Emil Boc

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a trece la conþinutul declaraþiei politice, nu pot decât sã-mi exprim consternarea cã, din nou, tribuna Parlamentului se foloseºte de cãtre P.S.D. pentru a lansa atacuri nefondate la adresa primarului general al Capitalei, o persoanã care nu este parlamentar, care nu are posibilitatea de a veni în faþa Parlamentului pentru a rãspunde acuzaþiilor formulate.

În acelaºi stil demagogic, neuitându-se ce s-a întâmplat asearã în aceastã salã, se continuã de cãtre P.S.D. o ofensivã care nu demonstreazã decât un singur lucru: P.S.D.-ul are o obsesie ºi aceastã obsesie este Traian Bãsescu, dar îl putem asigura ºi putem asigura pe colegii din P.S.D. cã nu vor scãpa de aceastã obsesie aºa cum sperã Domniile lor, prin atacuri sub centurã lansate din diferite poziþii ºi din diferite situaþii.

Conþinutul declaraþiei politice pe care o s-o fac se referã la faptul cã Guvernul Adrian Nãstase ºi partidul de guvernãmânt trebuie sã renunþe la folosirea Parchetului General ca instrument de rezolvare a propriilor interese politice ºi clientelare. De asemenea, Parchetul General trebuie sã renunþe la independenþa faþã de lege.

În România, apãrarea intereselor P.S.D. ºi ale Guvernului Nãstase se face inclusiv cu încãlcarea legii ºi cu nesocotirea intereselor cetãþenilor români.

Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a criticat în repetate rânduri faptul cã procurorul român nu se defineºte prin independenþã ºi imparþialitate. Critici privind subordonarea justiþiei au venit ºi din partea NATO, care a anunþat, prin secretarul sãu general, Lordul Robertson, cã independenþa justiþiei va constitui unul dintre principalele criterii de aderare la Organizaþia Nord-Atlanticã.

Independenþa justiþiei în România se concretizeazã însã doar în independenþa Parchetului General faþã de lege. Pe plan intern însã, eliberarea justiþiei de presiunile politicului, primul pas fiind desfiinþarea instituþiei de tip sovietic a procurorului subordonat primului-ministru, ar fi lipsit puterea de un important mijloc de presiune asupra societãþii româneºti. Or, P.S.D. fãrã clientela sa politicã, pe care o apãrã cu îndârjire de efectele legii penale, nu reprezintã decât un castel de nisip care s-ar prãbuºi la prima aplicare corectã a legii.

Domnul Joiþa Tãnase s-a dovedit, de la numirea Domniei sale în funcþia de procuror general al României, un servitor desãvârºit al politicii Guvernului Nãstase de apãrare a infractorilor.

Dintre mãsurile luate de Domnia sa în sprijinul politicii P.S.D. de promovare a corupþiei în justiþie amintim: 1) recursul în anulare declarat în luna noiembrie 2001 împotriva sentinþei prin care Constantin, patronul SEXICLUB, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru tâlhãrie; 2) recursul în anulare declarat tot în cursul anului 2001 împotriva sentinþei prin care se valida alegerea, în localitatea Topliþa, a primarului independent Nicolae Baciu, în detrimentul contracandidatului sãu de la P.S.D. Acest recurs în anulare a fost declarat la numai douã zile dupã solicitatea în acest sens formulatã de Organizaþia P.S.D. Harghita; 3) recursul în anulare declarat în dosarul generalilor Chiþac ºi Stãnculescu, condamnaþi la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluþiei de la Timiºoara; 4) recursul în anulare împotriva sentinþei prin care a fost respinsã contestaþia fostului preºedinte al BANCOREX, Rãzvan Temiºan, în ceea ce priveºte demiterea din funcþie; 5) suspendarea, în luna octombrie 2001, a sentinþei definitive prin care infractorul de drept comun Aron Schwartz a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru o fraudã de 200 de mii de dolari; 6) recurs în anulare declarat împotriva sentinþei prin care Administraþia Prezidenþialã a fost obligatã sã-l reangajeze pe consultantul Florin Tita, concediat ilegal; 7) arestarea, la ordin politic, a autorului Raportului ”Amargedon 2Ò, în care se fãceau referiri la averea premierului Adrian Nãstase; 8) suspendarea din funcþie a procurorului Alexandru Lele, din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Bihor, precum ºi începerea urmãririi penale împotriva acestuia, pentru vina de a-l fi arestat pe fiul prefectului P.S.D. Aurel Tãrãu într-un dosar legat de pãgubirea statului român cu peste 3 miliarde de lei; 9) soluþia de neîncepere a urmãririi penale în dosarul penal al omului de afaceri George Constantin Pãunescu, soluþie datã pe ascuns la cererea P.S.D.