Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 noiembrie 2000
Camera Deputaților · MO 161/2000 · 2000-11-22
Aprobarea ordinii de zi pentru zilele de 13 ºi 14 noiembrie 2000 ºi a programului de lucru pentru perioada 13Ð17 noiembrie
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã, a urmãtoarelor legi: Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/1999 pentru ratificarea Scrisorii de acord dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind acordarea unui avans în valoare de 500.000 dolari S.U.A. din viitorul împrumut pentru Proiectul de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A.; Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului European din România; Ñ Lege privind declararea oraºului Adjud, judeþul Vrancea, municipiu; Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar) dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 7 iulie 2000; Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa ºi sãnãtatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenþia privind protecþia ºi utilizarea cursurilor de apã transfrontierã ºi a lacurilor internaþionale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992;
· procedural
1 discurs
I. Luni
#414113 noiembrie 2000
1. Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
· other · informare
1 discurs
<chair narration>
#43612. Solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului privind participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea (U.N.M.E.E.); Raportul comun al comisiilor permanente de resort ale celor douã Camere ale Parlamentului.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#46143. Numirea în funcþiile publice corespunzãtoare a secretarului general ºi a secretarilor generali adjuncþi ai Camerei Deputaþilor, precum ºi depunerea jurãmântului de credinþã de cãtre aceºtia.
· other
1 discurs
<chair narration>
#48094. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat. (Lege organicã.)
· other
2 discursuri
II.
#5194Marþi
#520614 noiembrie 2000
1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945. (Lege organicã.)
2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române. 4. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Asistenþilor Medicali din România. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)
5. Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#62246. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)
· other
1 discurs
<chair narration>
#64847. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/1999 privind finanþarea unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat. (Procedurã de urgenþã.)
· other · adoptat
52 de discursuri
Marþi
#1720114 noiembrie 2000, ora 11,30
1. Proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Otopeni, judeþul Ilfov. (Lege organicã.)
2. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaþilor, discutã procedura de urmat.)
## PROGRAMUL
de lucru în perioada 13Ñ17 noiembrie 2000
#17803**Luni, 13 noiembrie 2000 Ð orele 8,30 Ð 9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor Ð ora 12,30 Ñ ªedinþa Biroului permanent al Ð orele 9,20 Ð 13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor Camerei Deputaþilor înscrise pe ordinea de zi Ð orele 14,00 Ð 16,00 Ñ Activitate în cadrul grupurilor Ð ora 11,30 Ñ Vot final asupra proiectului de parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI Lege privind declararea ca DEPUTAÞILOR oraº a comunei Otopeni, Ð orele 16,00 Ð 18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor judeþul Ilfov. (Lege organicã.) înscrise pe ordinea de zi Ð orele 14,00 Ð 16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asuÐ orele 18,00 Ð 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la pra problemelor înscrise pe interpelãrile adresate primuluiordinea de zi ministru Ð orele 18,30 Ð 19,30 Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi * prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membri* * lor Guvernului**
Marþi
#1874014 noiembrie 2000
Miercuri
#1877315 Ñ vineri, 17 noiembrie 2000
## **Miercuri, 15 Ñ vineri, 17 noiembrie 2000**
**Ñ Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**
**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR** ## _ªedinþa a început la ora 16,28._
## **Domnul Vasile Lupu:**
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi, informându-vã cã din totalul de 343 deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 296
, 11 participã la alte acþiuni parlamentare, 47 fiind absenþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este astfel întrunit.
Pentru început, urmeazã sã dezbatem proiectul ordinii de zi ºi programul de lucru.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Am convenit la Biroul permanent cã imediat ce soseºte raportul privind solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului, în legãturã cu participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea, s-o luãm în dezbatere.
Este trecutã la punctul 2 de pe ordinea de zi.
Dacã la proiectul ordinii de zi existã alte propuneri. Domnul preºedinte Þepelea.
Domnule preºedinte,
Solicit sã fie înscris la punctul 2 proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române.
Doriþi luni sau marþi?
Marþi.
## **Domnul Vasile Lupu:**
Marþi. Punctele 2 ºi 3.
Vot · Amânat
Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului 17Ð20
a 30 decembrie 1999, adoptat de Senat la 6 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã procedura de urgenþã.
4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea diplomaþilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã procedura de urgenþã.
5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, proiectul de lege urmeazã procedura de urgenþã.
6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 188/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Conform art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã procedura de urgenþã.
7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializãrii alcoolului, primit de la Guvern.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã mulþumesc.
Permiteþi-mi sã citesc raportul comun privind solicitarea Preºedintelui României, adresatã celor douã Camere ale Parlamentului, pentru a aproba participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea cu 4 militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale în Statul Major al Brigãzii multinaþionale cu capacitate de luptã ridicatã a forþelor O.N.U., în aºteptare, pe toatã durata mandatului acesteia.
Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au fost sesizate de cãtre Birourile permanente, prin adresele nr. 9 ºi respectiv nr. 1 din 13 noiembrie 2000, spre a examina ºi aviza solicitarea Preºedintelui României, adresatã celor douã Camere ale Parlamentului, pentru a
aproba participarea României la misiunea de menþinere a pãcii în Etiopia ºi Eritreea cu 4 militari din Ministerul Apãrãrii Naþionale, dintre care 3 ofiþeri ºi un subofiþer, în Statul Major al Brigãzii multinaþionale cu capacitate de luptã ridicatã a forþelor O.N.U., în aºteptare, pe toatã durata mandatului acesteia.
Cheltuielile legate de participarea la misiune vor fi asigurate iniþial de partea românã ºi rambursate ulterior de cãtre O.N.U.
Solicitarea s-a fãcut în baza art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994, cu modificãrile ulterioare, ºi are la bazã Memorandumul de înþelegere dintre O.N.U. ºi Guvernul României, referitor la contribuþia þãrii noastre în cadrul aranjamentelor stand-by, semnat la 24 septembrie 1998 la New York, anexat.
Membrii comisiilor au examinat solicitarea Preºedintelui României din ziua de 13 noiembrie 2000 ºi au hotãrât, cu majoritate de voturi pentru, sã o avizeze favorabil ºi sã o supunã spre aprobare plenului celor douã Camere ale Parlamentului, întocmind în acest scop proiectul de hotãrâre alãturat.
Au semnat: preºedintele, profesorul Mircea Paºcu din Camera Deputaþilor ºi preºedintele Alexandru Nicolae de la Senat.
Vã mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Trecem la dezbaterea proiectului de hotãrâre.
Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul. Nu este cazul.
Titlul hotãrârii.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.
Preambulul.
Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
Articolul 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
Articolul 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Votul final va fi mâine, la ora 11,00.
Urmeazã proiectul de Hotãrâre privind numirea domnului Florin Costiniu în funcþia publicã de secretar general al Camerei Deputaþilor.
Deci, stimaþi colegi, dezbaterea generalã s-a fãcut. Urmeazã sã ne pronunþãm prin vot tot mâine, pe la ora 11,00, când vom fi mai mulþi, la cererea Grupului parlamentar al P.D.S.R., fãcutã prin domnul secretar Acsinte Gaspar..., vã rog, sau ca membru al prezidiului.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Grupul parlamentar al P.D.S.R. nu a fãcut nici o solicitare în acest sens.
Eu l-am atenþionat pe preºedintele de ºedinþã cã votul este secret, se exprimã prin buletine, iar hotãrârea trebuie aprobatã cu votul majoritãþii deputaþilor prezenþi, sub condiþia existenþei cvorumului de 172 în salã. S-a numãrat. În salã sunt în momentul de faþã 110 deputaþi. Deci votul se va da mâine, dacã se va întruni condiþia de cvorum. Aº vrea sã fac aceastã rectificare, pentru cã nu a existat nici o solicitare expresã din partea grupului nostru parlamentar.
A fost o atenþionare ºi n-am fãcut altceva decât ceea ce regulamentul cere secretarilor de ºedinþã: sã constate ºi sã atenþioneze preºedintele atunci când nu existã cvorumul necesar pentru a se adopta o hotãrâre.
Dar cum în condicã au semnat 298..., eu cred cã prin preajmã mai existã diferenþa pânã la 173... Deci amânãm pe mâine, atunci...
Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.
Punctul 1 din raport. Se propune textul Senatului. Obiecþiuni? Nu sunt.
Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
Punctul 2. Se propune textul Senatului, cu unanimitate de voturi.
Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 3. Varianta Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Poziþia 4, textul Senatului, cu unanimitate. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Poziþia 5, text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 6, textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 7. Textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
La alin. 3 de la pct. 7, varianta Camerei Deputaþilor. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 8, textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 9. Textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 10. Text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 11. Textul Camerei Deputaþilor. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 12. Textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 13. Textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Raportul, în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.
Doamnelor ºi domnilor,
Trecem la raportul Comisiei speciale pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieþi omeneºti, generate de ploile torenþiale cãzute în unele zone ale þãrii.
Preºedintele comisiei este prezent ºi îi vom da cuvântul sã ne prezinte raportul. Membrii comisiei sunt invitaþi sã-ºi ocupe locul cuvenit.
Membrii comisiei sã pofteascã în a susþine raportul. Domnule preºedinte, Adunaþi-vã membrii comisiei!
Domnule deputat Vasile Dãnilã, sunteþi rugat sã veniþi aici, la comisie!
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În conformitate cu Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 34/1999, în perioada noiembrie 1999 Ñ octombrie 2000, comisia specialã, constituitã din 11 deputaþi repre- zentând toate grupurile parlamentare, a efectuat verificãri pe teren ºi a analizat împreunã cu specialiºtii ºi conducerea unor ministere, institute de învãþãmânt superior de cercetare ºi proiectare, cu comisii specializate pe tipuri de dezastre din cadrul Guvernului, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, cât ºi cu Comisiile judeþene de apãrare împotriva dezastrelor, cauzele, efectele ºi mãsurile ce se impun în vederea prevenirii fenomenelor ºi diminuãrii pagubelor produse de calamitãþi naturale.
În baza constatãrilor ºi a materialelor primite, s-a întocmit prezentul raport care este însoþit de anexe ºi documentaþii foto.
Înainte de definitivarea raportului, s-a organizat o consultare deschisã cu reprezentanþi, specialiºti consacraþi în domeniul amenajãrilor complexe, din cadrul Academiei Române, ministerelor ºi institutelor de învãþãmânt, cât ºi cu specialiºti ai institutelor de cercetãri ºi proiectãri din sectoarele investigate. Raportul este structurat pe 9 capitole ºi subcapitole, în funcþie de importanþa acestora. Astfel, în capitolul I s-au prezentat schimbãrile climatice pe glob ºi consecinþele acestora pe teritoriul României, subliniindu-se cã modificãrile climatice la nivel planetar se manifestã prin diminuarea stratului de ozon, modificarea bilanþului energetic al radiaþiilor solare, efectul de serã, cât ºi prin unele procese fizice ca transferul termic radial, nebulozitatea ºi precipitaþiile, fotochimia atmosferei, precum ºi relaþiile de intercondiþionare.
În ultimii ani, în perioada 1993 Ð 2000, în întreaga lume, ca urmare a schimbãrilor climatice, au fost înregistrate numeroase evenimente meteorologice periculoase, valuri de cãldurã ºi secete, furtuni, ploi torenþiale urmate de inundaþii, alunecãri de teren, care s-au manifestat în mare mãsurã ºi în România. Efectele negative ale acestora nu pot fi combãtute decât prin creºterea ponderii vegetaþiei forestiere, care diminueazã evaporaþia ºi asimileazã ploile din formaþiunile noroase, precum ºi prin diminuarea drasticã a consumurilor de combustibil fosil ºi înlocuirea treptatã a acestora cu surse de energii nepoluante.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Membrii comisiei dacã doresc sã intervinã cu alte comentarii, cu obiecþiuni. Nu e cazul.
Domnul deputat Ianculescu.
## **Domnul Marian Ianculescu:**
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Dupã cum ºtiþi, Grupul parlamentar al P.D.S.R., sensibilizat de pierderile de vieþi omeneºti generate de ploile torenþiale cãzute în unele zone ale þãrii în anii 1998 ºi 1999, a propus încã din luna iunie a anului 1999 înfiinþarea unei Comisii speciale de anchetã privind investigarea cauzelor care au generat dezechilibrele ecologice majore.
Din nefericire, iniþiativa nu a fost acceptatã, la acea datã, de actuala majoritate parlamentarã. A trebuit sã mai treacã timp, sã se întâmple alte numeroase pierderi de vieþi omeneºti ca sã poatã sã fie înfiinþatã în luna octombrie 1999.
La un an de zile de la înfiinþare, iatã, ne aflãm în faþa dezbaterii în plenul Camerei Deputaþilor a raportului comisiei.
De la început trebuie sã subliniez efortul deosebit depus de majoritatea membrilor comisiei, de grupul de experþi angajaþi, de alþi specialiºti, precum ºi de cei care se ocupã cu problemele respective în cadrul comisiilor judeþene.
Mai puþine cuvinte pot sã-mi exprim faþã de noul preºedinte al comisiei, pus pe algoritm politic, domnul deputat Radu Mânea, care a avut un stil defectuos de lucru, fãrã sã antreneze membrii comisiei la întocmirea unui material unitar, în conformitate cu Hotãrârea nr. 34 de înfiinþare a comisiei.
În deficit de imagine, dacã se poate spune cã a avut aºa ceva, distinsul coleg deputat Radu Mânea a ieºit în mass-media în nume propriu, arogându-ºi dreptul de autor, înainte ca raportul sã fie aprobat de plenul Camerei Deputaþilor, încãlcând astfel statutul comisiei. Aºa ceva, dupã oricine, se cheamã furt intelectual. Personal nu mi-am permis sã fac acest lucru, cu toate cã eram mult mai îndreptãþit, fiind iniþiatorul acestei comisii, ºi aveam de semnalat mass-media multe aspecte critice la adresa guvernelor care s-au succedat dupã 1996. M-am limitat doar la o atitudine de fair-play.
În raport se prezintã centralizat situaþia pagubelor fizice ºi valorice înregistrate în perioada 1997 Ð 2000, ca urmare a inundaþiilor ºi alunecãrilor de teren, întocmite pe baza datelor transmise de Comisiile judeþene de apãrare împotriva dezastrelor.
Inundaþii catastrofale, poate mai mari, s-au produs cam în aceleaºi zone ºi în perioada 1993 Ð 1996, fãrã sã aibã loc mãcar dispariþia unei singure vieþi omeneºti.
Mãcar un om nu a dispãrut în acea perioadã, ca imediat dupã 1997 sã disparã 114 oameni.
Iatã cã guvernele care s-au succedat dupã 1996 nu au avut capacitatea deplinã de a gestiona niºte crize ecologice majore, nefiind în stare sã previnã pierderile extrem de mari de vieþi omeneºti. Aceastã incapacitate este explicatã ºi prin atitudinea pasivã, defetistã, începând de la cel mai înalt nivel al statului ºi continuând pânã la ceilalþi factori de decizie. Îmi revine în memorie imaginea Preºedintelui Emil Constantinescu stând pe un buºtean de lemn cojit, cu cei 15 morþi la picioare, în localitatea Râul MareÐRetezat, afirmând, citez din memorie: ”Din toatã aceastã poveste, trebuie sã învãþãm cã nu ne putem pune cu forþele naturiiÒ. Iar ministrul mediului, Romicã Tomescu, completa, citez tot din memorie: ”Trebuie sã disparã din vocabularul nostru sloganul comunist cum cã omul poate stãpâni naturaÒ.
Cu asemenea atitudini pasive, defetiste, de la cel mai înalt nivel, ne explicãm de ce au trebuit sã disparã 114 oameni.
Stimaþi colegi deputaþi,
Îi avem pe conºtiinþa noastrã, Dumnezeu sã-i odihneascã!
În locul cu imaginea Preºedintelui Constantinescu cu cei 15 morþi la picioare, cauzele principale ale catastrofei au fost generate de acþiunea în timp a omului, nu neapãrat din ultimii 4 ani de când actuala Putere se aflã la putere.
Urmãtoarele explicaþii sunt edificatoare:
1. buºtenii cojiþi care au lovit în forþã blocul de locuinþe proveneau de la o defriºare recentã a pãdurii, efectuatã într-un mod nepermis. Vinovat nu poate fi decât omul, nicidecum forþele naturii;
2. în spatele blocului de locuinþe exista de foarte mult timp un torent aparent inofensiv. El trebuia corectat. Corectat de cine? Normal cã de om, nu de forþele naturii;
3. în spatele blocului de locuinþe existã un versant abrupt. Acest bloc de locuinþe trebuia protejat printr-un zid de sprijin la baza versantului. Cine trebuia sã facã acest zid de sprijin? Tot omul. Atunci, cum de mai aruncãm vina exclusiv pe forþele naturii?
A se reþine cã nu incriminez cã aceste mãsuri nu au fost luate în ultimii 4 ani. Ele nu au fost luate de-a lungul timpului, de-a lungul istoriei, dar incriminez atitudinea pasivã ºi defetistã în cauza acestor catastrofe ecologice care puteau fi prevenite. La Cuculeasa, la Pârcovaci ºi în alte pãrþi au murit oameni efectiv înecaþi în noroi. De unde provenea acel noroi dacã nu de pe versanþii despãduriþi de-a lungul timpului ºi care acum se aflã într-un stadiu avansat de eroziune. Nu vrem, stimaþi colegi parlamentari, sã învãþãm din exemplele negative ale istoriei, continuãm sã distrugem pãdurile care au un rol covârºitor în asigurarea unui echilibru ecologic stabil la scarã localã, naþionalã ºi chiar globalã. Punem mai presus interesele electorale de moment faþã de interesele naþionale pe termen lung.
Sperãm ca de data aceasta clasa politicã sã înþeleagã, în sfârºit, pânã când nu este prea târziu, cã protejarea pãdurilor þãrii trebuie sã constituie o politicã naþionalã prioritarã.
Stimaþi colegi deputaþi,
Este necesar sã trecem la o acþiune naþionalã de împãdurire a tuturor terenurilor degradate, inapte pentru alte folosinþe. În fond, trebuie sã revenim, în parte, la folosinþa iniþialã de pãdure pentru a preveni producerea unor noi dezastre ecologice. Acþiunea de prevenire ºi combatere a dezechilibrelor ecologice trebuie sã înceapã de sus, de la nivelul versanþilor. Degeaba luãm mãsuri de refacere a obiectivelor calamitate jos, aºa cum de regulã s-a întâmplat ºi se întâmplã ºi acum, dacã nu protejãm prin împãdurire versanþii care curg, cu case cu tot, la vale în mai toate zonele þãrii. Irosim fondurile dacã procedãm astfel; la noi viituri se distruge din nou totul în calea lor. De asemenea, se impune sã trecem la realizarea unui Program naþional de amenajare în complex a bazinelor hidrografice torenþiale aºa cum, de altfel, se menþioneazã ºi în raport, folosind fonduri externe nerambursabile. Pentru asemenea proiecte se acordã fondurile respective, degrevând astfel bugetul de stat.
## **Domnul Vasile Lupu:**
Vã mulþumesc. Dacã mai sunt alte intervenþii. Domnule Radu Mânea, aþi cerut un drept la replicã.
**Domnul Ioan Bivolaru**
**:**
Fiþi creºtin ºi democrat!
Vã rog, liniºte în salã!
## **Domnul Radu Mânea:**
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am convenit de la început, împreunã cu colegii din Comisia pentru dezechilibre ecologice, ca raportul acestei comisii sã nu aibã nici un fel de conotaþii politice, sã nu transformãm mormintele celor 114 oameni care ºi-au pierdut viaþa în inundaþii în motiv de campanie electoralã, lucru pe care, din pãcate, distinsul nostru coleg, domnul Ianculescu, de la microfonul Parlamentului, l-a exploatat la maximum în folos electoral. Nu cred cã era cazul ca aceastã chestiune sã fie abordatã în acest mod de la microfonul Parlamentului, fãcând campanie elecoralã pe morþii ºi dispãruþii în inundaþii.
Domnul distins coleg Ñ pe care eu îl simpatizez foarte mult Ñ m-a acuzat de furt intelectual, dar trebuie sã-i spun domnului Ianculescu cã eu, de felul meu, nu pun mâna, nu sunt hoþ, dar ºtiu cã hoþii, ca sã poatã sã fure, trebuie sã aibã ce. Domnia sa m-a acuzat de furt intelectual. Domnul Marian Ianculescu a fãcut referire la faptul cã dezastrele economice, în viziunea Domniei sale, au fost completate de dezastre ecologice. Trebuie sã precizez, de la microfonul Camerei Deputaþilor, cã baza dezastrelor ecologice care s-au petrecut în 1999 ºi în 2000 a fost pusã în perioada guvernãrii Domniei sale, când domnul Ianculescu era secretar de stat la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi când, de la înãlþimea fotoliului Domniei sale, a închis ochii la jaful care s-a petrecut în pãdurile þãrii. Mafia din sistemul forestier, mafia pãdurilor din România ºi-a pus bazele în perioada 1990-1996 ºi din nenorocire noi, cât am fost la guvernare, n-am reuºit sã destructurãm aceastã mafie, pentru cã este una dintre cele mai puternice mafii din România, cu conturi uriaºe în lei ºi în valutã, atât în þarã, cât ºi peste hotarele þãrii; dar temelia ºi construcþia ”mafiei lemnuluiÒ s-a pus pe perioada cât distinsul nostru coleg a pãstorit pãdurile þãrii.
În altã ordine de idei, domnul deputat Marian Ianculescu solicitã, într-un fel, demolarea raportului comisiei ºi reconstrucþia raportului comisiei dupã viziunea, dupã chipul, dupã asemãnarea, dupã gândirea Domniei sale.
Domnul deputat a evitat sã semneze raportul comisiei pe data de 31 octombrie, când era ultimul termen de depunere a raportului. L-am solicitat în vreo 3-4 rânduri, l-am rugat sã reciteascã raportul ºi sã îl semneze. A amânat de fiecare datã, iar un paragraf din raport, de la pag.22, care nu convenea Domniei sale, l-am modificat. Acum, nici mai mult, nici mai puþin, domnul Ianculescu vrea sã demolãm raportul ºi sã-l facem dupã cum doreºte Domnia sa. ## **Domnul Ioan Bivolaru**
:
Este dreptul lui.
## **Domnul Radu Mânea:**
Ei, asta nu se poate! Mã uimeºte faptul, mã uimeºte faptul..., atrag atenþia cã raportul a fost semnat de cãtre 7 parlamentari din 10 ºi nu facem rapoarte electorale, din care sã iasã ce dorim noi ºi din care sã aruncãm pisica moartã în bãtãtura ãluilalt.
## **Domnul Ioan Bivolaru**
:
## Domnule preºedinte, la obiect!
## **Domnul Radu Mânea:**
Noi am mers de la început pe ideea cã raportul trebuie sã fie apolitic, sã tratãm problemele tehnic, sã vedem cauzele, sã constatãm efectele ºi sã vedem, în cel mai bun caz, cum se pot preveni efectele. ªi aceasta am fãcut în cuprinsul raportului.
## **Domnul Ioan Bivolaru**
:
Domnule preºedinte, la obiect!
Domnul Ianculescu solicitã sã se scoatã din raport capitolul privind seceta. Este, dupã opinia mea, o aberaþie sã scoþi din raport ceea ce s-a muncit ºi s-a consemnat în raport referitor la secetã, pentru cã o spun, fãrã teamã de a greºi, seceta din anul 2000 este cu mult mai accentuatã, este cu mult mai profundã, s-a manifestat ºi pedologic, ºi atmosferic, este, deci, cu mult mai accentuatã decât cea din 1946, este poate cea mai mare secetã cu care s-a confruntat România în ultimii 80 de ani.
Sã ai 7 milioane de hectare de terenuri agricole afectate de secetã, din care 5,5 milioane terenuri arabile afectate de secetã, sã fii conºtient de faptul cã a dispãrut apa din pânza freaticã ºi cã datoritã secetei suferã ºi subteranul Ñ datoritã secetei au scãzut sub limita admisã lacurile de acumulare Ñ, sã fii conºtient de faptul cã trebuie sã gãseºti soluþii alternative pentru energie, pentru alimentarea cu apã a populaþiei sau a industriei ºi sã ceri scoaterea din raport a acestui capitol nu ºtiu ce înseamnã, probabil o altã ”cloºcãrieÒ de asta cu iz electoral sau eventual o Ð eu ºtiu? Ð, o fãcãturã de asta care urmeazã sã fie aruncatã în cârca viitoarei opoziþii. Ei, cu asta nu putem fi de acord.
Domnule preºedinte,
Vã amintesc cã mai sunt 15 minute pânã încheiem programul ºi poate reuºim sã adoptãm ºi proiectul de hotãrâre.
Da, domnule preºedinte, închei imediat. Sunt un amic, aº putea spune, un apropiat al domnului Ianculescu. Am toatã stima pentru Domnia sa, dar îl
rog, încã o datã, sã lase partea asta cu campania electoralã ºi cu capitalul electoral ºi cu dorinþele Domniei sale de a transforma Ð eu ºtiu? Ð o nenorocire a oamenilor în capital electoral pentru P.D.S.R., pentru cã nu e cazul.
Eu vã mulþumesc cã aþi avut rãbdarea sã mã ascultaþi ºi rãmân în continuare la dispoziþie pentru orice întrebare.
Vã mulþumesc.
Domnul Ianculescu cere o replicã de 2 minute.
## **Domnul Marian Ianculescu:**
## Stimaþi colegi,
Cred cã realizaþi cu toþii cã dacã era sã fac campanie electoralã fãceam conferinþe de presã, ieºeam în massmedia cu ceea ce v-am citit eu dumneavoastrã acuma. Campanie electoralã ºi-a fãcut domnul Radu Mânea, care ºi-a permis sã publice în ziarele locale ºi în alte pãrþi Ñ ca fiind autorul acestui raport al comisiei Ñ ºi dânsul ºi-a fãcut campanie electoralã.
Vreau sã-i spun domnului Radu Mânea cã mã acuzã de dezastrul fãcut în perioada cât am condus destinele silviculturiiÉ Iatã anexa ultimã, ºi dacã aveþi acces la ea, anexa X. Ce spune anexa X? Situaþia pãdurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991 ºi nr. 1/2000, regenerarea prin împãduriri a suprafeþelor tãiate ras, defriºate sau brãcuite ilegal.
Ce spune la suprafaþa pãdurilor private tãiate ras, defiºate ºi brãcuite ilegal? Pânã în anul 1998, aºa este datã situaþia aici, 19.755 de hectare, pânã în septembrie 2000, 35.377 de hectare.
Domnule distins coleg, Radu Mânea, nu vã mai jucaþi cu cuvintele, cã nu este în regulã. Daþi dovadã cã sunteþi fair-play, cã într-adevãr sunteþi deputat în Parlamentul României ºi nu veniþi cu lucruri, cu invective care nu au acoperire.
În al treilea rând, dumneavoastrã spuneþi cã eu vreau sã demolez raportul. Nu, raportul este foarte bun, este muncã enormã în el. Experþii aceºtia pe care i-am avut angajaþi au lucrat formidabil, dar, la insistenþele domnului Radu Mânea s-a venit ºi s-a introdus o chestiune care nu face obiectul hotãrârii Guvernului, stimaþi colegi. Iatã care este titlul: raportul Comisiei speciale privind investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore urmate de pierderi de vieþi omeneºti, generate de ploile torenþiale. Pãi ce au ploile torenþiale cu seceta, stimaþi colegi? Hai sã fim serioºi! Ori facem un raport conform tematicii, ori bãgãm balast în el, ca sã umplem raportul. Dar ce? Eu n-am spus sã scoatem cã nu este bun materialul. E foarte bun materialul cu seceta, dar sã-l valorificãm la alt raport, nu în cadrul acestui raport care se referã la inundaþii, la alunecãri de teren º.a.m.d.; pentru acurateþea noastrã. Eu aºa sunt obiºnuit, sã fie ºi o acurateþe ºtiinþificã în cadrul unui material care se prezintã Parlamentului României, cã nu-l prezentãm la un simpozion sau nu ºtiu unde. De aceea, stimate coleg, domnule Radu Mânea, regret cã aþi venit în faþa Parlamentului complet nepregãtit, ºi lumea trage concluzia, ºi ceea ce aþi spus dumneavoastrã...
## **Domnul Vasile Lupu:**
## Stimaþi colegi,
O ultimã intervenþie înainte de...
Tot nu mai are cine vã asculta!
Voci din salã
#72334Nu-i mai pronunþa numele!
cum am fost învãþaþi de ani de zile, cu patru anotimpuri. S-ar putea ca peste 5 ani, peste 10 sau 20 de ani sã avem numai douã anotimpuri: unul excesiv de ploios, cu precipitaþii extrem de mari, ºi altul excesiv de secetos. Dar asta am dorit, sã atragem atenþia cã trebuie sã ne prindã pregãtiþi.
Vã mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Nu mai este timp pentru dezbaterea proiectului de hotãrâre. În plus, potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, completãrile la raport se adaugã, se consemneazã sintetic în hotãrâre, ºi acestea nu pot fi operate decât în cursul ºedinþei de mâine, când vom lucra în cvorumul prevãzut de Regulamentul Camerei Deputaþilor.
Ne oprim aici cu prima parte a programului. Vã doresc o searã plãcutã celor care nu aveþi interpelãri ºi trecem la întâlnirea cu membrii Guvernului.
Vã rog, liniºte în salã!
Nu-l mai pronunþ, doar o sã fac o singurã precizare, domnule deputat.
Înainte de a începe discutarea acestui punct de pe ordinea de zi, l-am rugat pe distinsul deputat Marian Ianculescu sã nu provoace dispute pe marginea acestui raport, întrucât el nu are nici o conotaþie politicã. Or, Domnia sa este cel care a venit la microfon ºi a provocat aceastã discuþie.
Ce vreau eu sã precizez. Greºit interpreteazã colegul nostru Ñ nu-i mai pronunþ numele Ð cã fac campanie electoralã. Eu nu mai candidez nicãieri ºi deci nu am nevoie de capital electoral.
În altã ordine de idei, legat de chestiunea cu anexa ultimã a raportului, referitor la defriºarea terenurilor acoperite cu vegetaþie forestierã, domnul Marian Ianculescu nu face altceva decât sã confirme cã jaful în pãduri a început ºi i-au fost puse bazele pe timpul cât Domnia sa a fost la minister ºi bineînþeles cã a continuat, pentru cã mafia respectivã Ñ aºa cum am spus Ñ noi n-am fost în stare sã o demontãm ºi nu ºtiu dacã se va putea demonta aºa de curând aceastã mafie.
O ultimã chestiuneÉ legatã de insistenþa Domniei sale de a scoate din raport capitolul cu seceta. Domnia sa ar fi trebuit sã constate ºi sã vadã cã pe teritoriul þãrii noastre ºi în Europa, în general, au fost douã fenomene care s-au manifestat la extrem: o perioadã cu precipitaþii abundente, cu inundaþii, cu fenomene de alunecãri, cu doborâturi de vânt din fondul forestier º.a.m.d., urmatã imediat de o perioadã îndelungatã de secetã excesivã. Asta demonstreazã cã într-adevãr asistãm la schimbãri climatice majore, la modificarea macroclimatului, ºi cã pe noi trebuie sã ne prindã pregãtiþi din timp, sã luãm niºte mãsuri în perspectivã.
Asta am dorit noi la comisie, sã tragem semnalul de alarmã cã în viitor nu trebuie sã ne mai aºteptãm, aºa
## Doamnelor ºi domnilor,
Intrãm în programul de interpelãri, întrebãri. Era o listã aici cu interpelãrile.
Pentru domnul ªtefan Baban este prezent, de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, domnul Valeriu Simion.
Aveþi cuvântul!
**Domnul Valeriu Simion Ñ** _vicepreºedinte al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate:_
Stimate domnule preºedinte, Domnule deputat,
Stimaþi deputaþi,
Ca urmare a interpelãrii domnului deputat ªtefan Baban, prezentatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 6 noiembrie 2000, vã aducem la cunoºtinþã câteva precizãri.
În primul rând, vrem sã facem câteva precizãri privind modul de funcþionare a actualului sistem sanitar, mecanismele sale. Din punct de vedere administrativ, spitalele Ñ în aceastã fazã Ñ sunt subordonate Direcþiei de sãnãtate publicã, sunt unitãþi descentralizate ale Ministerului Sãnãtãþii în teritoriu, potrivit art.8 din Legea nr. 100/1998 privind asistenþa de sãnãtate publicã, ºi sunt finanþate de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate, Fondul special pentru sãnãtate ºi din alte venituri, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 546/1999 privind finanþarea unitãþilor sanitare din subordinea Ministerului Sãnãtãþii.
Relaþiile dintre furnizorii de servicii medicale ºi Casele de asigurãri de sãnãtate se stabilesc ºi se desfãºoarã pe bazã de contract, potrivit art. 41 alin.1 din Legea nr. 145/1997 privind asigurãrile sociale de sãnãtate, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Conform Hotãrârii Guvernului nr. 399/2000, pentru aprobarea contractului-cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 2000, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 633/2000, serviciile medicale ºi serviciile farmaceutice se acordã în baza contractelor încheiate între furnizorii mai sus menþionaþi cu Casele de asigurãri de sãnãtate, iar acestea deconteazã contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate de furnizori ºi raportate Caselor de asigurãri de sãnãtate. În acest sens, sumele decontate de cãtre Casele de asigurãri de sãnãtate sunt sume globale, nefiind împãrþite pe categorii de cheltuieli: salarii, medicamente etc.
Vã mulþumesc.
Trecem la urmãtoarea interpelare. Domnul Petru Bejinariu aºteaptã rãspuns de la domnul ministru Romicã Tomescu.
Dacã doriþi sã dezvoltaþi interpelarea?
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu vã solicit îngãduinþa ca înainte de a prezenta obiectul interpelãrii sã fac trei sublinieri.
Prima: Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a manifestat eleganþã, promptitudine ºi seriozitate în receptarea celor mai multe întrebãri, interpelãri ºi scrisori de la Suceava.
A doua menþiune: ministerul, respectiv domnul ministru Romicã Tomescu, a realizat o bunã comunicare cu structurile de la Suceava în dimensionarea demersurilor.
Trei: pentru Ministerul Pãdurilor, Apelor ºi Protecþiei Mediului rãmân foarte mari obligaþii Ð ne referim tot la acelaºi judeþ Ð în apãrarea pãdurii, în apãrarea fondului cinegetic, ºi asta rezultã ºi din raportul pe care astãzi l-aþi audiat privind dezastrele ecologice.
Întrucât interpelarea a fost înaintatã în timp util ministerului, eu nu o reiau, ci doar repet obiectul.
Rugam prin aceastã interpelare sã se precizeze dacã se au în vedere, ºi cum anume, mãsuri pentru oprirea distrugerii fondului cinegetic, ºi dacã sunt operaþionale, ºi respectiv, dacã se au în vedere mãsuri de conlucrare cu alte organisme: cu Agenþia Vânãtorilor ºi Pescarilor, cu Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi eventual cu alte structuri de la nivelul judeþului.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnule ministru, aveþi cuvântul!
## **Domnul Romicã Tomescu Ñ** _ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului:_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Domnilor deputaþi,
Scãderea efectivelor de vânat din anul 1990 ºi pânã în prezent este un fapt real, determinat atât din cauze obiective, cât ºi subiective.
Între acestea, enumerãm: supraestimarea efectivelor de vânat din perioada Õ76ÐÕ80, imposibilitatea de a face o evaluare corectã dupã anul 1980 a efectivelor, prin raportarea efectivelor reale, datoritã faptului cã motivarea realã a reducerii efectivelor nu putea fi acceptatã de conducerea de partid ºi de stat din acea perioadã ºi aceastã supraevaluare se poate vedea foarte uºor urmãrind recoltele realizate în perioada respectivã, respectiv 100-150 de cerbi pe an faþã de o recoltã potenþialã de 9.000-10.000 de exemplare, 3.500, în medie, cãpriori pe an faþã de o recoltã potenþialã de 25Ð30.000 de exemplare.
Dupã anul 1989, s-a solicitat în permanenþã raportarea cât mai corectã a efectivelor de vânat, pentru a cunoaºte starea realã a efectivelor.
Nu putem însã sã excludem, dar nu ca factor important al scãderii efectivelor, ci al recoltelor de vânat, braconajul, care a luat o amploare deosebitã.
Creºterea cazurilor de braconaj nu se datoreazã lipsei unei legislaþii adecvate, ci modului în care aceasta se aplicã.
Acest aspect nu este cunoscut în România doar dupã 1989, ci încã de la începuturile legislaþiei în domeniul cinegetic, ºi þine de modul în care, în general, societatea priveºte vânatul ºi vânãtoarea.
În acest sens, exemplificãm cã, în scopul reducerii braconajului, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 69/2000, au fost trecute din rândul contravenþiilor, la legislaþia specificã, o serie de fapte sãvârºite în alte condiþii decât cele prevãzute de lege. Astfel: transportul vânatului fãrã forme legale a fost trecut din rândul contravenþiilor în cel al infracþiunilor, de asemenea, utilizarea unor alte mijloace decât arma de vânãtoare omologatã la capturarea ºi uciderea vânatului a fost trecutã din rândul contravenþiilor în cel al infracþiunilor.
Vã mulþumesc.
## Doamnelor ºi domnilor,
Sunt prezenþi, de asemenea, domnul Adrian Miroiu? Nu. Domnul Irinel Popescu? Nu. Dar nici deputaþii nu mai sunt prezenþi.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/22.XI.2000
Domnule ªtefan Baban, în legislatura urmãtoare, de acum, domnule deputat.
Domnule preºedinte, v-aº ruga sã se trimitã un rãspuns scris.
Deci facem precizarea cã domnul secretar de stat Adrian Miroiu va trimite un rãspuns scris pentru domnul ªtefan Baban, pentru domnii Mihai Vitcu ºi Petru Bejinariu, înaintea alegerilor, iar domnul Irinel Popescu, secretar de stat la Ministerul Sãnãtãþii, pentru domnul ªtefan Baban.
Suspendãm ºedinþa.
Da.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,15._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#88286Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 64690427282 Banca Comercialã Românã Ñ S.A., sectorul 5. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 161/22.XI.2000 conþine 20 de pagini.**
Preþul 9.580 lei
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Conform art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, proiectul urmeazã procedura de urgenþã.
8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Facilitatea de pregãtire a proiectelor PHARE 2000/2001 Ñ RO9915, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/2000 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, în vederea finanþãrii Proiectului de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inundaþiilor, semnat la Luxemburg la 4 august 2000 ºi la Bucureºti la 9 august 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaþionalã a desenelor ºi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Facilitatea de recuperare (PRE Ñ INS FACILITY), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a, semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 noiembrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 121/2000 privind înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 noiembrie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
14. Propunerea legislativã privind privatizarea societãþilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare ºi inginerie tehnologicã, iniþiatã de domnii deputaþi Petre Naidin ºi ªerban Constantin Valeca.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
15. Propunerea legislativã privind desfãºurarea activitãþii de comerþ cu ridicata ºi comerþ cu amãnuntul, iniþiatã de un numãr de 4 deputaþi.
Cu aceastã propunere au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
16. Propunerea legislativã privind Legea zahãrului, iniþiatã de un numãr de 9 deputaþi.
Cu aceastã iniþiativã au fost sesizate: în fond, Comisia pentru agriculturã; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã prezint în continuare nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, pentru sesizarea de cãtre deputaþi a Curþii Constituþionale.
Ca atare, vã informez cã, potrivit art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/1999 pentru ratificarea Scrisorii de acord dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind acordarea unui avans în valoare de 500.000 dolari S.U.A. din viitorul împrumut pentru Proiectul de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A.;
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului European din România;
Ñ Lege privind declararea oraºului Adjud, judeþul Vrancea, municipiu;
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2000;
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/2000;
Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2000 privind acordarea unui împrumut din disponibilitãþile contului curent general al trezoreriei statului pentru realizarea pregãtirii participãrii României la Expoziþia Mondialã EXPO 2000 ”Om-Naturã-TehnologieÒ, Hanovra 2000.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Invit Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã suþinã raportul privind solicitarea Preºedintelui României.
Vã rog, domnule deputat Tudor.
Prin investigarea fenomenului global ºi regional de manifestare a schimbãrilor climatice, cu ajutorul mijloacelor moderne de teledetecþie, spaþiul geografic al regiunii de sud a þãrii noastre este considerat limita vesticã de maximã intensitate a proceselor de deºertificare ce se manifestã la nivelul continentului european. Degradarea puternicã a pãdurilor în aceste zone duce la dispariþia unei bariere vii ce se aflã în faþa extinderii spre centrul Europei a stepei eurasiatice.
Ca urmare a fenomenului de deºertificare, precum ºi a poluãrii industriale, echilibrul ecologic natural a fost afectat, iar pãdurile au suferit importante destructurãri.
Fenomenele meteorologice produse pe teritoriul României în perioada 1997 Ð 2000 nu pot fi explicate decât în contextul schimbãrilor climatice globale. Din analiza condiþiilor agrometeorologice ale acestei veri a anului 2000, rezultã cã seceta agricolã a fost complexã, pedolo-
gicã ºi atmosfericã, accentuatã ca intensitate ºi prelungire, deoarece a fost declanºatã încã din prima decadã a lunii mai ºi a continuat pe tot parcursul verii, ceea ce a determinat reducerea considerabilã a producþiei agricole, pânã la compromiterea totalã a unor recolte pe mari suprafeþe. Astfel, suprafaþa totalã calamitatã de secetã a fost de 7.642.489 de hectare teren agricol ºi de 50% din suprafaþa arabilã, respectiv 5.546.482 de hectare, pierderile fiind cifrate la 20.412 miliarde lei, care sunt mai mari decât valoarea de investiþii necesarã pentru reabilitarea sistemelor de irigaþii pentru perioada 2000 Ð 2003 ºi, în continuare, reabilitarea costând 13.496 miliarde lei.
În raport se evidenþiazã rolul de protecþie al pãdurii, cu referire în special la funcþiile hidrologice ºi antierozionale, pãdurea fiind un sistem ecologic complex de mari dimensiuni ºi peren. Astfel, vegetaþia forestierã amelioreazã condiþiile climatice, frâneazã scurgerile de suprafaþã, reduce torenþialitatea, eroziunea solului, alunecãrile de teren ºi pagubele produse de inundaþii.
Aportul pãdurilor în atenuarea viiturilor torenþiale ºi diminuarea efectelor marilor inundaþii rezultã din capacitatea de retenþie ºi înmagazinare în sol a unor volume considerabile de apã care alimenteazã izvoarele ºi menþin astfel un regim de scurgere echilibrat, constant ºi permanent al cursurilor de apã.
Variabilitatea debitelor de apã depinde de regimul de precipitaþii, dar pentru cã obârºia majoritãþii râurilor este situatã în zonele montane ºi colinare, regiuni tipic forestiere, regimul cursurilor de apã este condiþionat de modul cum pãdurea îºi exercitã rolul ei hidrologic, respectiv cum este gospodãrit fondul forestier naþional.
Trebuie sã spunem însã cã modul abuziv de gospodãrire a pãdurilor ºi a terenurilor agricole în pantã este la originea transportului masiv de aluviuni ºi a torenþialitãþii puternice a reþelei hidrografice, fapt ce a condus la colmatarea acumulãrilor de apã. Astfel, din circa 13 miliarde metri cubi, capacitate totalã a acumulãrilor de apã, în prezent sunt colmatate 30%, respectiv 3,6 miliarde metri cubi, cu efecte negative privind imposibilitatea regularizãrii debitelor de viiturã. La aceasta se adaugã pericolul de avariere sau distrugere a barajelor, exemplu acumularea Belci de pe râul Tazlãu Ð Bacãu care, dupã ce a fost colmatatã în luna iunie 1991, s-a rupt, cauzând importante pagube ºi pierderi de vieþi omeneºti.
Suntem þara dunãreanã cu cel mai mare aport de aluviuni din Dunãre, faþã de celelalte 8 þãri din amonte.
De asemenea, dupã amploarea proceselor de degradare a terenurilor, deþinem recordul absolut în Europa:
Ñ 7 milioane de hectare de terenuri afectate de degradare, sub diferite forme ºi intensitãþi de eroziune, iar dupã suprafaþa ocupatã cu pãduri ne situãm pe locul 17, respectiv 6,3 milioane hectare;
Ñ reducerea, sub limita criticã a pãdurii, de la 80%Ð85%, cât a fost procentul natural, la 26,7%, în prezent, ºi cu mari diferenþe zonale, respectiv 3,5% în zonele de câmpie tocmai unde se aridizeazã climatul, se intensificã secetele excesive ºi de lungã duratã, ºi unde se resimte efectul negativ al schimbãrilor climatice globale, doar 10 Ð 12 % la coline ºi dealuri, unde se intensificã eroziunea solului ºi alunecãrile de teren, ºi 30% pânã la 60% la munte, unde îºi au sorgintea marile inundaþii, explicã vastele focare de alimentare a cursurilor de apã cu cantitãþi imense de aluviuni.
Procentul redus de împãdurire, modificãrile climatice, energia mare de relief ºi îndelungata gestionare neecologicã a þãrii au determinat dezlãnþuirea eroziunii. Acest pericol a fost sesizat ºi de expertul francez Bouquet de la Gray care a formulat urmãtoarea idee: ”România trebuie sã aibã pentru munþii ei o solicitudine egalã celei pe care olandezii o au pentru digurile lor, cãci este ameninþatã de viituri torenþiale, ca Olanda de apele mãriiÒ. Fondul forestier naþional a scãzut în ultima sutã de ani de la 9 milioane de hectare la 6,3 milioane hectare.
În perioada 1946 Ð 1962 au cãzut pradã nechibzuinþei 100.000 de hectare perdele forestiere de protecþie a câmpurilor agricole ºi peste 300.000 de hectare pãºuni împãdurite, care au fost defriºate abuziv pentru a mãri suprafaþa agricolã a þãrii.
În perioada 1997 Ð 2000 au avut loc cele mai mari indundaþii ºi alunecãri de teren din ultimii 50 de ani, soldate cu 114 morþi ºi cu pagube materiale de 12.000 de miliarde de lei. Au fost înregistrate, de asemenea, peste 98.000 de gospodãrii ºi anexe distruse, 73.000 efective de animale pierdute, aproape 2 milioane de hectare terenuri agricole ºi forestiere inundate sau afectate de doborâturi de vânt, peste 15.000 de kilometri de drumuri, reþele electrice ºi telefonice, mii de poduri ºi podeþe afectate.
Inundaþiile au fost provocate de precipitaþii abundente urmate de topirea bruscã a zãpezilor sau concomitent de aceste douã fenomene. Astfel, precipitaþiile înregistrate în luna iunie 1999 la Râul MareÑRetezat, din judeþul Hunedoara, au fost de 136 de litri/metru pãtrat în douã ore; în luna august 1999, ploi torenþiale de scurtã duratã au cãzut în zona subcarpaticã a Munteniei ºi vestul Olteniei. Viiturile de pe Valea Cerbului, Urlãtoarea ºi Babele au fost de 70 de litri/metru pãtrat în 2 ore, iar la Întorsura Buzãului de 120 de litri/metru pãtrat. În jumãtatea vesticã a þãrii, 159 de litri/metru pãtrat în 2 ore la Staþia Drobeta Turnu-Severin, 134 de litri/metru pãtrat la Bãile Herculane.
O cauzã esenþialã a producerii inundaþiilor ºi alunecãrilor de teren o constituie reducerea drasticã a suprafeþelor acoperite cu pãduri care, în mai puþin de 2 secole, s-au diminuat cu 50%.
O importanþã deosebitã în amplificarea pagubelor produse au avut bazinele torenþiale mici, peste 3000 de formaþiuni torenþiale, care au provocat creºterea bruscã a debitelor ºi transportul masiv de aluviuni pe cursurile principale de râuri.
Înainte de 1990, silvicultura împreunã cu agricultura ºi gospodãrirea apelor au realizat un important volum de lucrãri cu specific de apãrare împotriva inundaþiilor, corecþia torenþilor, combaterea eroziunii solului, acumulãri, îndiguiri, regularizãri, iar dupã 1990 acest ritm s-a redus
în mod drastic, pânã la sistare. De asemenea nu s-au mai executat nici întreþineri curente ºi reparaþii capitale pentru buna lor funcþionare, fapt ce a condus la reactivarea proceselor torenþiale.
Neidentificarea ºi neîmpãdurirea terenurilor degradate prevãzute în Legea nr. 18/1991 ºi Legea apelor nr. 107/1999, starea contravenþionalã ºi infracþionalã în pãduri au crescut în mod îngrijorãtor; s-a intensificat, de asemenea, acþiunea de defriºare a arboretelor de protecþie de pe pãºunile împãdurite, amplasarea numeroaselor instalaþii de debitare a lemnului în cuprinsul întregului fond forestier, cum sunt 2.700 de gatere ºi 6.500 de circulare în care, în general, se debiteazã lemnul sustras ilegal.
Existenþa resturilor de masã lemnoasã provenite din exploatãri Ð rumeguº, arbori dezrãdãcinaþi Ð care pãtrund în reþeaua de scurgere ºi provoacã mari pagube, poduri ºi podeþe amplasate greºit ºi cu deschideri subdimensionate sunt tot atâtea cauze care au produs inundaþii în perioada anterioarã; nerespectarea disciplinei în construcþii, prin amplasarea fãrã autorizaþie de construcþie în albiile majore inundabile sau chiar în albiile minore ale râurilor a unor construcþii civile sau de producþie.
În cadrul propunerilor ºi recomandãrilor de ordin instituþional ºi organizatoric s-a insistat asupra urgenþei de reîmpãdurire a terenurilor degradate, fiind necesar ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã treacã în evidenþa cadastralã terenurile degradate, puternic ºi excesiv erodate, de la categoria productivã la categoria neproductivã, aºa cum de altfel sunt în realitate.
Silvicultura va trebui sã urgenteze definitivarea cadrului legal, astfel ca toþi agenþii economici care beneficiazã de efectele funcþiilor de protecþie ale pãdurii sã plãteascã contravaloarea acestor efecte proprietarilor sau unitãþilor silvice.
În domeniul gospodãririi apelor, Guvernul va trebui sã asigure resurse financiare pentru finalizarea obiectivelor privind alimentãrile cu apã ale populaþiei din zonele deficitare ºi pentru realizarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor.
De asemenea se vor elabora strategii sectoriale, de cãtre silviculturã, agriculturã, mediu ºi prefecturi, care sã fie armonizate la nivel de bazin hidrografic.
Sistemul de avertizare-alarmare ºi formaþiunile de protecþie civilã pentru intervenþii de urgenþã în caz de dezastre sã fie asigurate cu logisticã ºi suportul necesar la nivelul fiecãrui judeþ.
În cadrul Institutului Naþional de Meteorologie, Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor trebuie realizat sistemul informatic naþional meteorologic integrat modern, dotat cu radare Doppler.
Pentru realizarea lucrãrilor de prevenire ºi combatere a unor dezechilibre ecologice, trebuie elaborate, de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerul Industriei ºi Comerþului, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, proiecte complexe cu finanþare externã ºi de la bugetul de stat. Este necesar, de asemenea, ca Ministerul Educaþiei Naþionale sã introducã în manualele ºcolare cunoºtinþe minime legate de rolul ºi importanþa pãdurii, cât ºi de modul de apãrare a populaþiei în cazul unor dezastre naturale.
În finalul raportului sunt propuneri de ordin legislativ privind asigurarea cadrului legal pentru aplicarea în practicã a mãsurilor preconizate. Astfel, se stipuleazã necesitatea urgentãrii adoptãrii proiectelor de lege privind atmosfera, ariile protejate ºi siguranþa marilor baraje.
Pentru asigurarea realizãrii în complex corelat, coordonat în timp ºi spaþiu, a mãsurilor ºi lucrãrilor de protecþie antierozionalã în întregul bazin hidrografic torenþial ºi de cãtre toþi beneficiarii de folosinþã este necesar ca Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului împreunã cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrãrilor Publice sã iniþieze ºi sã se elaboreze Legea amenajãrii în complex a bazinelor hidrografice torenþiale, prin care sã se stabileascã responsabilitãþi pentru toþi deþinãtorii de terenuri din bazinele hidrografice ºi sã se urgenteze înfiinþarea Comitetului Naþional pentru Combaterea Degradãrii Terenurilor, Secetei ºi Deºertificãrii.
În judeþele puternic afectate de inundaþii ºi alunecãri de teren: Vaslui, Vrancea, Hunedoara, Caraº-Severin, Alba, Buzãu, Prahova ºi Iaºi, Guvernul, prin ministerele de resort, va trebui sã continue, ca o prioritate, programele-pilot de reconstrucþie ecologicã, prin amenajarea în complex a bazinelor hidrografice, constând din lucrãri de împãdurire a terenurilor degradate, corecþia torenþilor, regularizãri ºi îndiguiri pe cursurile de apã.
Seceta atmosfericã ºi pedologicã acutã ce s-a manifestat în ultima perioadã ºi care va continua, conform prognozelor, în iarna 2000 Ð 2001 a condus ºi va genera diminuarea drasticã a nivelului acumulãrilor hidroenergetice, cu toate consecinþele negative ce derivã din aceasta: diminuarea accentuatã a puterii instalate a centralelor hidroelectrice, reducerea resurselor de apã industrialã ºi pentru consumul populaþiei.
Se impune ca Ministerul Industriei ºi Comerþului, autoritãþile publice centrale ºi locale sã stabileascã prioritatea consumurilor de apã din acumulãrile hidroenergetice concomitent cu identificarea soluþiilor alternative pentru compensarea deficitului de energie electricã rezultat ca urmare a diminuãrii puterii medii instalate a hidrocentralelor.
Menþionãm, de asemenea, cã seceta excesivã pedologicã ºi atmosfericã are un puternic impact asupra rezervelor de apã din sol, cu consecinþe majore privind siguranþa alimentãrii populaþiei pe termen scurt ºi mediu.
Se impune ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã ia mãsuri pentru repunerea în funcþiune a amenajãrilor pentru irigaþii pe 3,2 milioane hectare, fondurile necesare urmând a fi asigurate anual prin bugetul de stat ºi prin finanþãri de programe cu suport extern.
Se recomandã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sã iniþieze proiectele de lege privind gospodãrirea integratã a zonelor de coastã, ariile prote-
jate, completarea ºi amendarea Legii apelor nr. 107/1996, a Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al Mãrii Negre.
Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor sã analizeze, împreunã cu comisiile specializate pe tipuri de dezastre, oportunitatea amendãrii Legii asigurãrii obligatorii de bunuri ºi persoane, astfel ca cetãþenii situaþi în zonele de risc major, risc natural major, conform planurilor urbanistice generale, sã poatã beneficia de despãgubiri corespunzãtoare în cazul producerii pagubelor provocate de catastrofe naturale.
S-a propus ca Guvernul sã iniþieze elaborarea unui act normativ privind sistemul naþional de management unitar ce priveºte gestionarea crizelor provocate de calamitãþi naturale, având la bazã strategia naþionalã integratã ºi corelarea prevederilor într-o singurã lege, pentru evitarea paralelismelor, reducerea birocraþiei ºi scurtarea timpilor de luare ºi punere în aplicare a deciziilor.
În funcþie de problematica prezentatã cu privire la dezechilibrele ecologice majore, cauzele acestora ºi amploarea fenomenelor torenþiale, gestionarea unitarã ºi coordonatã a acþiunilor de reconstrucþie ecologicã, precum ºi necesitatea amenajãrii în complex a bazinelor hidrografice se impune ca activitatea de silviculturã, agriculturã ºi gospodãrirea apelor sã se regãseascã într-o singurã structurã, respectiv sã se înfiinþeze Ministerul Agriculturii, Silviculturii ºi Gospodãririi Apelor.
De asemenea, se impune ca protecþia mediului sã se realizeze printr-o singurã structurã distinctã, organizatã la nivel naþional, eventual sub forma unei Agenþii Naþionale de Mediu, subordonatã Guvernului sau chiar Parlamentului.
Vã mulþumesc.
Este de-a dreptul ºocant sã constatãm din raport existenþa a 114 pierderi de vieþi omeneºti, un efectiv de circa 73.000 de animale pierite, numeroase obiective distruse, cu un total de peste 11 miliarde de lei pagube valorice, toate aceste produse în perioada 1997 Ð 2000.
Dacã ne referim la numãrul mare de victime omeneºti Ð 114 Ð produse în perioada 1997 Ð 2000, se poate afirma fãrã a greºi cã actuala coaliþie aflatã la putere a generat nu numai dezastre economice, dar ºi dezastre ecologice.
O acþiune prioritarã trebuie sã o constituie realizarea la nivel naþional a sistemului de perdele forestiere de protecþie a câmpului agricol, a perdelelor forestiere antierozionale, a cãilor de comunicaþie, a digurilor ºi malurilor, a localitãþilor ºi obiectivelor sociale ºi economice, prin atragerea, de asemenea, de fonduri externe nerambursabile ºi cu credite avantajoase.
Am enumerat doar câteva dintre acþiunile prioritare pentru prevenirea ºi combaterea unor noi dezastre ecologice. În raport sunt prezentate ºi alte acþiuni importante, la care nu mai insist.
În final, vã propun aprobarea raportului comisiei, cu urmãtoarele îmbunãtãþiri:
1. Sã se ataºeze la raport, pentru cã lipseºte, ca anexã, Hotãrârea Camerei Deputaþilor nr. 34/1999 de înfiinþare a comisiei speciale, pentru a se ºti în orice moment ºi de oricine citeºte raportul în legãturã cu tematica abordatã.
2. Sã se scoatã din raport ceea ce nu a fãcut obiectul investigãrilor, cum sunt: Subcapitolul 1.2, intitulat ”Fenomenul de secetã ºi impactul acesteia asupra culturilor agricoleÒ, ca ºi anexa B Ð ”Situaþia culturilor agricole afectate de secetã în anul 2000Ò ºi anexa D Ð ”Propuneri, program complex privind reabilitarea ºi ecologizarea amenajãrilor de irigaþiiÒ. Propun scoaterea acestora, pentru cã nu sunt în conformitate cu tematica. Ele sunt, desigur, importante, dar nu fac obiectul raportului de investigare a cauzelor care au fost generate, repet, nu de secetã, ci de ploi torenþiale, de fenomene de inundaþii.
3. Sã se revadã redactarea Subcapitolului 6.2, ”Cauzele producerii catastrofelor naturaleÒ. Personal am fãcut observaþii pertinente pentru redactarea acestui capitol, dar, din pãcate, nu au fost luate în considerare ºi nu s-a mai acceptat îmbunãtãþirea textului la acest raport. În opinia mea, raportul nu poate fi transmis în forma în care este redactat acest subcapitol.
4. Propun sã se suplimenteze numãrul consilierilor parlamentari de la Comisiile pentru agriculturã, silviculturã, industria alimentarã ºi servicii specifice ºi cea pentru amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, pentru urmãrirea mãsurilor propuse în raport ºi eventual pentru continuarea acestei activitãþi ºi în legislatura urmãtoare.
5. Raportul completat cu propunerile rezultate în urma dezbaterilor din plenul Camerei Deputaþilor sã fie transmis Guvernului ºi autoritãþilor publice cu competenþe în domeniul analizat de comisie.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Sã compare istoria ºi urmaºii noºtri ce am spus eu ºi ceea ce spuneþi dumneavoastrã, sã vedem cui dã dreptate istoria.
Vã mulþumesc.
Trebuie sã subliniem faptul cã activitatea financiarã a spitalului trebuie sã se desfãºoare pe baza bugetului de venituri ºi cheltuieli, aprobat în conformitate cu dispoziþiile legale în vigoare. Astfel, conducãtorii direcþiilor de sãnãtate publicã care îndeplinesc atribuþiile ordonatorilor secundari de credite ar trebui sã aprobe bugetul de venituri ºi cheltuieli al unitãþilor sanitare teritoriale, indiferent de sursa de finanþare, potrivit art.2 alin.1 lit.b) din Hotãrârea Guvernului nr. 546/1999. În limitele bugetului spitalului, acesta va putea astfel încheia contracte în vederea achiziþionãrii diferitelor bunuri, medicamente, materiale sanitare etc. Vreau sã precizez faptul cã pânã în acest moment aceastã metodologie nu a fost respectatã în totalitate, ba, mai mult, chiar în foarte puþine locuri. În acest fel s-a putut ajunge sã se contracteze o serie întreagã de materiale sanitare ºi medicamente peste limita de finanþare posibilã aprobatã, finanþare care trebuie sã fie o stavilã în managementul acestor chestiuni.
Menþionãm în context cã bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate a trebuit sã suporte în acest an ºi anumite cheltuieli neprevãzute la începutul anului, ºi anume: creºterea T.V.A.-ului la medicamente cu circa 8%, creºterea cheltuielilor salariale ale personalului medical, potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 24/2000, precum ºi plata drepturilor de personal pentru medicii ºi farmaciºtii stagiari sau rezidenþi ºi personalul de cercetare din unitãþile sanitare, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2000, plata unor sporuri, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 561 de modificare ºi completare a Hotãrârii de Guvern nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitãþile bugetare, creºterea unor preþuri la carburanþi ºi utilitãþi. Toate aceste influenþe au apãrut dupã ce a fost votatã Legea bugetului, prin care a fost aprobat ºi bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.
Pentru a împiedica acumularea ºi în viitor a acestui tip de datorii, Casa Naþionalã împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii au cãzut de acord cã trebuie sã fie verificatã activitatea furnizorilor de servicii medicale spitaliceºti.
Astfel, a fost pus la punct un ordin comun, prin care se precizeazã modul de efectuare a controalelor prin
comisii mixte formate din reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii, ai Casei Naþionale ºi ai celorlalte case din sistemul de asigurãri de sãnãtate, precum ºi din partea Colegiului Medicilor ºi Colegiului Farmaciºtilor, aceste comisii având ca obiective principale de control: stabilirea stocurilor de medicamente din fiecare spital la data efectuãrii controlului, dacã a fost respectatã metodologia de achiziþionare a medicamentelor la nivelul spitalului, pentru ce perioadã de timp aceste stocuri de medicamente acoperã nevoile spitalului, corelat cu termenul de valabilitate a medicamentelor respective, care este situaþia plãþilor cãtre furnizorii de medicamente, care sunt termenele ºi condiþiile de platã care au fost avute în vedere de cãtre conducerea spitalelor la încheierea contractelor cu furnizorii de medicamente, care este valoarea medicamentelor contractate din totalul obligaþiilor de platã care au termen scadent dupã data de 31 decembrie 2000, conform acestui ordin comun. Este Ordinul comun nr. 87 al ministrului sãnãtãþii, al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, al preºedintelui Colegiului Medicilor din România ºi al preºedintelui Colegiului Farmaciºtilor din România.
În acelaºi scop, am exclus posibilitatea aplicãrii unor amenzi penale în locul pedepselor cu închisoarea. Cu toate acestea, din cele peste 500 de cazuri de braconaj descoperite ºi instrumentate, doar în câteva s-au aplicat, de cãtre instanþe, sancþiunile prevãzute de lege.
Numai în aceastã sâmbãtã ºi duminicã, deci în ultimul sfârºit de sãptãmânã, au fost descoperite urmãtoarele cazuri de braconaj: în Delta Dunãrii au fost depistate 4 persoane cu 8 arme, care împuºcaserã fãrã forme legale 33 de iepuri; la Galaþi, au fost descoperite douã persoane cu arme cu aer comprimat, care împuºcaserã
4 iepuri; în zona Uzlina din Delta Dunãrii, cei care au concesionat bazinele piscicole au fost surprinºi la o vânãtoare cu strãinii; lângã Bucureºti, la Podul Pitarului, au fost surprinse la braconaj douã persoane. Dar în foarte multe cazuri fenomenul nu se opreºte aici. Prin trecerea faptelor în rândul celor care nu prezintã pericol social, în multe cazuri instanþele dispun primirea în rândul membrilorÐvânãtori a celor care au sãvârºit asemenea fapte.
Fãrã a avea pretenþia cã legislaþia în acest domeniu este perfectã, fiind conºtienþi cã aceasta este perfectibilã în timp, trebuie sã subliniem încã o datã cã braconajul nu pune în pericol existenþa vânatului în România, ci el este una din cauzele pentru care rezultatele economice obþinute din aceastã activitate sunt scãzute, sunt neconforme cu realitatea, pentru cã braconierii scot din terenul de vânãtoare acea parte a recoltelor anuale din vânatul mare care nu se mai pot recolta oficial, introducând astfel în circuitul economic importante sume de bani care, dacã s-ar reflecta în activitatea realã, ar putea conduce la o îmbunãtãþire substanþialã a activitãþii ºi la reducerea braconajului.
Reamintim cã paznicii ºi pãdurarii de vânãtoare, prin modul în care sunt dotaþi în prezent, trebuie sã depisteze braconierii, care folosesc maºini de teren, mijloace de comunicare ºi arme suprasofisticate, prin folosirea cãruþei, sau a bicicletei, sau, când este cazul, a maºinii personale.
ªi în aceste condiþii, prin unirea eforturilor Ð mã refer la eforturile oamenilor din minister, de la Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi asociaþiile de vânãtoare Ð, braconierii sunt descoperiþi, procedura de soluþionare în instanþã a cazurilor este cea amintitã anterior.
Creºterea numãrului cazurilor de braconaj a fost determinatã ºi de faptul cã din anul 1998 ºi pânã la mijlocul anului 2000 a existat, independent de voinþa noastrã, o anumitã incertitudine în ceea ce priveºte dreptul de a gestiona anumite fonduri de vânãtoare de cãtre unele organizaþii vânãtoreºti.
Prin finalizarea în aceastã lunã a procesului de atribuire în gestiune a fondurilor de vânãtoare ºi încheierea contractelor de gestiune, responsabilitatea fiecãrui vânãtor faþã de vânatul încredinþat asociaþiei sperãm noi sã creascã.
De asemenea, retragerea de cãtre organele de poliþie în acest an a dreptului de a purta arme de vânãtoare a celor care nu mai pot face dovada cã deþin calitatea de vânãtor va avea aceleaºi efecte.
Vã mulþumesc.