinderii spre centrul Europei a stepei eurasiatice.
Ca urmare a fenomenului de deºertificare, precum ºi a poluãrii industriale, echilibrul ecologic natural a fost afectat, iar pãdurile au suferit importante destructurãri.
Fenomenele meteorologice produse pe teritoriul României în perioada 1997 Ð 2000 nu pot fi explicate decât în contextul schimbãrilor climatice globale. Din analiza condiþiilor agrometeorologice ale acestei veri a anului 2000, rezultã cã seceta agricolã a fost complexã, pedolo-
gicã ºi atmosfericã, accentuatã ca intensitate ºi prelungire, deoarece a fost declanºatã încã din prima decadã a lunii mai ºi a continuat pe tot parcursul verii, ceea ce a determinat reducerea considerabilã a producþiei agricole, pânã la compromiterea totalã a unor recolte pe mari suprafeþe. Astfel, suprafaþa totalã calamitatã de secetã a fost de 7.642.489 de hectare teren agricol ºi de 50% din suprafaþa arabilã, respectiv 5.546.482 de hectare, pierderile fiind cifrate la 20.412 miliarde lei, care sunt mai mari decât valoarea de investiþii necesarã pentru reabilitarea sistemelor de irigaþii pentru perioada 2000 Ð 2003 ºi, în continuare, reabilitarea costând 13.496 miliarde lei.
În raport se evidenþiazã rolul de protecþie al pãdurii, cu referire în special la funcþiile hidrologice ºi antierozionale, pãdurea fiind un sistem ecologic complex de mari dimensiuni ºi peren. Astfel, vegetaþia forestierã amelioreazã condiþiile climatice, frâneazã scurgerile de suprafaþã, reduce torenþialitatea, eroziunea solului, alunecãrile de teren ºi pagubele produse de inundaþii.
Aportul pãdurilor în atenuarea viiturilor torenþiale ºi diminuarea efectelor marilor inundaþii rezultã din capacitatea de retenþie ºi înmagazinare în sol a unor volume considerabile de apã care alimenteazã izvoarele ºi menþin astfel un regim de scurgere echilibrat, constant ºi permanent al cursurilor de apã.
Variabilitatea debitelor de apã depinde de regimul de precipitaþii, dar pentru cã obârºia majoritãþii râurilor este situatã în zonele montane ºi colinare, regiuni tipic forestiere, regimul cursurilor de apã este condiþionat de modul cum pãdurea îºi exercitã rolul ei hidrologic, respectiv cum este gospodãrit fondul forestier naþional.
Trebuie sã spunem însã cã modul abuziv de gospodãrire a pãdurilor ºi a terenurilor agricole în pantã este la originea transportului masiv de aluviuni ºi a torenþialitãþii puternice a reþelei hidrografice, fapt ce a condus la colmatarea acumulãrilor de apã. Astfel, din circa 13 miliarde metri cubi, capacitate totalã a acumulãrilor de apã, în prezent sunt colmatate 30%, respectiv 3,6 miliarde metri cubi, cu efecte negative privind imposibilitatea regularizãrii debitelor de viiturã. La aceasta se adaugã pericolul de avariere sau distrugere a barajelor, exemplu acumularea Belci de pe râul Tazlãu Ð Bacãu care, dupã ce a fost colmatatã în luna iunie 1991, s-a rupt, cauzând importante pagube ºi pierderi de vieþi omeneºti.
Suntem þara dunãreanã cu cel mai mare aport de aluviuni din Dunãre, faþã de celelalte 8 þãri din amonte.
De asemenea, dupã amploarea proceselor de degradare a terenurilor, deþinem recordul absolut în Europa:
Ñ 7 milioane de hectare de terenuri afectate de degradare, sub diferite forme ºi intensitãþi de eroziune, iar dupã suprafaþa ocupatã cu pãduri ne situãm pe locul 17, respectiv 6,3 milioane hectare;
Ñ reducerea, sub limita criticã a pãdurii, de la 80%Ð85%, cât a fost procentul natural, la 26,7%, în prezent, ºi cu mari diferenþe zonale, respectiv 3,5% în zonele de câmpie tocmai unde se aridizeazã climatul, se intensificã secetele excesive ºi de lungã duratã, ºi unde
se resimte efectul negativ al schimbãrilor climatice globale, doar 10 Ð 12 % la coline ºi dealuri, unde se intensificã eroziunea solului ºi alunecãrile de teren, ºi 30% pânã la 60% la munte, unde îºi au sorgintea marile inundaþii, explicã vastele focare de alimentare a cursurilor de apã cu cantitãþi imense de aluviuni.
Procentul redus de împãdurire, modificãrile climatice, energia mare de relief ºi îndelungata gestionare neecologicã a þãrii au determinat dezlãnþuirea eroziunii. Acest pericol a fost sesizat ºi de expertul francez Bouquet de la Gray care a formulat urmãtoarea idee: ”România trebuie sã aibã pentru munþii ei o solicitudine egalã celei pe care olandezii o au pentru digurile lor, cãci este ameninþatã de viituri torenþiale, ca Olanda de apele mãriiÒ. Fondul forestier naþional a scãzut în ultima sutã de ani de la 9 milioane de hectare la 6,3 milioane hectare.
În perioada 1946 Ð 1962 au cãzut pradã nechibzuinþei 100.000 de hectare perdele forestiere de protecþie a câmpurilor agricole ºi peste 300.000 de hectare pãºuni împãdurite, care au fost defriºate abuziv pentru a mãri suprafaþa agricolã a þãrii.
În perioada 1997 Ð 2000 au avut loc cele mai mari indundaþii ºi alunecãri de teren din ultimii 50 de ani, soldate cu 114 morþi ºi cu pagube materiale de 12.000 de miliarde de lei. Au fost înregistrate, de asemenea, peste 98.000 de gospodãrii ºi anexe distruse, 73.000 efective de animale pierdute, aproape 2 milioane de hectare terenuri agricole ºi forestiere inundate sau afectate de doborâturi de vânt, peste 15.000 de kilometri de drumuri, reþele electrice ºi telefonice, mii de poduri ºi podeþe afectate.
Inundaþiile au fost provocate de precipitaþii abundente urmate de topirea bruscã a zãpezilor sau concomitent de aceste douã fenomene. Astfel, precipitaþiile înregistrate în luna iunie 1999 la Râul MareÑRetezat, din judeþul Hunedoara, au fost de 136 de litri/metru pãtrat în douã ore; în luna august 1999, ploi torenþiale de scurtã duratã au cãzut în zona subcarpaticã a Munteniei ºi vestul Olteniei. Viiturile de pe Valea Cerbului, Urlãtoarea ºi Babele au fost de 70 de litri/metru pãtrat în 2 ore, iar la Întorsura Buzãului de 120 de litri/metru pãtrat. În jumãtatea vesticã a þãrii, 159 de litri/metru pãtrat în 2 ore la Staþia Drobeta Turnu-Severin, 134 de litri/metru pãtrat la Bãile Herculane.
O cauzã esenþialã a producerii inundaþiilor ºi alunecãrilor de teren o constituie reducerea drasticã a suprafeþelor acoperite cu pãduri care, în mai puþin de 2 secole, s-au diminuat cu 50%.
O importanþã deosebitã în amplificarea pagubelor produse au avut bazinele torenþiale mici, peste 3000 de formaþiuni torenþiale, care au provocat creºterea bruscã a debitelor ºi transportul masiv de aluviuni pe cursurile principale de râuri.
Înainte de 1990, silvicultura împreunã cu agricultura ºi gospodãrirea apelor au realizat un important volum de lucrãri cu specific de apãrare împotriva inundaþiilor, corecþia torenþilor, combaterea eroziunii solului, acumulãri, îndiguiri, regularizãri, iar dupã 1990 acest ritm s-a redus
în mod drastic, pânã la sistare. De asemenea nu s-au mai executat nici întreþineri curente ºi reparaþii capitale pentru buna lor funcþionare, fapt ce a condus la reactivarea proceselor torenþiale.
Neidentificarea ºi neîmpãdurirea terenurilor degradate prevãzute în Legea nr. 18/1991 ºi Legea apelor nr. 107/1999, starea contravenþionalã ºi infracþionalã în pãduri au crescut în mod îngrijorãtor; s-a intensificat, de asemenea, acþiunea de defriºare a arboretelor de protecþie de pe pãºunile împãdurite, amplasarea numeroaselor instalaþii de debitare a lemnului în cuprinsul întregului fond forestier, cum sunt 2.700 de gatere ºi 6.500 de circulare în care, în general, se debiteazã lemnul sustras ilegal.
Existenþa resturilor de masã lemnoasã provenite din exploatãri Ð rumeguº, arbori dezrãdãcinaþi Ð care pãtrund în reþeaua de scurgere ºi provoacã mari pagube, poduri ºi podeþe amplasate greºit ºi cu deschideri subdimensionate sunt tot atâtea cauze care au produs inundaþii în perioada anterioarã; nerespectarea disciplinei în construcþii, prin amplasarea fãrã autorizaþie de construcþie în albiile majore inundabile sau chiar în albiile minore ale râurilor a unor construcþii civile sau de producþie.
În cadrul propunerilor ºi recomandãrilor de ordin instituþional ºi organizatoric s-a insistat asupra urgenþei de reîmpãdurire a terenurilor degradate, fiind necesar ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã treacã în evidenþa cadastralã terenurile degradate, puternic ºi excesiv erodate, de la categoria productivã la categoria neproductivã, aºa cum de altfel sunt în realitate.
Silvicultura va trebui sã urgenteze definitivarea cadrului legal, astfel ca toþi agenþii economici care beneficiazã de efectele funcþiilor de protecþie ale pãdurii sã plãteascã contravaloarea acestor efecte proprietarilor sau unitãþilor silvice.
În domeniul gospodãririi apelor, Guvernul va trebui sã asigure resurse financiare pentru finalizarea obiectivelor privind alimentãrile cu apã ale populaþiei din zonele deficitare ºi pentru realizarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor.
De asemenea se vor elabora strategii sectoriale, de cãtre silviculturã, agriculturã, mediu ºi prefecturi, care sã fie armonizate la nivel de bazin hidrografic.
Sistemul de avertizare-alarmare ºi formaþiunile de protecþie civilã pentru intervenþii de urgenþã în caz de dezastre sã fie asigurate cu logisticã ºi suportul necesar la nivelul fiecãrui judeþ.
În cadrul Institutului Naþional de Meteorologie, Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor trebuie realizat sistemul informatic naþional meteorologic integrat modern, dotat cu radare Doppler.
Pentru realizarea lucrãrilor de prevenire ºi combatere a unor dezechilibre ecologice, trebuie elaborate, de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerul Industriei ºi Comerþului, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, proiecte complexe cu finanþare externã ºi de la bugetul de stat.
Este necesar, de asemenea, ca Ministerul Educaþiei Naþionale sã introducã în manualele ºcolare cunoºtinþe minime legate de rolul ºi importanþa pãdurii, cât ºi de modul de apãrare a populaþiei în cazul unor dezastre naturale.
În finalul raportului sunt propuneri de ordin legislativ privind asigurarea cadrului legal pentru aplicarea în practicã a mãsurilor preconizate. Astfel, se stipuleazã necesitatea urgentãrii adoptãrii proiectelor de lege privind atmosfera, ariile protejate ºi siguranþa marilor baraje.
Pentru asigurarea realizãrii în complex corelat, coordonat în timp ºi spaþiu, a mãsurilor ºi lucrãrilor de protecþie antierozionalã în întregul bazin hidrografic torenþial ºi de cãtre toþi beneficiarii de folosinþã este necesar ca Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului împreunã cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrãrilor Publice sã iniþieze ºi sã se elaboreze Legea amenajãrii în complex a bazinelor hidrografice torenþiale, prin care sã se stabileascã responsabilitãþi pentru toþi deþinãtorii de terenuri din bazinele hidrografice ºi sã se urgenteze înfiinþarea Comitetului Naþional pentru Combaterea Degradãrii Terenurilor, Secetei ºi Deºertificãrii.
În judeþele puternic afectate de inundaþii ºi alunecãri de teren: Vaslui, Vrancea, Hunedoara, Caraº-Severin, Alba, Buzãu, Prahova ºi Iaºi, Guvernul, prin ministerele de resort, va trebui sã continue, ca o prioritate, programele-pilot de reconstrucþie ecologicã, prin amenajarea în complex a bazinelor hidrografice, constând din lucrãri de împãdurire a terenurilor degradate, corecþia torenþilor, regularizãri ºi îndiguiri pe cursurile de apã.
Seceta atmosfericã ºi pedologicã acutã ce s-a manifestat în ultima perioadã ºi care va continua, conform prognozelor, în iarna 2000 Ð 2001 a condus ºi va genera diminuarea drasticã a nivelului acumulãrilor hidroenergetice, cu toate consecinþele negative ce derivã din aceasta: diminuarea accentuatã a puterii instalate a centralelor hidroelectrice, reducerea resurselor de apã industrialã ºi pentru consumul populaþiei.
Se impune ca Ministerul Industriei ºi Comerþului, autoritãþile publice centrale ºi locale sã stabileascã prioritatea consumurilor de apã din acumulãrile hidroenergetice concomitent cu identificarea soluþiilor alternative pentru compensarea deficitului de energie electricã rezultat ca urmare a diminuãrii puterii medii instalate a hidrocentralelor.
Menþionãm, de asemenea, cã seceta excesivã pedologicã ºi atmosfericã are un puternic impact asupra rezervelor de apã din sol, cu consecinþe majore privind siguranþa alimentãrii populaþiei pe termen scurt ºi mediu.
Se impune ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã ia mãsuri pentru repunerea în funcþiune a amenajãrilor pentru irigaþii pe 3,2 milioane hectare, fondurile necesare urmând a fi asigurate anual prin bugetul de stat ºi prin finanþãri de programe cu suport extern.
Se recomandã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sã iniþieze proiectele de lege privind gospodãrirea integratã a zonelor de coastã, ariile prote-
jate, completarea ºi amendarea Legii apelor nr. 107/1996, a Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al Mãrii Negre.
Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor sã analizeze, împreunã cu comisiile specializate pe tipuri de dezastre, oportunitatea amendãrii Legii asigurãrii obligatorii de bunuri ºi persoane, astfel ca cetãþenii situaþi în zonele de risc major, risc natural major, conform planurilor urbanistice generale, sã poatã beneficia de despãgubiri corespunzãtoare în cazul producerii pagubelor provocate de catastrofe naturale.
S-a propus ca Guvernul sã iniþieze elaborarea unui act normativ privind sistemul naþional de management unitar ce priveºte gestionarea crizelor provocate de calamitãþi naturale, având la bazã strategia naþionalã integratã ºi corelarea prevederilor într-o singurã lege, pentru evitarea paralelismelor, reducerea birocraþiei ºi scurtarea timpilor de luare ºi punere în aplicare a deciziilor.
În funcþie de problematica prezentatã cu privire la dezechilibrele ecologice majore, cauzele acestora ºi amploarea fenomenelor torenþiale, gestionarea unitarã ºi coordonatã a acþiunilor de reconstrucþie ecologicã, precum ºi necesitatea amenajãrii în complex a bazinelor hidrografice se impune ca activitatea de silviculturã, agriculturã ºi gospodãrirea apelor sã se regãseascã într-o singurã structurã, respectiv sã se înfiinþeze Ministerul Agriculturii, Silviculturii ºi Gospodãririi Apelor.
De asemenea, se impune ca protecþia mediului sã se realizeze printr-o singurã structurã distinctã, organizatã la nivel naþional, eventual sub forma unei Agenþii Naþionale de Mediu, subordonatã Guvernului sau chiar Parlamentului.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.