Ioan Sonea

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Este vorba de oraºul românesc în perspectivã.

Rezultat a doi ani de muncã, raportul Comisiei mondiale ”Urban 21Ò, prezentat la Berlin în 2000 în prezenþa cancelarului german Gerhard Schroeder ºi a secretarului general O.N.U. Kofi Annan, aducea în atenþia momentului elemente majore pentru politica în domeniu, fiind vorba de viaþa urbanã, elemente cum ar fi: mai mult de jumãtate din locuitorii Pãmântului vor trãi la oraºe; numãrul locuitorilor de la oraºe se va dubla, ca urmare a afluirii spre oraºe a tinerilor care nu prea au ºanse la þarã.

La nivelul mondial, în 2025 se estimeazã cã vor exista multe oraºe cu peste 10 milioane de locuitori. Creºterea numãrului de locuitori de la oraºe va fi determinatã de transformarea tehnologicã prin care se poate schimba fundamental modul de viaþã ºi muncã, prin modul prin care oraºul poate contribui la democratizarea deciziilor politice, prin modul în care, la oraºe, se pot dezvolta productivitatea ºi puterea novatoare. Se prevede cã în 2025 ponderea populaþiei urbane pe glob va fi de 60%. Este România în armonie cu aceste prevederi?

În 1938 România avea la oraº 20% din populaþie, iar în 1989, 53,2%. Era un semnal pozitiv. Acum se pune întrebarea: care sunt cauzele pentru care, dupã 1989, în România, în contradicþie cu tendinþa mondialã, se întâmplã un exod al populaþiei de la oraºe spre sate, în situaþia în care suprafaþa arabilã este sub 0,5 hectare pe locuitor, iar condiþiile de muncã ºi de trai din mediul rural încã nu sunt pe mãsura ºi comparabile sau chiar compatibile cu cele de la oraº pentru marea majoritate a celor de la sat.

Se poate pune, astfel, un set de chestiuni: cu ce scop, începând dupã 1989, au fost demolate sau înstrãinate aproape toate marile platforme industriale ºi centre de cercetare ºtiinþificã din zone, sigur, orãºeneºti, care au contribuit din plin la consolidarea independenþei economice ºi politice a României? Pot fi aceste obiective reconstruite pentru a face faþã provocãrii mondiale? În ce mãsurã procesul de concentrare a bogãþiei în mâna unei categorii restrânse, pe seama sãrãcirii celor mulþi, afecteazã acest exod al populaþiei de la oraº spre sat? Se acceptã ideea creºterii nivelului de viaþã de la þarã prin faptul cã acolo se construiesc reºedinþele de week-end ale celor bogaþi?

Campania împotriva datornicilor la gaz, la apã, la curent, prin diferite firmeÉ Noi înþelegem cã trebuie recuperaþi banii, datoriile, dar iatã cã se recurge la metode extraordinare. La Bistriþa a fost învestitã cu puteri deosebite o firmã strãinã, chiar dacã acum existã un proces, prin care erau angajaþi recuperatori care recurgeau la metode absolut anormale pentru a se recupera datoriile: oameni ameninþaþi cu scoaterea din casã, cu întreruperea curentului, apei, cãldurii ºi aºa mai departe.

Sunt aceastã procedurã ºi acest mod de a aborda viaþa de la oraº un semn cã se doreºte slãbirea oraºului românesc ºi orientarea spre sat a marii majoritãþi a populaþiei? Este acesta drumul pe care îl urmeazã România, practic, în contradicþie cu directivele ºi cu orientãrile de la nivel mondial?