Vasile Horga

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Le voi susþine împreunã, deoarece ele privesc, de fapt, o problemã în continuare.

Cele douã amendamente le-am fãcut nu pentru a avea un palmares în ce priveºte formularea de amendamente, ci pentru cã acestea chiar se impuneau în conþinutul legii ºi ele nu fac altceva decât sã întãreascã controlul asupra utilizãrii resurselor în ceea ce priveºte ordonarea creditelor în cadrul acestei comisii.

Primul amendament priveºte faptul cã aceastã comisie poate utiliza resursele, veniturile proprii, pentru construirea, achiziþionarea sau închirierea unor imobile pentru a-ºi desfãºura în condiþii corecte activitatea. Eu am spus ca aceastã utilizare sã se facã numai dupã ce aceste cheltuieli sunt prevãzute în bugetul de venituri ºi cheltuieli, care trebuie supus aprobãrii unui organ superior acestei comisii.

Cum aceastã comisie nu are în cadrul în care îºi desfãºoarã activitatea un organ superior, cum este Parlamentul, bugetul respectiv trebuie sã fie supus aprobãrii Parlamentului, aºa cum, de altfel, sunt supuse controlului parlamentar toate bugetele organelor centrale care þin de Parlamentul României.

S-a pus problema, ca un argument al respingerii în comisie, cu majoritatea de voturi a colegilor de la P.S.D., controlului bugetar la Banca Naþionalã, fãcând comparaþia între Banca Naþionalã ºi Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor. Numai cã s-a uitat un singur fapt, cã Banca Naþionalã, executivul de acolo are un consiliu de administraþie care aprobã bugetul de venituri ºi cheltuieli al Bãncii Naþionale.

Spre deosebire de Banca Naþionalã, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor nu are acest consiliu de administraþie, deci ea nu poate sã-ºi ºi propunã bugetul propriu de cheltuieli, sã-l ºi aprobe, sã-l ºi execute. Altfel, ajungem în situaþia cã ori de câte ori are nevoie sã-ºi modifice bugetul de venituri ºi cheltuieli ºi-l poate modifica, îºi poate prevedea alte cheltuieli ºi ajungem în situaþia în care nu existã nici un fel de control al resurselor în aceastã Comisie de Supraveghere a Asigurãrilor. Or, acest lucru nu este posibil. Avem exemplul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, unde bugetul de venituri ºi cheltuieli este aprobat, dupã ce este prezentat Comisiei pentru buget, finanþe, de cãtre Parlamentul României. Pânã ºi bugetul de stat al României este prezentat de cãtre Executiv Parlamentului ºi este aprobat.

Iatã cã avem o situaþie în care o entitate, care este foarte importantã în ce priveºte piaþa asigurãrilor, vrea cu tot dinadinsul sã nu supunã acest buget de venituri ºi cheltuieli aprobãrii Parlamentului, ci sã ºi-l aprobe singuri cei 5 oameni care fac parte din aceastã comisie. Or, acest lucru cred cã este imposibil de realizat ºi noi nu trebuie sã dãm girul cheltuirii resurselor, care, cu toate cã ele sunt proprii, sunt resurse publice, luate prin anumite tarife, prin anumite cote, de la toþi asiguraþii, de la toate societãþile de asigurãri ºi ca atare ele trebuie sã fie supuse controlului parlamentar.