Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 martie 2000
procedural · adoptat
Doru Ioan Tãrãcilã
Discurs
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Facem aceastã declaraþie în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., pentru cã, de modul în care vor reacþiona factorii vizaþi ºi de modul în care se vor rezolva problemele ridicate depinde continuarea sau stoparea procesului de democratizare, continuarea sau stoparea edificãrii statului de drept în România, cu toate consecinþele care vor afecta integrarea României în Uniunea Europeanã ºi în N.A.T.O.
Tema acestei declaraþii se bazeazã pe încãlcarea principiului separaþiei puterilor în stat, imixtiunile frecvente ale politicului în justiþie, care au dus la subordonarea actului de justiþie intereselor personale sau de partid.
Nici un for internaþional nu ar putea rãmâne indiferent la aceastã stare de fapt evidentã din România ºi, cu atât mai mult, ca parlamentari ai P.D.S.R., avem obligaþia sã folosim toate mijloacele democratice pentru îndreptarea situaþiei.
Ministerul Justiþiei a pornit, zilele acestea, o acþiune amplã, prin care urmeazã sã fie numiþi în funcþii de conducere, în special în Bucureºti, judecãtori aduºi din provincie, cu stagii incomplete, lipsiþi de experienþa necesarã, dar susceptibili a fi obedienþi ºi uºor de manevrat de cãtre puterea politicã. Acestora li se dau apartamente în Bucureºti sau sume de minimum 3 milioane de lei pentru a-ºi plãti chiria unei locuinþe, sumã aproape egalã cu un salariu mediu lunar în justiþie.
Chiar nu mai are Ministerul Justiþiei pe ce sã cheltuiascã banii, la un buget atât de sãrac cum este cel din acest an?
În acelaºi timp, judecãtorilor din Capitalã, cu experienþã ºi stagiu legal, li se cere sã semneze cereri, cum cã nu doresc sã fie promovaþi. Dacã nu semneazã aceste cereri, urmeazã controale executate de Inspectoratul General al Ministerului Justiþiei sau alte ºicane.
Toate aceste schimbãri vor deveni oficiale pânã la jumãtatea lunii martie, pentru ca judecãtorii respectivi sã poatã fi numiþi, ulterior, ca preºedinþi ai secþiilor de votare, la alegerile locale.
Aºadar, putem spune cã temerile noastre, exprimate public, privind planurile unor segmente ale puterii de fraudare a viitoarelor alegeri, capãtã noi confruntãri.
O acþiune similarã de amploare a fost pornitã ºi în instituþia Parchetului. În acest caz, scopul este angrenarea adversarilor politici în procese penale, mediatizate corespunzãtor ºi menite sã îi discrediteze public sau chiar sã le bareze participarea la alegeri.
Nu dorim sã luãm apãrarea nimãnui. Continuãm sã susþinem cã singurã justiþia poate da sentinþe, poate împãrþi dreptatea, dar este simptomaticã, este aproape definitorie reacþia Parchetului General, care a decretat neînceperea urmãririi penale în cazul unor politicieni din Partidul Democrat, când acest partid se afla în relaþii bune cu partidele din C.D.R., iar atunci când au început neînþelegerile pe marginea cazului Victor Babiuc, Parchetul a revenit ºi a început urmãrirea penalã.