Emil Boc

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciazã ca fiind necesarã o lege care sã reglementeze statutul aleºilor locali în România, susþine multe din prevederile acestei legi ºi, mai ales, pentru prima datã în România aceastã lege are inclus în conþinutul ei un capitol consacrat Registrului de interese al aleºilor locali, registru de interese instituit, discutat ºi adoptat în comisie la propunerea Partidului Democrat.

Este pentru prima datã când în legislaþia din România, repet, un asemenea registru de interese se instituie, deocamdatã, la nivel local, în aceastã lege care vizeazã statutul aleºilor locali. Existã unele diferenþe între forma iniþialã depusã de Partidul Democrat cu privire la registrul de interese ºi forma adoptatã de cãtre comisie. Sperãm ca pe parcursul dezbaterilor sã mai putem adopta ºi unele amendamente respinse în cadrul comisiei cu privire la registrul de interese. De ce spun acest lucru? Pentru cã avem nevoie sã dãm consistenþã art. 46 din Legea administraþiei publice locale, Legea nr. 215, articol care menþioneazã faptul cã alesul local trebuie sã se abþinã de la vot atunci când în cauzã este un interes personal sau al unei rude pânã la gradul IV, inclusiv. Cum putem verifica, cu alte cuvinte, interesul personal dacã nu avem un registru de interese? Iatã de ce era necesarã ºi este bine venitã o asemenea structurã consacratã registrului de interese în legea cu privire la statutul aleºilor locali.

Acest registru de interese va conduce la un cadru transparent de gestionare a interesului public de cãtre alesul local ºi îi vom pune practic la îndemânã garanþiile prin care el sã fie condus în decizia pe care o ia la nivel local doar de interesul public, doar de interesul comunitar, ºi nu de interesul personal. Acest registru de interese vine ºi îºi propune sã contribuie la transparentizarea activitãþii publice a aleºilor locali prin declaraþia pe care trebuie sã o completeze, declaraþie care, potrivit legii, este publicã ºi poate fi consultatã în condiþiile Legii cu privire la accesul liber la informaþia de interes public, dupã cum ºi sancþiunile pentru declaraþiile necorespunzãtoare sunt pe mãsurã.

În privinþa altor capitole din lege, Partidul Democrat are unele rezerve. κi exprimã rezerva, în primul rând, cu privire la capitolul de sancþiuni adresat primarului. Partidul Democrat considerã cã acel capitol prin care se instituie Colegiul de disciplinã al primarilor este neconstituþional, se situeazã în afara legii ºi constituie un factor de presiune nepermis la adresa primarilor din România.

În al doilea rând, Partidul Democrat are rezerve cu privire la modul în care în lege este reglementat regimul incompatibilitãþilor aleºilor locali ºi existã o discrepanþã majorã între art. 30 lit. c) din Legea administraþiei publice locale ºi art. 20 lit. c) din Statutul aleºilor locali.

În mod normal, aceastã lege trebuia sã fie reglementarea-cadru cu privire la regimul incompatibilitãþilor. ªi dacã în Legea administraþiei publice locale, în art. 30 lit. c) avem consacratã incompatibilitatea consilierului local ºi judeþean de a fi membru în consiliile de administraþie de la regiile subordonate autoritãþilor locale, iatã cã în aceastã lege-cadru care vizeazã statutul aleºilor locali nu mai avem o asemenea incompatibilitate, ea se reduce numai la incompatibilitatea care vizeazã calitatea de conducãtor al unei regii autonome sau societãþi comerciale, ºi nu la calitatea de membru în consiliile de administraþie. Este, dupã pãrerea noastrã, o scãpare nepermisã.