Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimate colege ºi stimaþi colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile în salã.

Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 5 decembrie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Pusk‡s ValentinZolt‡n ºi Romeo Octavian Hanganu, secretari. Colegii noºtri din Biroul permanent sunt în acest moment într-o ºedinþã a Birourilor reunite ale celor douã Camere, întrucât pregãtesc ºedinþa Camerelor reunite de luni.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic pânã în acest moment un numãr de 106 colegi. Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 16 senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 10 colegi sunt plecaþi în delegaþie ºi 3 colegi sunt bolnavi.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã. Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 12,30. Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni? Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi obiecþiuni? Nefiind obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Ordinea de zi este aprobatã de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri. Stimate colege ºi stimaþi colegi, vã rog sã acceptaþi ca acum, cel puþin la începutul ºedinþei, pentru a câºtiga timp, sã încuviinþaþi absenþa celor doi secretari, care sunt la ºedinþa Birourilor permanente reunite.

Sigur cã nu voi face un apel, dar daþi-mi voie sã vã reamintesc numele a 5 colegi: Nicolae Vãcãroiu, Nicolae Dan Rahãu, Niculae Sin, Nicolae Marian Iorga ºi Nicolae Pãtru, cãrora, în numele Biroului permanent, daþi-mi voie sã le urãm ”La mulþi ani!Ò, sã le dorim multã sãnãtate ºi bucurii, succes în activitatea parlamentarã ºi în viaþã.

Deci, în situaþia în care dumneavoastrã veþi fi operativi, eu sunt de acord sã lucrãm pânã la ora 10,30. Totul depinde de dumneavoastrã, nu de ordinea de zi.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, daþi-mi voie sã vã reamintesc programul de lucru al sãptãmânii viitoare, deci 9Ñ14 decembrie 2002.

Luni avem ºedinþa comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, ºedinþã în cadrul cãreia Guvernul îºi va asuma rãspunderea asupra proiectului de Lege privind Codul muncii.

În ordinea de zi vor fi înscrise trei categorii de probleme: asumarea rãspunderii, numiri, înlocuiri în componenþa unor delegaþii, în locul domnului deputat Viorel Hrebenciuc, domnul senator Dan-Mircea Popescu, nominalizãri pentru grupurile de prietenie ºi dezbaterea textelor în divergenþã la trei proiecte de lege.

Joi, lucrãri în plenul Senatului.

Marþi ºi miercuri, lucrãri în comisiile permanente, cu rugãmintea din partea Biroului permanent sã încercãm în sãptãmâna viitoare, în cele douã ºedinþe, sã finalizãm în comisie proiectele de lege pe care le avem înscrise în ordinea de zi, pentru a putea fi luate în dezbatere sãptãmâna viitoare, în ºedinþa din 19 decembrie, ora 15,00.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru al sãptãmânii viitoare. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare este aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 2 în ordinea de zi avem înscrisã constituirea mai multor comisii de mediere. Înainte de aceasta, un coleg solicitã cuvântul.

Vã rog, domnule senator.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Sorin Mircea Oprescu ºi Ion Iliescu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Gãucan ºi Ion Cârciumaru.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Ion Vela.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Corin Penciuc.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra componenþei comisiei. Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

A doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere a câinilor periculoºi sau agresivi.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu se poate o mai bunã ocazie decât acum sã cer îngãduinþa Departamentului administrativ al Senatului sã ne ajute sã rezolvãm o problemã mai veche a noastrã, a senatorilor, ºi anume sã rezolve problema uºilor din spate, care nu se închid. Drept dovadã, astãzi avem o serie de bolnavi, unii abia am trecut printr-o gripã, iar alþii au guturai ºi acum, în salã.

E o chestiune care, chiar dacã i-am dat o tentã hazlie, totuºi este foarte serioasã, domnule preºedinte. Rugãm ºi apelãm la bunãvoinþa Departamentului administrativ, alþi termeni nu gãsesc în acest moment, sã rezolve aceastã problemã, o datã pentru totdeauna, ca sã putem fi în stare perfectã de sãnãtate în aceastã salã. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Rog Departamentul tehnic sã ia mãsuri urgente. Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, trebuie sã constituim o primã comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii drepturilor pacientului.

Domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei, TudorMarius Munteanu ºi Ilie-Vidovici Plãticã.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

Domnul senator Ioan Paºtiu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Pete ªtefan. Mulþumesc.

Dacã nu aveþi observaþii asupra componenþei comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele IÑIV din învãþãmântul de stat.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Ioan Nicolaescu, Florin Hriþcu ºi Mihai Pricop.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator Gheorghe Bunduc.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Ion Vela.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator S—gor Csaba.

## Mulþumesc.

Vã consult dacã aveþi observaþii. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Viorel Matei, Vasile Mocanu ºi doamna senator Elena Sporea.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Dumitru Codreanu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc.

Vã consult dacã aveþi observaþii asupra propunerilor formulate de grupurile parlamentare. Nefiind, vã rog sã votaþi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere.

A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri referitoare la societãþile comerciale care au în patrimoniu bunuri, care fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate. Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Doamna senator Elena Sporea ºi domnii senatori Viorel Matei ºi Vasile Mocanu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 88 se voturi pentru ºi douã abþineri.

A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Mihai Pricop ºi Balcan Viorel.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Deci, Ordonanþa Guvernului nr. 63/2002, domnul senator Seres DŽnes. Mulþumesc.

Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

A ºaptea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Paleu, judeþul Bihor.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Mihai Pricop, Viorel Balcan ºi Niculae Sin.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.

Domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului în unanimitate, cu 87 de voturi pentru.

A opta comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Tãmãºeu, judeþul Bihor.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Mihai Pricop ºi Viorel Balcan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ºi Gheorghe Zlãvog.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumesc.

Vã consult dacã aveþi observaþii. Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, în unanimitate.

A noua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Viorel Balcan, Mihai Pricop.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra propunerilor formulate de grupurile parlamentare.

Plenul Senatului aprobã înfiinþarea ºi componenþa comisiei cu 85 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

ªi o ultimã comisie de mediere, a zecea, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.

Doamna senator Elena Sporea ºi domnii senatori Viorel Matei ºi Vasile Mocanu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Dumitru Codreanu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru, deci în unanimitate, aprobã componenþa ºi constituirea acestei ultime comisii de mediere.

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice.

Vã consult dacã aveþi observaþii. Existã douã texte propuse de comisia de mediere într-o variantã diferitã

faþã de Senat, texte comune. Nefiind observaþii,

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Oficiului Naþional al Cinematografiei ºi constituirea Fondului cinematografic naþional.

Vã consult dacã aveþi observaþii. Nu sunt. Sã le mai verificãm o datã. Am sentimentul cã toate textele sunt în varianta Senatului.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, am mai verificat o datã, toate textele sunt în varianta proiectului de lege care a trecut prin Senat. Faþã de aceastã situaþie,

Se pare cã avem printre noi încã doi colegi care se simt deputaþi.

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

Comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fleºariu.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Lipsa unui organism electoral permanent în þara noastrã a fost semnalatã atât de observatorii strãini, cât ºi de societatea civilã încã de la alegerile din mai 1990. Pentru a umple acest gol, Guvernul a elaborat un proiect de lege privind crearea Autoritãþii Electorale Permanente, autoritate care are o serie întreagã de atribuþii pe care le va exercita între douã perioade electorale, atribuþii tehnice cu privire la asigurarea logisticii necesare bunei desfãºurãri a alegerilor.

Vreau sã informez Senatul cã Grupul liberal din cadrul Senatului a fãcut în scris o serie de amendamente la proiectul iniþiat de Guvern, propunerile respective au fost transmise Guvernului, Guvernul le-a analizat ºi a acceptat unele modificãri, cea mai mare parte fiind propunerile fãcute de Grupul liberal.

În consecinþã, raportul cuprinde aceste amendamente formulate de Grupul liberal, însuºite de Guvern. Sigur, suntem de acord cu ele ºi ca atare vã rugãm sã supuneþi dezbaterii proiectul de lege în redactarea primitã de la Guvern, împreunã cu amendamentele formulate de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã mulþumesc.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/14.XII.2002

## Mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Predescu pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere, cu amendamentele acceptate înscrise în anexa 1 ºi cu cele respinse, înscrise în anexa 2. Este vorba de o completare a Legii electorale prin instituirea unui organism denumit Autoritate Electoralã Permanentã, cu activitate între perioadele de alegeri ºi chiar ºi în acea perioadã a alegerilor electorale.

Este practicatã în lume o asemenea autoritate în materie electoralã, motive pentru care s-a apreciat ºi de cãtre Guvern, ºi apoi de cãtre comisie cã aceastã nouã instituþie este necesarã în sistemul electoral român.

Pentru aceste sumare considerente ºi având în vedere amendamentele numeroase acceptate ºi câteva respinse, solicit onoratului plen sã fie de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, pe care îl felicitãm încã o datã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Legea prin care suntem aleºi în Senat ºi în Camera Deputaþilor este o lege extrem de importantã, o lege-fundament a democraþiei noastre, o lege care, din pãcate, de-a lungul timpului s-a dovedit destul de instabilã Ñ au fost vreo opt modificãri, prin ordonanþe, ale acestei legi.

Sunt trei chestiuni importante care au fost spuse, amendate în textul legii, mã rog, unele au fost respinse, o sã evoc aici în câteva cuvinte întreaga muncã a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri de a scoate un text cât mai bun.

Prima chestiune este înfiinþarea acestei Autoritãþi Electorale Permanente, din pãcate numai pentru alegerile generale, ale Camerei Deputaþilor ºi ale Senatului. Nu ºtiu din ce cauzã nu s-a gãsit o formulã pentru ca ea sã fie aplicatã ºi la alegerile locale ºi cele prezidenþiale.

A doua chestiune se referã la modul în care ia fiinþã, este numitã conducerea acestei Autoritãþi Electorale Permanente, care se doreºte a fi autonomã.

A treia problemã pe care vreau sã o discut este, dupã pãrerea mea, extrem de importantã, dat fiind faptul cã fac parte dintr-o subcomisie a Comisiei pentru integrare europeanã, Subcomisie denumitã pentru ºanse egale între bãrbaþi ºi femei, pentru oportunitãþi egale, este amendamentul de a modifica modalitatea prin care partidele, formaþiunile politice depun listele de candidaþi în legãturã cu o discriminare de sex, de gen.

Sigur cã înfiinþarea acestei instituþii, Autoritatea Electoralã Permanentã, este necesarã. S-a dovedit cã

sistemul are nevoie de o astfel de instituþie care sã vegheze, care sã preia o sumedenie de activitãþi necesare. De fiecare datã înainte de alegeri s-a dovedit cã nu sunt pregãtite, nu sunt pregãtite dat fiind faptul cã listele nu erau actualizate, nu sunt pregãtite dat fiind faptul cã toatã logistica nu era pregãtitã ºi s-a lucrat încã din 2000 într-un fel pompieristic în pregãtirea alegerilor. Se doreºte ca, de la sistemul informaþional pânã la cabine ºi modul în care sunt ele construite, urna de vot mobilã, totul sã fie reglementat, supravegheat, ºi acest lucru nu este rãu.

## Domnule senator,

Vã rog sã concentraþi expunerea, pentru cã avem 30 de proiecte în ordinea de zi ºi vorbiþi de 15 minute.

Dacã vor vorbi toþi colegii din grupurile parlamentare ne apucã Crãciunul.

Voi concentra aceastã expunere.

Doream sã încerc sã subliniez importanþa unei autonomii reale a autoritãþii. Probabil cã... Mi s-a mai întâmplat ºi simt, am acest sentiment cã nu se va întâmpla acest lucru, dar trebuie sã subliniez, pentru cã nu mi-aº face datoria dacã aº trece cu privirea sau cu mintea peste aceste chestiuni extrem de importante.

Mai avem o problemã pe care eu o subliniez, un amendament care a fost susþinut de mine, a fost introdus de mine, dar este vorba de o susþinere foarte mare a acestei Subcomisii pentru ºanse egale, pentru oportunitãþi egale a Parlamentului român.

Am fost criticaþi, eu fac partea din Comisia pentru integrare europeanã, de doi ani de zile suntem criticaþi pentru o chestiune care se numeºte, în limbaj vest-european, ”discriminare de genÒ. Datele pe care le au dânºii dovedesc cã de la consiliul local pânã în Parlamentul României existã o discriminare, dat fiind faptul cã procentul de reprezentare a femeilor este extrem de mic, faþã de Europa de Est, vorbesc, noi suntem pe ultimul loc în materia acestei reprezentãri, în timp ce populaþia, ºtiþi foarte bine, reprezintã câte 50% din fiecare gen, deºi se pare cã în ultima perioadã, în permanenþã numãrul femeilor a fost mai mare decât cel al bãrbaþilor. Vã citesc dintr-o recomandare...

Stimate coleg, dacã nu concentraþi discuþia, eu voi propune plenului ca acest proiect de lege sã îl luãm ultimul în dezbatere astãzi, pentru cã ieri ne-aþi cerut sã-l luãm primul pe ordinea de zi, pentru cã dureazã puþin, iar dumneavoastrã vorbiþi de 20 de minute.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Pentru cã este un proiect serios ºi dacã este la sfârºit...

Tocmai de aceea o sã-l luãm ultimul, ca sã avem timp sã discutãm.

Eu am avut aceastã reacþie ºi din partea dumneavoastrã, eu nu vreau sã o definesc ca misoginã, dar aceastã reacþie a fost ºi în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog sã ne spuneþi argumente, nu poveºti.

Argumentele sunt urmãtoarele. Dacã nu îmi daþi voie, eu cum sã le spun?

De 20 de minute vã ascultãm!

Este a treia oarã când mã întrerupeþi, domnilor... DomnuÕ Triþã Fãniþã, domnuÕ senator, n-am pretenþia de la dumneavoastrã sã mã înþelegeþi. Vã rog sã mã credeþi, dar sã mã ascultaþi.

Vã rog sã nu adresaþi injurii colegilor.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Vreau sã mã ascultaþi. Vreau sã vã citesc. Dacã nu vã intereseazã integrarea României în Europa, bunãstarea sã ºtiþi cã vine de acolo ºi aceastã reformã este ieftinã, nu costã nimic. Reforma economicã costã. Reforma în materie de discriminare de gen nu costã, trebuie doar toleranþã ºi înþelegere.

Vã citesc ce spune comitetul: Comisia Europeanã cere României sã aplice Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 1996 asupra participãrii echilibrate a femeilor ºi bãrbaþilor la procesul de decizie, atunci când viitoarele alegeri vor avea loc. Se pare cã dumneavoastrã vreþi ca aceste alegeri sã aibã loc în 2003. Haideþi sã ne aplecãm ºi asupra acestei probleme.

Domnul Scheele, acum câteva luni critica dur România din punctul acesta de vedere. Nu vreau sã intru în amãnunte. Sigur cã pe anumiþi domni îi enerveazã aceastã problemã, dar eu vreau sã vã spun cã va fi un obstacol greu de trecut dacã noi nu facem un pas cât de mic în legãturã cu aceastã chestiune.

Care era marele deranj? Nu ºtiu de ce nu puteþi sã acceptaþi...

Chestiunea este aceasta: amendamentul care a fost fãcut, vã daþi seama, atâtea discuþii ºi reacþii deosebit de dure a trezit, a fost unul extrem de simplu: pe o listã pe care un partid o depune sã nu existe mai puþin de o treime candidaþi femei sau bãrbaþi, sã nu existe situaþia inversã ca mai mult de douã treimi din listã sã fie candidate femei. Este o chestiune care se aplicã în toatã Europa.

Mai mult decât atât, vreau sã vã spun: Franþa, Belgia, în alte þãri partidele o aplicã de la sine de ani ºi ani de zile, de 20 de ani. Sistemul este denumit ”fermoarÒ: un bãrbat, apoi o femeie, la lista scurtã, adicã la lista eligibilã.

Domnule senator, chiar credeþi cã nu abuzaþi de timpul nostru? Vorbiþi de 20 de minute.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnilor, am impresia, ºi acum vã spun dumneavoastrã, domnule vicepreºedinte, îmi pare rãu cã nu înþelegeþi cât de importantã este aceastã situaþie.

Îmi pare rãu, se pare cã dumneavoastrã priviþi numai dintr-un anumit unghi relaþia dumneavoastrã cu U.E., ºi nu din punct de vedere politic.

Sunt de acord cu dumneavoastrã, dar privesc spre Grupul parlamentar P.N.L., care vãd cã nu are chiar foarte multe femei, aºa dupã cum susþineþi dumneavoastrã în plenul Senatului. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Dacã nu, stimaþi colegi, vã propun sã luãm aceastã lege în dezbatere, ultima, astãzi, pentru cã, împotriva a ceea ceÉ Vã ofer cuvântul imediat.

Éîmpotriva a ceea s-a discutat în Biroul permanent, dezbaterea la acest proiect de lege va bloca ºedinþa de astãzi. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Deci vã propun s-o luãm în dezbatere ultima pe ordinea de zi de astãzi.

Nu, nuuuÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc, stimaþi colegi. Pãi, n-o scoatem din ordinea de zi, dar, nu vã supãraþi, blocãm ºedinþa numai pentru cã doreºte un coleg sã vorbeascã 25 de minute. Am crezut cã e fãrã 10, acum observ cã e ºi 5, deci aþi vorbit 35 de minute.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru acceptarea Codului pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH) adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã.

Invit reprezentanþii Guvernului la pupitru.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Codul pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase a fost adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985 ºi are în vedere aspecte de prevenire a poluãrii mediului cu astfel de produse. Întrucât România a aderat la Convenþia ”Marc PaulÒ 73/1978 este necesar sã fie adoptatã în legislaþia românã ºi aceste reglementãri. Faþã de cele arãtate, vã rugãm a fi de acord cu aprobarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul preºedinte Mircea-Dan Popescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Guvern, existând în acest sens avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei noastre pentru politicã externã. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei economice, cât ºi asupra proiectului de lege, în conformitate cu prevederile regulamentului, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã. Vã rog sã votaþi.

Raportul Comisiei economice ºi proiectul de lege au fost aprobate de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

La punctul 7 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC 4(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 ºi, respectiv, prin Rezoluþia MEPC 19(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Codul pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase a fost adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC 4(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 ºi are în vedere aspecte legate de siguranþa constructivã a navelor-cisternã. Întrucât România a aderat la Convenþia SOLA, este necesar ca prevederile acestui acord sã fie cuprinse în legea românã, de aceea vã rog sã fiþi de acord cu proiectul de act normativ supus dezbaterii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Dan-Mircea Popescu.

## Stimaþi colegi,

Considerãm oportunã acceptarea acestui cod, de aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Guvern, existând ºi avizele necesare în acest sens.

De asemenea, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei economice, raport favorabil, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, Senatul o aprobã cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris, de asemenea, un proiect de Lege pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC 5(48) a Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 ºi 2000 referitoare la acesta.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Codul constituie o normã tehnicã internaþionalã referitoare la siguranþa transportului maritim în vrac al gazelor lichefiate, impunând navelor utilizate pentru un asemenea transport cerinþe tehnice de proiectare ºi de construcþie a corpului ºi echipamentului de bord, în vederea reducerii pericolului la care sunt expuse navele ºi echipajele lor, împreunã cu proceduri corespunzãtoare de operare.

Întrucât România a aderat la Convenþia SOLA 74, este necesarã adoptarea în legislaþia românã a acestor prevederi. Faþã de aceastã situaþie, vã rugãm a fi de acord cu adoptarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Îl rog pe domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei economice.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, ºi aici comisia de specialitate considerã oportunã acceptarea propunerii respective. În consecinþã, vã propunem adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Guvern, existând avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã.

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât ºi asupra proiectului de lege.

Plenul Senatului, cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, având în vedere caracterul ordinar al legii, aprobã atât raportul comisiei sesizate în fond, cât ºi proiectul de lege în ansamblu.

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2002 privind unele mãsuri pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate pe ºantierele de construcþii.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Vã rog, domnule secretar de stat. Cine prezintã din partea Guvernului?

## Da, domnule preºedinte.

Prin prezentul proiect de lege se propun soluþiile necesare pentru identificarea macaralelor-turn ºi a proprietarilor acestora, precum ºi a mãsurilor ce urmeazã a fi luate pentru a fi dezafectate.

Prin derogare de la dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate,

potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se propune ca procedura de identificare, dezafectare ºi valorificare a materialelor recuperate sã se realizeze de primarii comunelor, oraºelor, municipiilor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti.

De asemenea, se stabilesc atribuþiile prefecþilor privind urmãrirea, controlul ºi informarea Guvernului asupra modului de aplicare a prezentului act normativ.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm a fi de acord cu aprobarea actului normativ, menþionând cã suntem de acord cu amendamentul propus în comisie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul preºedinte Seres DŽnes sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru administraþie publicã.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Menþionez cã proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Cu amendamentul anexat, vã rugãm a adopta acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Vã rog, domnule senator Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã se precizeze ce formã discutãm astãzi, pentru cã în forma venitã de la Camera Deputaþilor, aº vrea sã observaþi, art. 1 sunã în felul urmãtor: ”Primarii comunelor, oraºelor, municipiilor ºi sectoarelor municipiului Bucureºti vor identifica ºi soma, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, macaralele-turn abandonate pe teritoriulÉÒ ºi mai departe textul curge.

Da, acesta este textul pe care îl discutãm. La acest text dumneavoastrã, dacã faceþi parte din Comisia pentru administraþie, sau colegii noºtri au formulat un amendament, excluzând din text ”ºi somaÒ ºi modificând în partea cealaltã ”neutilizateÒ sau ”abandonateÒ.

Pentru cã în forma venitã de la Guvern era aºa: ”vor identificaÒ ºi dupã aceea ”vor somaÒ.

Noi fiind a doua Camerã suntem obligaþi sã luãm în dezbatere forma care a trecut prin cealaltã Camerã. ªi sigur cã putem sã revenim la forma iniþialã sau putem, în urma amendamentelor colegilor sau ale comisiilor, sã fie o a treia formã.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2002 privind unele mãsuri pentru finalizarea construcþiilor începute înainte de data de 1 ianuarie 1990 ºi neterminate pânã la data de 1 iulie 2002. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 149/2002 are ca obiect de reglementare stabilirea unor mãsuri pentru finalizarea construcþiilor începute înainte de 1 iulie 2002. Elaborarea acestor reglementãri se datoreazã faptului cã mãsurile legislative, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 44/1991 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 678/1999 n-au reuºit sã impunã soluþii care sã rezolve aceste probleme.

Având în vedere cã mãsurile dispuse anterior nu au avut efectele scontate ºi cã existã disponibilitãþi de finanþare create pentru programe de dezvoltare a construcþiilor de locuinþe, s-au creat toate premisele necesare pentru construcþiile neterminate sã fie preluate, finalizate ºi valorificate prin programele sus-menþionate.

Totodatã, existenþa unor construcþii în zonele de locuit lãsate fãrã supraveghere constituie un real pericol pentru mediu prin poluarea zonelor respective, cât ºi prin posibilitatea producerii unor accidente.

Menþionez cã suntem de acord cu amendamentul propus în comisie ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea actului normativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Solicit domnului preºedinte Seres DŽnes sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Da, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu acest proiect. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Menþionez cã proiectul face parte din categoria legilor ordinare ºi propun Senatului adoptarea acestui proiect cu singurul amendament formulat de comisie. Mulþumesc.

Iniþiatorul, sunteþi de acord cu acel amendament?

De acord, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Nefiind intervenþii la dezbateri generale,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Vã mulþumim.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate.

Vot final. Caracterul legii, este lege organicã.

Adresez rugãmintea colegilor sã intre în salã, în primul rând, iar cei care sunt în salã sã participe fie la dezbateri, fie la procesul legislativ, prin vot.

Stimaþi colegi, la proiectul de lege înscris la numãrul 11 avem vot final la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002.

Precizez caracterul legii, de lege organicã, ºi o

La punctul 12 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind auditul public intern.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Oanã pentru

- a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vã rog.

## **Domnul Gheorghe Oanã** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Actualizarea legislaþiei-cadru existente în domeniul auditului public intern, în conformitate ºi cu cerinþele acquis-ului comunitar ºi cu standardele europene, a fost prevãzutã în documentul de poziþie pentru capitolul XXVIII privind controlul financiar ca una din principalele direcþii pentru dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de control financiar public în România. În acest sens a fost elaboratã Strategia dezvoltãrii controlului financiar public intern care a fost adoptatã de Guvernul României în luna octombrie 2001.

Elementele de noutate introduse în proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastrã, pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119, prin care am reglementat prima datã auditul intern ºi controlul financiar preventiv, se referã în principal la urmãtoarele: la redefinirea funcþiei de audit public intern Ñ în conformitate cu definiþia din Strategia dezvoltãrii controlului financiar public ºi cu glosarul Comisiei Europene, s-au stabilit responsabilitãþile în organizarea structurilor de audit public intern; s-a întãrit independenþa organizatoricã ºi funcþionalã a activitãþii de audit; s-a constituit unitatea centralã de armonizare a auditului public intern în vederea realizãrii de cãtre Ministerul Finanþelor Publice a funcþiei de coordonator unitar al auditului public intern; s-a îmbunãtãþit procesul de audit referitor atât la planificarea, desfãºurarea, raportarea ºi monitorizarea lui în conformitate cu standardele internaþionale.

Legea a fost adoptatã de Camera Deputaþilor, dezbãtutã în comisia de specialitate ºi o susþinem în forma supusã dezbaterii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma examinãrii proiectului de lege, comisia a decis cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente. S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi s-a întocmit raport favorabil pe care îl propunem plenului Senatului pentru dezbatere ºi adoptare.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 din Constituþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, Senatul o aprobã cu 73 de voturi pentru ºi 4 împotrivã.

La punctul 13 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea jocurilor de noroc.

## **Din salã:**

Nu avem iniþiator.

Este raport de respingere, domnule secretar de stat. Sã-l mai lãsãm, sã vinã doamna secretar de stat de la

Ministerul Justiþiei? Este de respingere, domnule secretar de stat Oanã. Este raport negativ ºi este agreat. Nu doriþi sã luaþi cuvântul în numele iniþiatorilor?

Nu este iniþiator.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu este, dar nu-i nimic. În numele Guvernului. Vã rog sã luaþi mãsuri ca reprezentanþii Executivului sã fie prezenþi în salã la dezbateri.

La punctul 14 pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de legeÉ

Punctul 14!

La punctul 14 nu avem reprezentant al Executivului. Nici la punctul 14 nu este. Doamna ministru Andronescu vrea sã vinã. Vã rog sã luaþi legãtura ca doamna ministru sã fie prezentã la dezbateri.

La punctul 15 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Rog reprezentanþii Executivului sã se prezinte ºi sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Adrian Câmpurean** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa Guvernului nr. 57/2002 reglementeazã cadrul în care se desfãºoarã activitatea de cercetare ºtiinþificã în România. Cercetarea ºtiinþificã este o sursã de progres economic ºi inovare, de asimilare a tehnologiilor de vârf, de suport tehnic naþional al programelor de investiþii. În acelaºi timp, ea reprezintã un mijloc de pregãtire ºi formare a resurselor umane de înalt nivel cultural, intelectual ºi ºtiinþific, de afirmare ºi promovare a excelenþei.

Potenþialul ºtiinþific al unei þãri este definit de nivelul de finanþare, nivelul de calificare ºi numãrul resurselor umane, prin patrimoniul de cunoºtinþe, prin structura ºi starea infrastructurii, precum ºi prin volumul cooperãrilor internaþionale pentru care se asigurã fondurile necesare.

În atenþia iniþiatorului la elaborarea proiectului de ordonanþã au stat, pe lângã motivaþiile de mai sus, cerinþele Programului de guvernare ºi armonizarea cu politica actualã a Uniunii Europene, toate conducând la promovarea progresului economic ºi social, echilibrat ºi durabil, la promovarea societãþii ºi economiei de tip informaþional cu potenþial inovativ ridicat datorat fluxului de cunoºtinþe ºi informaþii.

Necesitatea promovãrii este justificatã ºi de faptul cã pânã la finele acestui an a trebuit sã elaborãm o serie de reglementãri ºi metodologii prevãzute în ordonanþã, care sã producã efecte din prima lunã a anului viitor pentru a asigura o continuitate a activitãþii de cercetare.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Otiman sã prezinte punctul de vedere al comisiei sesizate în fond.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, sesizatã pentru dezbaterea ºi întocmirea raportului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002, a analizat aceastã ordonanþã, a prezentat mai multe amendamente care se regãsesc în anexã, majoritatea acestora fiind însuºite de cãtre iniþiator.

Menþionând faptul cã am primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisiei economice, vã rugãm sã dispuneþi a fi luatã în dezbatere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Nefiind intervenþii, trecem la dezbaterea pe articole.

La amendamentele respinse doriþi sã interveniþi? Nu sunt susþinute. Amendamentele acceptate de comisie sunt acceptate de iniþiator?

În mare parte.

Nu voi supune dezbaterii decât acele amendamente în legãturã cu care existã dispute sau argumente contrare. Punctul 19, art. 7, amendament al comisiei. De acord cu tot articolul, cã sunt mai multe amendamente?

Da.

Punctul 21, art. 9? Art. 12, punctul 28 din raport, punctul 30, art. 13, punctul 34, punctul 36, punctele 37, 42, 43, 46, 50, 51?

Da.

Îi invit ºi pe colegii care doresc sã intervinã împotriva acestor amendamente cã pot sã o facã în momentul în care le enunþ.

Punctul 54, art. 23, punctele 55, 59, 60. Punctul 68, art. 29?

Da.

Punctele 74, 75, 77, 80, 83, 84, 85, 88, 90?

Da.

Cred cã era mai uºor sã spuneþi nu, dar nu ºtiu la care.

Punctul 92. Punctul 93, cu titlul capitolului IV.

Da.

Punctele 100, 101, 105, 109, 111, 113, 117, 122, 124?

Toate?

Da.

Nu toate.

Dacã nu toate, vã rog sã precizaþi la care, ca sã ºtim sã le luãm în dezbatere.

La punctul 4 sunteþi de acord?

Da.

Punctul 11, text nou. Punctul 18 de la art. 6?

Da.

Punctul 125, alin. 2?

Nu.

Da. Deci supun dezbaterii amendamentul formulat la art. 49 alin. 2 prezent în raportul comisiei la poziþia 125. Vã rog, punctul de vedere.

Solicitarea noastrã este sã se pãstreze varianta Guvernului.

Nu am înþeles.

Am dori sã se pãstreze varianta Guvernului.

De acord, dar pe ce argumente?

Pentru cã þinta Comisiei Europene în domeniul cercetãrii nu este 0,8%, ci þinta este ca în anul 2010 finanþarea sã atingã 3%. Deci este Declaraþia de la Barcelona.

Noi prin documentul de poziþie ne-am angajat ca pânã în anul 2007 sã ajungem la 1% din PIB. Aceastã limitare la 0,8% practic încurcã prevederile, atât angajamentele asumate prin documentul de poziþie, cât ºi prevederile Declaraþiei de la Barcelona.

Noi considerãm cã angajarea pentru a finanþa pânã la un nivel echivalent cu cel din þãrile Comunitãþii Europene este mai corectã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, punctul de vedere al comisiei ºi argumentaþia.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi am luat în dezbatere aceastã prevedere care a apãrut ºi în textul de la Camera Deputaþilor cu privire la alocarea unui minim de 0,8% din PIB pentru cercetarea ºtiinþificã, având în vedere faptul cã alocaþiile actuale, ca de exemplu în acest an, de 0,19%, sunt total insuficiente pentru una din activitãþile strategice de dezvoltare a României.

De asemenea, am avut în vedere cã acest 0,8% se înscrie în tendinþa generalã de creºtere a alocaþiei, având în vedere cã la nivelul Uniunii Europene alocaþia medie din PIB pentru cercetare este de 1,94%. Vreau sã precizez faptul cã în comisie acest amendament a fost votat în unanimitate. A fost susþinut de toate grupurile parlamentare, de toþi colegii ºi în consecinþã noi susþinem ºi solicitãm colegilor sã voteze acest amendament al comisiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai doreºte cineva sã mai intervinã la acest amendament de la art. 49 alin. 2?

Domnul senator Bunduc, vã rog. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

În comisie s-a votat acest amendament tocmai pentru a garanta o creºtere a finanþãrii cercetãrii ºtiinþifice, o creºtere care va avea loc în timp, de aceea rog pe colegii senatori sã voteze acest amendament aºa cum a fost propus de cãtre comisie. Noi nu putem sã lãsãm o creºtere, ca sã-i spunem aºa, puþin probabilã. Dacã nu este prevãzutã în nici un document oficial, aceastã creºtere nu va avea loc.

Încã o datã vã rugãm sã votaþi acest amendament. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Mai sunt intervenþii? Nu mai sunt. Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule preºedinte, aº avea un argument suplimentar.

În acest moment media de finanþare în Europa este de 1,9%. Aceastã cifrã nu reprezintã finanþarea din fonduri publice. Ea conþine atât finanþarea din fonduri publice, cât ºi finanþarea de pe piaþa liberã, adicã intervenþia capitalului de pe piaþã.

De asemenea, þinta pe care Comisia Europeanã ºi-o propune pentru 2010, aceea de a atinge 3%, înseamnã acelaºi lucru, adicã finanþare din fonduri publice ºi finanþare de pe piaþã.

Deci este foarte greu sã impunem acum un procent, pentru cã nu vom putea dupã aceea sã ne atingem scopurile. În acest moment finanþarea de pe piaþã în România reprezintã circa 40%, în timp ce în þãrile comunitare aceastã finanþare reprezintã 66%, iar în þãri de succes, cum este Finlanda, care reprezintã vârful cercetãrii europene, aceastã finanþare reprezintã 75%. Finlanda alocã cercetãrii în acest moment 3,6% din PIB, din care doar 0,9% este asigurat din fonduri publice.

Deci limitarea la un procent din PIB nu ne este deloc de folos.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, aþi ascultat atât argumentele prezentate de domnul senator Otiman în numele comisiei, cât ºi argumentele prezentate de domnul secretar de stat, în numele Guvernului, care nu este de acord cu acest amendament existent în raport la poziþia 125, amendament la art. 49 alin. 2.

Potrivit Regulamentului Senatului, eu sunt obligat sã

Pentru grupurile parlamentare, bãnuiesc cã solicitaþi o listã.

Nu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) doreºte o listã, spre exemplu.

Vã mulþumesc.

La numãrul curent 126?

De acord.

## Domnule preºedinte,

Mã iertaþi cã intervin. Cred cã acesta era singurul amendament unde domnul secretar de stat avea o altã poziþie faþã de comisie.

Mai aveþi ºi alte amendamente la care vã opuneþi? Cã la acesta am observat cã v-aþi opus cu succes. Numai 14 colegi au acceptat punctul de vedere al Guvernului.

Cel cu 0,8% a fost singurul amendament...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Singurul. Da, vã mulþumesc.

În aceastã situaþie,

La punctul 16 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, cu raport de respingere.

Vã rog, iniþiatorul, punctul de vedere.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã tocmai a fost aprobatã Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/2002, solicitãm Senatului respingerea acestui proiect de lege. Textul este aproape identic.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia, având aceeaºi motivaþie, a respins proiectul de lege, întrucât a acceptat în unanimitate Ordonanþa Guvernului nr. 57/2002.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu sunt solicitãri.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã au venit iniþiatorii la celelalte douã proiecte de lege, de la punctele 13 ºi 14 din ordinea de zi. Au venit? Nu.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Domnul secretar de stat Predilã, vã rog.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã rog sã-ºi desemneze un coleg referent. Este chiar domnul preºedinte. De ziua dumneavoastrã, vã rog sã luaþi loc pe acel scaun. Sã nu plecaþi pânã mâine de pe scaun, de aceea am zis.

Nu. Sunt aici veºnic.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

De la început precizez cã...

Rog colegii din salã sã pãstreze, totuºi, liniºte, cã nu auzim punctul de vedere al Executivului. Vã rog!

...cã ne-am însuºit ºi amendamentele comisiei, deci susþin raportul, ºi vreau sã subliniez cã scopul acestui act normativ a fost de a putea încasa debitele care s-au creat Societãþii Naþionale de Îmbunãtãþiri Funciare, ca efect al serviciilor prestate producãtorilor agricoli care nu au achitat pânã acum sumele pe care le datoreazã ºi din facilitãþile pe care le acordã Guvernul prin Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã se facã compensarea cu aceste sume care sunt debite la Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Nicolae Pãtru sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

Comisia întrunitã în ºedinþele din 28 ºi 29 octombrie a dezbãtut proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexã, care fac parte integrantã din prezentul raport.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere ºi aprobare prezentul raport. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu sunt intervenþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor.

Am înþeles, domnule secretar de stat, cã sunteþi de acord cu ele.

De acord, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor existente în raport. Vã rog sã votaþi.

Amendamente aprobate de plen cu 91 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Precizez caracterul legii în dezbatere, de lege organicã, ºi o

## Domnule preºedinte,

Declararea, înscrierea, identificarea, înregistrarea ºi adeverirea proprietãþii animalelor sunt operaþiuni esenþiale, de acum înainte, pentru evaluarea activitãþii din sectorul creºterii animalelor, asigurãrii sãnãtãþii acestora, dar mai ales pentru asigurarea sãnãtãþii oamenilor care sunt consumatori ai produselor zootehnice.

Este o acþiune de maximã importanþã. Ea este susþinutã, de altfel, de Uniunea Europeanã, cu 8 milioane euro, pentru cã se angajeazã ºi cheltuieli pentru protaliere ºi pentru alte acþiuni. Sunt 9 milioane euro, practic. 3 milioane euro îi primim în acest an, am primit deja 2 milioane euro, 6 milioane euro vor fi primiþi în 2003.

Activitatea de bazã urmãreºte realizarea trasabilitãþii acestor animale, trasabilitate care nu face altceva decât cã consumatorul trebuie sã ºtie, când a cumpãrat un pachet de carne, cã el provine din ferma lui Ionescu Vasile din localitatea cutare, a fost sacrificat în data de ºi se aflã la consumator.

Sunteþi de acord cu amendamentul de la art. 15?

De acord.

Mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Nicolae Pãtru sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect în ºedinþa din data de 27 noiembrie.

Numai puþin, domnule preºedinte.

Simt ºi eu cã este un zumzet aici...

Stimaþi colegi, vã adresez rugãmintea sã ascultãm totuºi punctele de vedere exprimate de Executiv ºi de colegii noºtri.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect în ºedinþa din 27 noiembrie, membrii comisiei hotãrând cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentul de la punctul 9.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de comisie ºi acceptat de Guvern.

Vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi o abþinere.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 19 în ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Legea nr. 26/1996 Ñ Codul silvic ºi din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Caracterul legii, lege organicã. Îi rog pe domnii senatori sã vinã în salã.

Aveþi cuvântul, în numele Executivului, sã prezentaþi punctul de vedere. Vã rog... Sau în numele iniþiatorilor. Vã rog.

Domnul senator Attila Verest—y, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Avem ocazia astãzi sã clarificãm o situaþie care, în momentul de faþã, a dat loc la interpretãri ºi în consecinþã ºi la neregularitãþi ºi abuzuri.

Se întâmplã urmãtorul lucru. În momentul de faþã, în legea pe care dorim sã o modificãm, ºi anume Legea nr. 26/1996, existã prevederi care au reflectat situaþia din anul respectiv. Între timp, din fericire, realitatea s-a schimbat. Avem în momentul de faþã, dupã retrocedãri, situaþia în care exploatarea pãdurii trebuie sã fie urmatã, în cadru legislativ, de noua realitate.

Se impune ca toate transporturile sã fie însoþite de documente univoce, care sã demonstreze în mod clar provenienþa mãrfii ºi sã fie posibil ca acestea sã fie controlate de organele abilitate pentru a o face.

De aceea, noi considerãm cã acele îmbunãtãþiri pe care le-am aduce Legii nr. 26/1996 contribuie la o mai justã ºi la o mai legalã exploatare a avuþiei forestiere, indiferent dacã se aflã în fondul forestier sau în afara acestuia, cum se reflectã într-o altã modificare, la un alt articol.

Noi dorim ca ºi pe aceste amplasamente, care sunt în afara fondului forestier, unde ºtiþi bine cã se aflã vegetaþie forestierã, exploatarea sã se facã conform aceloraºi reglementãri care existã ºi pe fondurile celelalte ºi sã eliminãm dacã se poate sau sã diminuãm în mod raþional tot ceea ce înseamnã în momentul de faþã exploatare nelegalã ºi valorificare fãrã un control riguros al statului atât din punct de vedere legal, cât ºi financiar.

De aceea, vã rugãm sã aprobaþi aceste modificãri care, trebuie sã vã spun, pe parcurs, dupã ce am înaintat prima variantã, au fost îmbunãtãþite într-o discuþie cu reprezentanþii ministerului.

Deci în momentul de faþã aceastã iniþiativã legislativã se aflã într-o situaþie mai favorabilã decât cum a fost depusã, pentru cã chiar ºi noi am fost convinºi de specialiºtii ministerului cã trebuie sã reformulãm anumite amendamente pe care le-am fãcut iniþial, într-o formã neconformã chiar cu dorinþa ministerului. Le-am reglementat chiar noi ºi am fost de acord cu noua variantã care este un rezultat, trebuie sã recunosc, al conlucrãrii dintre politicieni ºi Executiv.

Mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma cooperãrii cu iniþiatorii modificãrilor amendamentelor, noi am adoptat aceste amendamente ºi sprijinim iniþiativa acestora.

Vã mulþumesc.

Dumneavoastrã susþineþi cã Guvernul ºi-a schimbat punctul de vedere, pentru cã eu am în mapã punctul de vedere semnat de primul-ministru Adrian Nãstase, punct de vedere care este negativ.

Dumneavoastrã spuneþi cã în urma amendamentelor acceptate Guvernul ºi-a schimbat punctul de vedere ºi susþine aceastã propunere legislativã.

ªi în urma modificãrilor care s-au adus amendamentelor.

Nu... Amendamentelor... Bun.

Vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Comisia a fost sesizatã în fond. Propunerea legislativã are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Comisia Parlamentului României pentru integrare nu a depus avizul. Guvernul, prin punctul sãu de vedere, iniþial nu a susþinut aceastã iniþiativã legislativã.

Au depus amendamente domnii senatori Flutur Gheorghe, Attila Verest—y ºi domnul doctor Garda Gezsoý.

Prin natura reglementãrilor, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului raport.

Da, mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Vã rog, domnul senator Pãcurariu.

Sigur, existã o lege a regimului silvic care stabileºte condiþiile în care pot sã tai un copac, ca sã mã exprim aºa, direct. Aceastã lege se referã, probabil, la terenurile private. Problema în zona montanã este deosebit de dificilã pentru micul producãtor care are o micã întreprindere de prelucrare a lemnului, care în acest moment nu are condiþii care sã-i permitã sã ajungã la materia primã de care are nevoie sã supravieþuiascã.

Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu oferã acestor mici producãtori condiþii care sã le permitã sã facã faþã concurenþei marilor producãtori de material lemnos ºi cred cã era cazul ca un asemenea act normativ sã se refere la ansamblul acestor probleme, pentru cã, în definitiv, problema resurselor financiare ale populaþiei din zona montanã este o chestiune pe care o discutãm de 10 ani de zile ºi nu am rezolvat-o absolut deloc.

Din aceste motive, nu cred cã acest act normativ trebuia sã rezolve global problema, deci, spre exemplu, ca Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã ofere micilor producãtori o cantitate, la o sutã de metri cubi pe an, care sã fie prinsã, care sã poatã fi achiziþionatã la un preþ mediu.

Din acest motiv, acest act normativ introduce restricþii de pe terenurile private ºi practic acest lucru afecteazã, dacã vreþi, exact micul producãtor din zona montanã. Personal, nu voi vota acest proiect de lege ºi sper cã vor face la fel ºi colegii mei.

Da, vã mulþumesc. Alte intervenþii dacã mai sunt? Vã rog, domnul senator Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerea legislativã a colegului de la U.D.M.R. mi se pare corectã. Ea nu face referire la ceea ce a prezentat colegul de la P.D., ci la cu totul altceva. Face referire la completarea documentaþiei care trebuie sã însoþeascã materialul lemnos dintr-un punct în altul, deci nu face referire la cantitãþi, la cote ºi aºa mai departe.

Mi se pare cã propunerea, din punctul nostru de vedere, al comisiei ºi al meu, ca membru al comisiei, este corectã ºi nu vine în detrimentul celor care au proprietãþi particulare, ci vine, din contrã, sã-i legifereze, prin utilizarea acestor documente de transport, exploatarea raþionalã în regim silvic a proprietãþiilor pe care le au. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi...

Aº ruga, dacã reprezentantul ministerului poate sã ne expunã care sunt toate aprobãrile care se cer.

Nu vã supãraþi, luni o sã avem o ºedinþã de interpelãri ºi atunci putem sã formulãm...

Întrebarea este cã se leagã, apropo de documente... Înainte... Documentele de transport sunt documente necesare tãierii copacului din pãdure.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule senator, vã rog sã vã referiþi exclusiv la obiectul legii. Nu facem acum seminarii.

Nemaifiind alte intervenþii,

Precizez caracterul legii, de lege organicã, ºi o

Punctul 20 din ordinea de zi, propunerea legislativã privind condiþiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agriculturã ºi silviculturã.

Pe mapa mea scrie ”Domnul Apostolache cere retrimiterea la comisie. Domnul preºedinte Vãcãroiu...Ò La un termen anterior sau astãzi?!

A fost altãdatã.

A fost retrimisã odatã. Pãi, spune ”amânat votul din 7 octombrie 2002Ò ºi spune domnul Apostolache, ”cerere retrimitere la comisieÒ.

Deci, domnule preºedinte, eu am solicitat la acea datã retrimiterea la comisie. Îmi cer scuze cã la ultima dezbatere din comisie nu am participat, nu pot sã spun mai mult.

Da. Îi rog pe colegi atunci, dacã a fost retrimisã la comisie, sã exprime punctul de vedere rezultat în urma discuþiilor cu reprezentanþii Executivului, cã ºtiu cã se punea problema atunci de susþinere.

În comisie a fost rediscutatã problema. ªi cu Executivul s-a discutat. În principiu, s-a ajuns la un numitor comun, dar nu s-a ajuns încã la schimbarea în scris a avizului Executivului. Încã nu a venit schimbarea în scris din partea Guvernului.

Propuneþi o soluþie în aceastã situaþie. Deci, dacã nu aþi finalizat discuþiile, în mod normal trebuie sã o amânãm. Nu o scoatem din ordinea de zi. Stimaþi colegi, eu zic sã o lãsãm înscrisã în ordinea de zi. Vã rog sãptãmâna aceasta sã discutaþi.

Igen. De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Igen. E clar!

Dacã e igen, e clar. Acum nu ºtiu cui vã adresaþi. Domnului senator sau domnului secretar de stat?! Prezidiului?! Sau erau discuþii peste Grupul P.S.D., între Grupul U.D.M.R. ºi Grupul P.R.M.?! Cã replica de acolo vine...

Deci, stimaþi colegi, haideþi sã cerem colegilor noºtri din Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ca pânã la viitoarea ºedinþã în plen, care este joia viitoare, sã aibã aceastã întâlnire cu reprezentanþii Executivului, proiectul de lege sã rãmânã înscris în ordinea de zi ºi sã o luãm în dezbatere joia viitoare. De acord?

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci se amânã pentru plenul din 12 decembrie. La punctul 21 din ordinea de zi, proiectul Legii minelor, adoptat de Camera Deputaþilor.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã. Precizez caracterul legii, de lege organicã.

Invit colegii senatori în salã. Doamnelor ºi domnilor senatori, vã invit în salã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Da, vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea foarte pe scurt sã expun câteva din motivaþiile care justificã existenþa unei noi Legi a minelor.

În momentul de faþã existã Legea nr. 61/1998. Pe baza experienþei acumulate în utilizarea acestei legi, cât ºi a necesitãþii aplicãrii unor directive europene în ceea ce priveºte evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, dupã aceea, prevenirea ºi controlul integrat al poluãrii, de asemenea, evaluarea efectelor anumitor planuri ºi programe asupra mediului pe care statele membre trebuie sã le implementeze, deci acesta ar fi un capitol.

Al doilea capitol ar fi armonizarea cu legislaþia Uniunii Europene în ceea ce priveºte clasificarea apelor minerale, modificarea procedurii de ofertare în ceea ce priveºte organizarea rundelor de ofertare.

De asemenea, introducerea unor noi obligaþii ºi sancþiuni pentru operatorii din domeniu, respectiv elaborarea planului iniþial de încetare a activitãþii, ca parte a studiului de fezabilitate ºi crearea cadrului unitar de impunere în domeniu, constituirea dreptului autoritãþii competente a A.N.R.M.-ului de a folosi venituri extrabugetare, toate acestea au condus la necesitatea elaborãrii unui nou proiect legislativ, care a fost analizat cu deosebitã atenþie în Comisia economicã a Senatului.

Existã un amendament cu care noi suntem de acord ºi, cu permisiunea dumneavoastrã, m-aº opri aici ºi vã stau la dispoziþie pentru a expune, dupã caz, aºa cum solicitaþi.

Mulþumesc, domnule secretar Moucha.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Mircea-Dan Popescu, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a analizat cu multã atenþie proiectul de lege. Fiecare dintre dumneavoastrã aveþi raportul. Este un proiect extrem de important pentru o economie naþionalã.

Faþã de proiectul avansat de cãtre Guvern, existã o anexã în care membrii comisiei au formulat câteva amendamente. Aºa cum spunea aici domnul secretar de stat, ele au fost însuºite de cãtre iniþiator, astfel încât în final comisia vã propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexã.

Existã avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Aºa cum aþi spus, domnule preºedinte, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îl consult pe reprezentantul Executivului dacã este de acord cu cele trei amendamente.

Da, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Vã rog, domnule senator.

Domnul senator Bîciu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

Proiectul Legii minelor a fost discutat în Comisia economicã acum aproape douã luni.

Între timp, apariþia altor legi de acelaºi gen, mã refer la Legea energiei electrice ºi termice, m-a fãcut sã constat cã unele prevederi similare din Legea minelor nu sunt suficient de clare ca în celelalte legi.

V-aº da aici un singur exemplu, discutat recent în Comisia economicã: situaþia terenurilor pe care se face explorarea. Terenurile de explorare în cazul activitãþilor miniere nu sunt întotdeauna aceleaºi cu terenurile pentru exploatarea minierã. În acest caz rãmâne nelãmuritã situaþia juridicã a terenurilor din explorare care nu au trecut ºi la exploatare.

În plus, în cadrul legii existã paragrafe Ñ ºi aici este o scãpare Ñ care se repetã, ceea ce ar face ca în aplicarea legii sã se creeze confuzii. Vã dau un singur exemplu. Art. 39 lit. j) scrie: ”Cel care concesioneazã este obligat sã îndeplineascã în termenele stabilite mãsurile dispuse în scris de cãtre autoritatea competentã în exercitarea atribuþiunilor ce-i revin, potrivit legii.Ò La lit. u), acelaºi articol, prevederea se repetã: ”sã îndeplineascã în termenele stabilite mãsurile dispuse în scris de cãtre autoritatea competentãÒ.

Având în vedere aceste mici confuzii, aceste neclaritãþi ale legii, conform art. 100 din Regulamentul Senatului, vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot retrimiterea legii la comisie, pentru un raport suplimentar. Mulþumesc.

Alte intervenþii?

Vã rog, domnul senator Nicolae Popa.

Domnule preºedinte,

Am constatat ºi noi cã existã inadvertenþe ºi cred eu cã formula unui raport suplimentar este bine venitã.

Da, vã rog, alte intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi, domnule secretar de stat, în legãturã cu obiecþiunile formulate de colegul Bîciu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Domnul senator Bîciu a fost un participant mai mult decât activ la discuþiile din Comisia economicã. Problemele ridicate de Domnia sa nu au apãrut dupã ce s-a elaborat legea, dupã ce a fost discutatã în Comisia economicã. Îmi permit, într-un fel, sã-mi exprim mirarea asupra celor ridicate de dânsul. Repet, nu a apãrut nici o intervenþie asupra corpului legii dupã ce sau în timp ce ea a fost discutatã în Comisia economicã.

Din acest punct de vedere consider total neavenitã ”necesitateaÒ retrimiterii la comisie.

Din punctul nostru de vedere, ca iniþiatori, legea a fost discutatã foarte profund, foarte analitic, deosebit de amãnunþit în cadrul Comisiei economice. S-au formulat niºte amendamente cu care am spus de la început cã suntem de acord, deci din punctul de vedere al iniþiatorului nu vãd necesitatea retrimiterii la Comisia economicã sau la o altã comisie.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Comisiei economice. Domnul senator Dan-Mircea Popescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã, aºa cum s-a subliniat aici, s-a aplecat cu deosebitã grijã asupra proiectului, tocmai pentru cã el este unul dintre cele mai importante pentru o economie naþionalã. Este un proiect aºteptat, este un proiect iniþiat cu multe luni în urmã, el a trecut prin Camera Deputaþilor, a fost îmbunãtãþit, spunem noi, în cadrul discuþiilor pe care le-am avut în cadrul Comisiei economice, am primit, aºa cum spuneam, observaþii, respectiv avize din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, astfel încât sunt nevoit sã nu fiu de acord cu cererea domnului senator Bîciu.

Mai doriþi sã intervenþi, domnule senator? Vã rog, domnul senator Bîciu Constantin.

## Domnule preºedinte,

Cererea mea mi se pare destul de legitimã ºi, repet, la art. 39 probabil cã a fost o scãpare, o regret foarte mult, dar sunt paragrafe din articole care se repetã ºi v-am dat un exemplu clar, lit. j) ºi u). Cel puþin pentru clarificarea unor situaþii de acest gen, nu este nici o greºealã, nu este nici un pãcat dacã legea revine la comisie ºi va avea un raport, va fi analizat mai atent, se va elabora un raport suplimentar ºi va trece o lege mai bunã.

Îmi susþin propunerea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã la acest proiect de lege, deºi este în dezbaterile în plen, unde s-au fãcut o serie de observaþii care sunt de repetare, nu sunt contradicþii în

lege. În realitate, nu existã nici un amendament respins formulat de colegii senatori din nici un grup parlamentar.

Discuþiile care s-au purtat în legãturã cu cele trei amendamente au fost acceptate ºi sunt susþinute ºi de reprezentantul iniþiatorului.

Acest proiect de lege a trecut prin Camera Deputaþilor ºi este un proiect de lege extrem de aºteptat.

Dacã domnul senator solicitã, sigur, Regulamentul Senatului prevede aceastã posibilitate, obligându-l pe conducãtorul de ºedinþã sã punã la vot retrimiterea la comisie, ca urmare a dezbaterilor generale la proiectul de lege.

În situaþia în care veþi vota ”daÒ, proiectul de lege va fi returnat la comisie. În situaþia în care veþi vota ”nuÒ, vom trece la dezbaterea ºi adoptarea amendamentelor ºi a raportului în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 54 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, solicitarea venitã din partea domnului senator Bîciu a fost aprobatã de plenul Senatului.

Rog comisia sã ia în dezbatere observaþiile formulate de domnul senator Bîciu ºi sper cã joia viitoare proiectul de lege va fi reînscris în ordinea de zi.

Pentru Grupurile parlamentare P.S.D. ºi U.D.M.R. vã rog sã prezentaþi o listã.

Am înþeles cã este prezentã doamna ministru Ecaterina Andronescu.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 14 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior.

Rog colegii din partea Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Rugãm pe doamna ministru sã prezinte punctul de vedere al Executivului.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã îmi permiteþi sã vã cer ºi dumneavoastrã, ºi plenului Senatului scuze pentru cã nu am ajuns la ora la care era programatã legea ºi sper sã nu vã supãraþi. Vã mulþumesc.

Aceastã ordonanþã de urgenþã a fost elaboratã cu scopul de a reglementa o situaþie cu care ne confruntãm de mai mulþi ani ºi pentru a cãrei rezolvare s-a gãsit aceastã soluþie.

În sistemul de învãþãmânt superior, în acest an universitar sunt aproximativ 500.000 de studenþi, din care 350.000 de studenþi în învãþãmântul de stat ºi 150.000 în învãþãmântul particular. Studenþii din învãþãmântul de stat beneficiazã de aproximativ 100.000 de locuri în cãmine, în timp ce cei din învãþãmântul particular beneficiazã de un numãr de locuri extrem de limitat, aproximativ 1.000.

Ca urmare, anual, pe cãminele învãþãmântului de stat se creeazã o presiune extraordinarã ºi, din pãcate, soluþiile nu sunt întotdeauna cele corespunzãtoare. De aceea, prin aceastã ordonanþã care a devenit, cu votul Camerei Deputaþilor, lege supusã spre aprobare Senatului, încercãm sã reglementãm aceastã situaþie. În esenþã, prin conþinut, aºa cum a rezultat ea de la Camera Deputaþilor, se creeazã posibilitatea de parteneriat între învãþãmântul de stat ºi învãþãmântul privat, parteneriat care sã permitã construirea în comun sau independent a unor cãmine studenþeºti care sã satisfacã nevoile de cazare ale tinerilor care bat la porþile universitãþilor ºi trec dincolo de aceste porþi.

Sigur, ordonanþa prevede, ºi proiectul de lege, aºa cum a ieºit el de la Camerã, modalitãþile prin care se pot realiza finanþãrile acestor cãmine, pe care noi le gãsim absolut normale, absolut corespunzãtoare.

Vã mulþumesc, doamna ministru, ºi vã consult dacã sunteþi de acord cu amendamentele care existã în raport.

Noi, împreunã cu Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã de la Senat, am convenit textul care este propus în raport.

Da, vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã pentru a dezbate proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 174/2001. Comisia a analizat acest proiect de lege, a formulat mai multe amendamente. Cele care se regãsesc în anexa 1 au fost aprobate de comisie, iar cele care se gãsesc în anexa 2 au fost respinse.

Am primit avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Consiliul Economic ºi Social ºi de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, la solicitarea plenului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi-a prezentat punctul de vedere cu privire la caracterul legii, aceasta fiind lege ordinarã.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã intervenþi la dezbateri generale, distinºi parlamentari.

Vã rog, domnul senator Bunduc.

De la început doresc sã afirm faptul cã în comisie noi am discutat aceastã lege, aceastã ordonanþã ºi în principiu am cãzut de acord cã este momentul sã facem un

compromis pentru a ameliora cât de cât starea învãþãmântului românesc la aceastã datã din punct de vedere material. Spun aceasta deoarece, într-adevãr, în cãminele studenþeºti este o mare secetã de locuri de cazare. Raportul, în cadrul învãþãmântului superior de stat, este de 1 la 3, din trei studenþi unul are loc în cãmin, în timp ce la particular raportul este 150 la 1, adicã din 150 de studenþi doar unul este cazat în cãminele acestor universitãþi particulare. Spuneam cã trebuie fãcut ceva, întrucât foarte mulþi studenþi de la particular preseazã asupra locurilor de la universitãþile de stat.

Aº avea totuºi câteva întrebãri, nelãmuriri pe care vreau sã le adresez doamnei ministru.

Vreau sã afirm faptul cã aceste întrebãri nu sunt tendenþioase ºi poate sunt semne de întrebare pe care trebuie sã ni le punem ºi noi, ºi ministerul, pentru a schimba situaþia în bine.

De ce totuºi este nevoie ca sã intervinã statul sã facã ordine în aceste cãmine? De ce sunt primiþi studenþi strãini? Nu au o conducere? Nu au o administraþie? ªi noi ºtim cã în cãmine Ñ ºi doamna ministru ºtie foarte bine Ñ s-au petrecut multe fapte reprobabile. ªtiþi la ce mã refer, ºtie toatã lumea, nu insist.

De asemenea, aº vrea sã o întreb pe doamna ministru Ñ vorbim mereu despre faptul cã România trebuie sã adere la o legislaþie europeanã ºi este foarte bine dacã vrem sã intrãm în Uniunea Europeanã, ºi toþi vrem acest lucru Ñ vreau sã întreb: legislaþia europeanã are astfel de legi în care se amestecã aceste cãmine, aceste fonduri patrimoniale de la stat cu cele particulare? În patrimoniul cui vor intra aceste cãmine studenþeºti, atunci când vor fi construite, al universitãþilor particulare sau al celor de stat? Încercãm sã facem ceva ca în China, o proprietate de stat combinatã cu una particularã? Explicaþia pe care am primit-o la comisie a fost documentatã, însã eu nu am fost foarte lãmurit.

Noi, cei de la Grupul parlamentar al P.R.M., ca sã nu se creadã cã suntem mereu împotrivã, vom susþine aceastã ordonanþã, întrucât, am spus, considerãm cã este cazul sã îmbunãtãþim situaþia, dar vrem aceste explicaþii.

Vã mulþumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator S—gor Csaba.

Intervenþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în gestiunea proprietãþii private este neconstituþionalã, contravine ºi principiilor Legii finanþelor publice. În amendamentul meu am ºi explicat, cazarea studenþilor este o chestiune de administrare, nu un drept sau o obligativitate care trebuie legiferatã. ªi vreau sã menþionez cã ºi Grupul parlamentar al P.R.M. a votat, împreunã cu Grupul parlamentar al U.D.M.R., amendamentul respectiv.

Mulþumesc.

Sper cã nu este vorba de o nouã alianþã, dar asta este o altã poveste.

Vã rog, domnul senator Avram Filipaº.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Iau cuvântul în aceastã parte a dezbaterilor generale pentru cã eu am ºi câteva amendamente pe care, desigur, le aveþi notate acolo ºi v-aº ruga sã îmi permiteþi la unele dintre ele, n-o sã insist chiar la toate, sã îmi spun cuvântul când va veni articolul respectiv la care am fãcut amendament.

La cele respinse sau admise?

Eu am fãcut amendamente la toate, domnule preºedinte, la modalitatea în care a prezentat comisia, de acord cu ministerul, acest proiect de lege.

Da.

Deci în partea generalã doamna ministru a explicat aici raþiunile pentru care noi ar trebui sã votãm acest proiect de lege. Îmi pare foarte rãu, doamna ministru nu este surprinsã de luarea mea de cuvânt. Cu toatã bunacredinþã, cu tot respectul faþã de eforturile deosebite pe care Domnia sa, împreunã cu echipa cu care conduce ministerul, le depune pentru ca învãþãmântul superior sã se desfãºoare în condiþii legale ºi ascensionale, ca sã spunem aºa, eforturi care, dupã cum vedem, sunt ºi încununate de succes, problema care se pune este însã dacã unor probleme pe care vrem sã le rezolvãm în cadrul învãþãmântului superior le gãsim o soluþie legalã sau nu. Aº vrea sã subliniez, cu tot respectul, cã bunele intenþii nu au valoare câtã vreme ele sunt încadrate în formule care nu sunt legale.

În primul rând, dispoziþiile legale, aºa cum sunt ele prevãzute, încorporeazã buna-credinþã a legiuitorului ºi a noastrã, a tuturor, ºi respectul societãþii pentru ele, iar noi trebuie sã fim primii care sã fim de acord cã un asemenea respect trebuie pãstrat prin soluþiile pe care noi le dãm aici diverselor iniþiative care, într-un fel sau altul, afecteazã domeniul respectiv, al învãþãmântului superior.

Cu toþii ºtim cã, practic, toatã aceastã problemã a pornit de la afirmaþiile fãcute de doamna ministru, fãcute cu o perioadã de timp mai în urmã, cã în vizitele pe care le-a fãcut în cãminele de stat a gãsit acolo numeroºi studenþi de la învãþãmântul particular. Mi-am exprimat reþinerea faþã de o asemenea afirmaþie. În scurtã vreme s-a dovedit cã lucrurile nu stau chiar aºa, s-a dovedit faptul cã cei care au fost gãsiþi în cãminele de stat erau persoane foarte puþine de la învãþãmântul privat, care îºi ocupaserã locul acolo pentru cã locul respectiv a fost vândut de cãtre studenþii de la facultãþile de stat ºi care, locuind în cãmine, au înþeles sã îºi facã un mod de a obþine venituri ilicite din aºa ceva.

Soluþia era simplã ºi legalã, subliniez legalã. Acele persoane care au fost gãsite fãrã drept de a locui în cãminele de la stat, fie cã sunt studenþi de la universitãþile particulare, fie cã sunt strãini de învãþãmânt, trebuiau scoºi afarã, sancþionaþi contravenþional sau, dacã vreþi, puºi sã-ºi plãteascã locul pe care l-au ocupat acolo ilegal.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii? Domnul senator Antonie Iorgovan.

## Stimatã doamnã ministru,

## Doamnelor colege ºi domnilor colegi,

Este fãrã îndoialã una dintre situaþiile grele în care este pus Legislativul de cãtreÉ Mã rog, noi din echipa majoritarã, care trebuie sã votãm într-un spirit de eleganþã faþã de Executiv, ºi eu, ca profesionist, pe de o parte, ca om în partid, care trebuie sã fie solidar cu echipa, cã aºa este corect, pe de altã parte.

Nu ascund faptul, domnule preºedinte, cã am devenit rectorul Universitãþii Româno-Germane tocmai datoritã acestei ordonanþe. Între altele, ºi datoritã acestei ordonanþe. Nu ascund faptul cã, indiferent de votul Domniilor

voastre, eu mã voi lupta pe cãile legale ºi constituþionale ca aceastã aberaþie juridicã sã nu rãmânã în legislaþia româneascã. Este o ruºine. Îmi prezint scuze pentru acest termen. Este impardonabil ca la un numãr suficient de ani de la intrarea în vigoare a Constituþiei, prin care Constituþie noi zicem cã în România construim totuºi statul de drept, construim democraþia pe Constituþie, ºi nu pe lângã Constituþie, sã venim pur ºi simplu ºi sã distrugem instituþii care au sensul lor ºi au rostul lor. Dacã existã probleme în învãþãmântul de stat, ele se pot rezolva, dar este înainte de toate principiul dreptãþii, prevãzut de art. 1 alin. (3) din Constituþie, ca sã nu spun de regula rezonabilitãþii: statul nu poate sã fie incorect cu ce el a admis, tot el, statul, sã se creeze. Deci statul, pe de o parte, a admis, ºi a admis Constituþia, ca în aceastã þarã sã funcþioneze ºi universitãþi private, iar, pe de altã parte, statul, fãrã sã modifice Constituþia care dã dreptul universitãþilor private, fãrã sã modifice legile care reglementeazã regimul juridic de autorizare a universitãþilor private, pe o cale ºmechereascã, ãsta este termenul, domnule preºedinte, vine printr-o ordonanþã cã, sigur, ce vrea Guvernul sã punã în orice ordonanþã, ea produce efecte, dar mai existã ºi art. 114 care spune cã totuºi Parlamentul este cel care aprobã o ordonanþã. Este o ordonanþã, doamna ministru, v-o spune profesorul Antonie Iorgovan, poate mã daþi afarã din învãþãmânt, este o ordonanþã în afara Constituþiei. ªi, deci, sugerez colegilor mei, repet, eu fiind rector la o universitate privatã ºi s-ar spune cã sunt interesat, nu sunt interesat. Dovadã cã am lãsat acea universitate!

## Aveþi, aveþi interese!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule coleg, eu m-am bãtut pentru oamenii dumneavoastrã pe care mi i-aþi dat. Când dumneavoastrã vã veþi bate în instanþã pentru mine, v-aº ruga sã-mi daþi replici atunci.

Deci, ca profesionist al dreptului, consider aceastã ordonanþã în afara Constituþiei. Dacã votul colegilor din Senat va fi în sensul adoptãrii legii, de aprobare a acestei ordonanþe, atunci, în ceea ce mã priveºte, fireºte, voi declanºa procedura de a sesiza Curtea Constituþionalã. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã rog, punctul de vedere al grupurilor parlamentare, având în vedere cã cele douã intervenþii au fost împotriva ordonanþei respective.

Rog, punctul de vedere al grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar P.N.L., vã rog. Domnul senator Dan Constantinescu.

## Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

## Stimaþi colegi,

Distinºii mei antevorbitori au adus, cred, suficiente argumente juridice pentru ca orice om de bunã-credinþã, indiferent de grupul parlamentar din care face parte, sã voteze împotriva acestei ordonanþe. Aº putea, la rândul meu, sã fac o pledoarie asemãnãtoare pe temeiuri financiare, pe temeiuri bugetare, dar tare mã tem cã, dacã nu dorim, putem respinge orice argumente raþionale. Aº dori sã vã spun din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal cã aceastã mãsurã o vedem în contextul dramatic al luptei poporului român împotriva poporului român, pe care acest Guvern o duce de o bucatã de vreme, concretizatã în dispreþul total faþã de sectorul privat. Avem exemple numeroase, pe care le-am trecut din pãcate cu forcepsul în Parlament; cunoaºteþi foarte bine naþionalizarea Registrului Comerþului, cunoaºteþi foarte bine cã aceastã instituþie care mergea bine ºi dãdea rezultate ne propunem s-o distrugem sau sã încercãm sã facem experimente pe seama ei. Cunoaºteþi marile probleme din sãnãtate care au condus la o iniþiativã, inclusiv a colegilor dumneavoastrã, privind desprinderea bugetului asigurãrilor de sãnãtate de bugetul Ministerului Finanþelor Publice sau de bugetul coordonat de Finanþe, iar dumneavoastrã veniþi cu o ordonanþã care, dimpotrivã, pune Casa de Asigurãri de Sãnãtate sub tutela Ministerului Sãnãtãþii. Iatã cã astãzi desãvârºim aceastã operã, intrând ºi în învãþãmânt, acolo unde deja universitãþile de stat sau private au fost afectate de prevederea Legii finanþelor publice, ºi încununãm aceastã operã prin dispreþul pe care-l avem ºi faþã de niºte instituþii pe care, în loc sã le reglementãm riguros, pentru a fi la înãlþimea cerinþelor învãþãmântului românesc, le distrugem cu aceeaºi rigurozitate.

Din acest punct de vedere, având în vedere ºi argumentele juridice strãlucite ale colegilor antevorbitori, având în vedere numeroase temeiuri financiare care pot fi aduse în continuare împotriva acestei ordonanþe, Grupul parlamentar P.N.L. nu poate sã susþinã o asemenea iniþiativã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Rog ºi celelalte grupuri parlamentare sã-ºi expunã punctul de vedere.

Grupul parlamentar P.D.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Partidul Democrat nu va susþine acest proiect de lege. Nu este admisibil ca dupã zece ani de zile sã schimbãm regula jocului. O universitate privatã este o investiþie. Acolo s-au fãcut niºte calcule. Ca sã schimbi sistemul de fiscalitate este o chestiune inadmisibilã, care nu poate decât sã ducã la crearea unui mare impas privind evoluþia acestor universitãþi private de care avem nevoie. Este inadmisibil sã se întâmple acest lucru dupã zece ani de la Revoluþie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Rog Grupul parlamentar P.R.M.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Evident, am luat contact mai demult cu aceastã ordonanþã. Mãrturisesc cã din capul locului am fost extrem de surprins cã Guvernul vine cu asemenea propunere. S-au spus aici foarte exact motivele pentru care o asemenea propunere este ºi neconstituþionalã, dar ºi ilegalã, ºi ca

atare îmi cer scuze de la colegul Bunduc, personal însã nu pot sã susþin aceastã ordonanþã guvernamentalã ºi sper cã ºi o parte din colegii mei vor vota împotrivã. Mulþumesc.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.S.D. Domnul senator Solcanu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã cum putem constata, ordonanþa a ridicat o serie întreagã de probleme observate de mai mulþi colegi, inclusiv din grupul nostru parlamentar, fapt pentru care grupul nostru solicitã ca ordonanþa sã fie înaintatã ºi Comisiei juridice pentru un aviz. Sã vedem dacã este sau nu este constituþionalã aceastã ordonanþã de urgenþã.

Deci solicitãm trimiterea pentru un aviz Comisiei juridice.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., am înþeles cã mai doreaþi sã luaþi cuvântul în numele grupului, da, deci nu individual?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar P.R.M., în Comisia de învãþãmânt, când nu au fost aduse astfel de idei cã ar fi niºte articole care nu respectã Constituþia României, a fost de acord. Acum suntem de acord cu punctul de vedere al Grupului majoritar P.S.D., în speþã de retrimitere, de discutare a acestei legi dacã este sau nu constituþionalã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Vã rog, aþi luat cuvântul în numele grupurilor? Nu. Grupul parlamentar U.D.M.R. n-a vorbit. Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Este un proiect de lege care, bineînþeles, este discutat ºi, având în vedere faptul cã alternativã la textul ordonanþei, la proiectul propus de cãtre Guvern, existã prin amendamentul colegului nostru S—gor Csaba, care, dacã sunt atenþi ºi colegii, atunci o sã spun despre ce este vorba.

Vã rog sã-l ascultaþi pe domnul senator Pusk‡s.

## Mulþumesc frumos.

Deci, care oferã o alternativã viabilã ºi care nu depãºeºte legalitatea. Eu consider cã propunerea fãcutã de domnul preºedinte Solcanu, liderul Grupului parlamentar P.S.D., de a trimite la Comisia juridicã, dar ºi la Comisia pentru învãþãmânt, sã se rediscute aceastã problemã, noi suntem de acord cu retrimiterea la cele douã comisii, pentru cã poate exista o variantã care poate ajuta ºi studenþii de la facultãþile particulare, dar care este ºi legalã. Deci suntem de acord cu retrimiterea la comisii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Nu, nu, vã rog sã vã ocupaþi locul. V-aþi expus punctul de vedere.

Procedurã!

Doamna senator Norica Nicolai, vã rog sã vã pronunþaþi.

Domnule preºedinte,

Mã bucur sã constat cã majoritatea parlamentarã ºi majoritateaÉ

Nu, vã rog sã vã referiþi la procedurã.

Écolegilor mei îºi dau seama cã suntem în prezenþa unor limite de constituþionalitate, a unor texte care sunt la limita Constituþiei. Dar vã atrag atenþia cã suntem în prezenþa unei ordonanþe de urgenþã care îºi produce efectele. Cred cã amendamentele care s-auÉ

Vã rog sã vã referiþi la procedurã.

Solicitãm respingerea acestei cereri ºi continuarea discuþiilor în plen.

Vã rog sã faceþi referire la solicitarea fãcutã în numele Grupurilor parlamentare P.S.D. ºi P.R.M. ºi la votul pe care l-aþi dat în urmã cu 15 minute, conform cãruia cu 54 de voturi pentru ºi 48 de voturi împotrivã, Legea minelor a fost retrimisã la comisie pe o chestie de procedurã. Pe acelaºi lucru.

Da, domnule preºedinte, îmi pare rãu, judecata prin analogie nu este o tehnicã de procedurã parlamentarã. N-am la ce sã fac referire. Principial, solicitãm sã continuãm dezbaterile pe acest proiect de lege.

Sigur. Este un punct de vedere. Mulþumesc.

O scurtã intervenþie, vã rog.

Vã rog, de asemenea, numai pe o chestiune de procedurã, domnule senator Predescu.

## Exclusiv pe procedurã.

În dezbaterile din plen au fost aduse în discuþie probleme care n-au fãcut obiectul examinãrii de cãtre comisie. Ele trebuie supuse ºi comisiei de fond, ºi mai ales, ºi avizului Comisiei juridice, cãreia nu i s-a solicitat aviz.

Da, mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

De data aceasta, pe aceastã problemã de procedurã, ºi, dacã-mi permiteþi, în numele colegilor care sunt senatori independenþi ºi care mi-au acordat onoarea de a spune douã cuvinte în legãturã cu aceastã problemã.

Noi suntem extrem de mulþumiþi cã turnura pe care o iau lucrurile este una înþeleaptã.

Vã rog sã faceþi liniºte în salã!

ªi în sensul acesta am ºi vorbit ºi, de fapt, asta a fost ºi esenþa discursului meu. Noi trebuie sã ajungem la o soluþie înþeleaptã, la o soluþie legalã, pentru cã se poate aºa ceva. Altfel, dacã alergãm repede pe niºte texte intempestiv fãcute, nu e bine. De aceea, soluþia pe care domnul senator Solcanu a propus-o aici ºi am înþeles cã are ºi un sprijin majoritar mi se pare cea mai înþeleaptã. La Comisia juridicã, eventual împreunã cu Comisia pentru învãþãmânt sau numai Comisia juridicã, cum veþi decide, toate aceste aspecte, pentru cã nu sunt singurele, mai urmeazã ºi altele care sunt la limita sau dincolo de limita constituþionalitãþii, deci o asemenea propunere de procedurã este foarte înþeleaptã ºi vã propunem s-o votaþi.

Da, vã mulþumesc. Ofer cuvântul doamnei ministru.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Desigur cã eu nu am avantajul nici al domnului profesor Filipaº sã vorbesc în calitate de reputat jurist, nici al domnului profesor Antonie Iorgovan sã vorbesc, de asemenea, în calitate de reputat jurist, dar am avantajul cã nu vorbesc în numele niciunei instituþii particulare, nu vorbesc în numele niciunei instituþii de stat. Vorbesc în numele interesului celor 150.000 de studenþi care se aflã astãzi în instituþiile din învãþãmântul particular. Nu este în afarã de Constituþie aceastã propunere cu care venim în faþa dumneavoastrã. Constituþia garanteazã dreptul de a învãþa studenþilor care doresc sã facã acest lucru. Legea nr. 88/1993, care este Legea evaluãrii ºi acreditãrii academice, cere instituþiilor sã aibã o bazã materialã. Dacã citiþi articolul din Legea învãþãmântului care se referã la baza materialã, baza materialã vizeazã inclusiv cãminele studenþeºti ºi fãrã îndoialã cã ºi eu aº putea sã pun întrebarea: cum a fost posibil ca din taxele studenþilor Ñ ºi eu cred cã dumneavoastrã nu vã puneþi problema exproprierii studenþilor prin aceste taxe, de aceea nu înþeleg de ce acum, când legea vã cere niºte taxe, puneþi problema exproprierii universitãþilor particulare, pentru cã sunt taxe de acelaºi nivel ºi sunt din taxele studenþilor, nu din taxe pe proprietatea privatã a universitãþii Ñ, de ce aceste universitãþi nu ºi-au pus problema construirii cãminelor? De ce acum, dupã 12 ani, doar unul din 115 studenþi din învãþãmântul particular poate spera la un loc în cãmin? Este dreptul lui sã înveþe. Trãim în societatea româneascã. Studenþii din învãþãmântul particular nu sunt studenþi extraordinar deÉ social bine cotaþi în aºa fel încât sã-ºi permitã sã închirieze în afara campusurilor universitare. Este o problemã. Vrem sã o recunoaºtem sau nu vrem sã o recunoaºtem!

Eu îmi dau seama foarte bine, pentru cã aici sunt interese foarte mari ºi realizez acest lucru, ºi-mi pare sincer rãu de aceste interese, dar în acelaºi timp este ºi un interes deasupra lor, care este interesul învãþãmântului, este interesul acestor studenþi, al celor 150.000 de studenþi care au ºi ei dreptul la un loc în cãminele pe care aceste universitãþi nu le-au construit pânã acum. S-a vorbit aici de faptul cã se încaseazã discreþionar numai de la învãþãmântul particular. Dacã aþi fi avut îngãduinþa sã citiþi legea pânã la sfârºit, aþi fi constatat cã se creeazã prin acest proiect de lege premisele unei colaborãri între învãþãmântul de stat ºi învãþãmântul particular. Pentru cã, în momentul în care se ia decizia construirii unui cãmin, ºi universitatea de stat, care este partenerã în aceastã construcþie cu universitatea particularã, ºi ea pune 10% din veniturile ei. Nu este o altã privire cãtre universitatea de stat faþã de cea particularã, iar în momentul în care s-a creat acest parteneriat ºi universitatea particularã a plãtit taxã, în schimbul acestei taxe, pe bazã de protocol, studenþii de la universitatea respectivã au acces în cãmin. Este dreptul ºi al acestor studenþi de a sta în cãmine. Nu existã legiferat un asemenea drept pânã acum. ªi mi se pare cã nu putem fi în continuare discreþionari în modul în care privim studenþii din învãþãmântul de stat ºi privat.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu solicitarea fãcutã în numele Grupului P.S.D., în sensul ca proiectul de lege sã fie returnat în principal Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, pentru cã acolo este comisia care a fãcut raport, dar totodatã sã solicitãm ºi Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pe excepþiile de neconstituþionalitate ridicate în dezbaterile generale, sã se pronunþe ºi, sigur, sã dea aviz pe fondul acestei legi.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Domnule preºedinte,

Fãrã îndoialã cã eu nu mã pot opune propunerii pe care Grupul P.S.D. a fãcut-o aici, dar vreau sã menþionez faptul cã, totuºi, Consiliul Legislativ a dat avizul acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a analizat constituþionalitatea tuturor articolelor de acolo. Altfel, eu cred cã pentru nici un proiect de lege, dacã articolele lui sunt neconstituþionale, Consiliul Legislativ nu-ºi permite sã dea un asemenea aviz.

De aceea, eu cred cã dacã avem înþelepciunea, ºi vã înþeleg, domnule profesor Filipaº, ºi pe dumneavoastrã, ºi pe domnul profesor Iorgovan. Sunteþi probabil membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi sigur cã nu îmi este foarte greu sã mã gândesc care va fi pledoaria dumneavoastrã acolo, dar vã rog sã aveþi în vedere, având în vedere cã sunteþi dascãli de foarte mulþi ani, interesul studenþilor înaintea interesului universitãþilor pe care le reprezentaþi în calitate de rectori.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Avram Filipaº:**

Eu consider cã am fost interpelat direct de intervenþia doamnei ministru. Vreau sã vã spun ceva, stimaþi colegi. Dacã ascultãm cu atenþie tot ce se spune aici, lucrurile sunt atât de simple încât este imposibil sã nu ne dãm seama de partea cui este dreptatea, pentru cã aici este vorba de un sentiment pur ºi primitiv, aº spune, primordial, mai corect spus, de dreptate.

Doamna ministru, cunoaºteþi legea tot atât de bine ca ºi mine. De ce puneþi întrebãri la care legea dã deja rãspunsuri? Ce sã cred eu în situaþia asta?

Dumneavoastrã întrebaþi universitãþile private de ce nu au construit în 12 ani cãmine? Pentru cã nu le-aþi cerut lucrul acesta! Pentru cã art. 115 din Legea învãþãmântuluiÉ

Pãi ãsta este adevãrul, domnilor. Eu vã întreb un lucru.

Vã rog respectuos!

Domnule preºedinte, chestiuneaÉ

Domnule profesor, haideþi sã nu reluãm argumentaþia decât în situaþiaÉ

Dar doamna ministru a reluat-o.

Doamna ministru avea obligaþia ºi dreptul sã rãspundã întrebãrilor ºi intervenþiilor dumneavoastrã.

Dintr-un punct de vedere, dar am condus lucrãrile ºedinþei Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri la acea datã când a fost învestitã cu o singurã problemã: sã rãspundã dacã legea are caracter organic sau ordinar.

Domnule preºedinte, ºi eu am obligaþia ºi dreptul doar sã vã sesizez, nu argumentez cu nimic.

Nu vã resping, domnule profesor. Problema ºtiþi care este? În situaþia în care se respinge cererea trecem la dezbaterea tuturor amendamentelor, cã nu avem cum face altfel.

Deci, dacã nu se acceptã cererea, continuãm dezbaterile pe proiectul de lege, cu toate amendamentele pe care le aveþi formulateÉ

Bine.

Écã aºa este regulamentar. Deci nu încãlcãm dreptul nimãnui de a discuta în continuare pe toate amendamentele respinse sau acceptate.

Vã rog, în numele comisiei, domnule senator Otiman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu solicitarea ca acest proiect de lege sã fie retrimis Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã sau la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, eu doresc sã reamintesc colegilor cã pe data de 17 octombrie 2002, atunci când proiectul s-a aflat pe ordinea de zi, la solicitarea unui distins coleg a fost prezentat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri cu privire la aceastã lege, pe care doresc sã-l citesc, dacã-mi permiteþi: ”Analizând proiectul de lege, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri apreciazã cã fiind vorba de mãsuri financiare de susþinere a învãþãmântului superior, ºi nu de modificãri de fond asupra Legii învãþãmântului nr. 84/1995. Caracterul legii este ordinar ºi, în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþia României, urmeazã sã fie adoptat ca atare de plenul Senatului.Ò

Este altã problemã, domnule senator.

În consecinþã, noi considerãm cã ar fi fost firesc Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã-ºi exprime punctul de vedere cu privire la ansamblul proiectului, nu numai cu privire la caracterul ei.

Considerãm cã, neluându-se în dezbatere aspectul constituþional, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi-a însuºit punctul de vedere ºi, în consecinþã, credem cã putem continua dezbaterile.

Sigur cã da. Iar nu cu problemele aduse azi în dezbatere. Vã rog sã faceþi distincþie, domnule preºedinte.

Vã rog sã repunem adevãrul aºa cum a fost în ºedinþa de plen de data trecutã. Stimaþi colegi,

Eu sunt obligat, având în vedere solicitarea formulatã de un grup parlamentar, în sensul restituirii la comisia sesizatã în fond a proiectului de lege ºi, suplimentar, în situaþia în care veþi accepta restituirea legii la Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, sã mandatãm Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã se pronunþe asupra obiecþiunilor ridicate în ºedinþa de plen de azi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 44 împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Stimaþi colegi,

Am sãrit peste un proiect de lege, care are raport de respingere, înscris la punctul 13 pe ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea jocurilor de noroc.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Este prezentã doamna secretar de stat Cristina Tarcea.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Proiectul de lege iniþiat de Ministerul Finanþelor în anul 1998 ºi avizat de Ministerul Justiþiei, în prezent supus discuþiei dumneavoastrã, din punct de vedere al Guvernului nu mai poate fi susþinut deoarece între timp au apãrut actele normative care au preluat dispoziþiile proiectului privind organizarea ºi funcþionarea jocurilor de noroc.

ªi Ministerul Finanþelor Publice, iniþiatorul, a achiesat la propunerea de respingere adoptatã de Camera Deputaþilor. Prin urmare, ºi Ministerul Justiþiei achieseazã la aceastã soluþie de respingere.

De respingere, da? De acord?

Da.

Vã rog, doamna senator Maria Ciocan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport negativ la acest proiect de lege pe care îl supune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului.

La Camera Deputaþilor proiectul de lege a fost adoptat?

A fost respins.

ªi la Camerã a fost respins.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

În situaþia în care veþi vota ”daÒ veþi aproba punctul de vedere al comisiei ºi veþi respinge proiectul de lege. ”DaÒ înseamnã ”nuÒ de aceastã datã, dar sã nu ne jucãm cu cuvintele pentru a nu ne juca la vot. Deci dacã veþi vota ”daÒ veþi aproba punctul de vedere al comisiei ºi vom respinge proiectul de lege, dacã nu, situaþia contrarã.

Vã rog sã votaþi.

Senatul aprobã cu 87 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 4 abþineri raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, pe cale de consecinþã, respinge proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea jocurilor de noroc.

La punctul 22 în ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Rog reprezentanþii iniþiatorilor sã-ºi ocupe locul ºi sã-ºi prezinte succint expunerea de motive. Vã rog, mai aproape de microfon.

## **Domnul Nicolae Criºan** _Ñ preºedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt preºedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor. În esenþã acest scurt proiect de lege priveºte armonizarea cu directivele Uniunii Europene ºi reglementeazã unele probleme legate, unele definiþii date în aceastã lege subiecþilor supravegherii fãcute de cãtre Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor ºi, de asemenea, unele posibilitãþi privind realizarea de contacte cu organismele similare din þãrile membre ale Uniunii Europene, precum ºi din alte þãri.

De asemenea, mai sunt câteva probleme care reglementeazã partea de protejare a intereselor asiguraþilor care, de fapt, sunt scopul nostru principal în activitatea pe care o desfãºurãm.

Proiectul de lege iniþial a fost un proiect de ordonanþã. Executivul, în ºedinþa de Guvern din luna august, a hotãrât sã-l transforme într-un proiect de lege. Astfel a ajuns acum la dumneavoastrã. El a fost asumat printr-o scrisoare din luna decembrie 2001 de cãtre reprezentanþii Guvernului pentru armonizare ºi, respectiv, integrarea în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu amendamentele admise ºi existente în anexa 1?

Întru totul, domnule preºedinte.

Bun.

Vã rog, punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar reprezintã un temei al revenirii pe o serie de legi, inclusiv pe aceasta, însã nu este mai puþin adevãrat cã experienþa pe care a dobândit-o Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, ca organism de reglementare ºi supraveghere a pieþei specifice, a adus ºi ea o serie de elemente care contribuie la perfecþionarea sistemului legislativ.

Pornind de la aceste douã elemente, precum ºi de la alte aspecte care nu au putut fi la vremea respectivã, în anul 2000, cuprinse în Legea nr. 32/2000, comisia a apreciat cã acest proiect de lege, cu amendamentele pe care le-am dezbãtut în cadrul ºedinþelor împreunã cu reprezentanþii Guvernului ºi ai Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, sã fie dezbãtut ºi adoptat în cadrul ºedinþei plenului Senatului.

Vã mulþumesc, domnule senator. Doriþi sã interveniþi? Nu.

Îi consult pe colegii care au amendamente respinse dacã renunþã. Domnule senator Horga, nu renunþaþi? ªtiu cã aveþi douã amendamente.

Dacã nu renunþaþi, vã rog sã luaþi cuvântul ºi sã susþineþi primul amendament.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Le voi susþine împreunã, deoarece ele privesc, de fapt, o problemã în continuare.

Cele douã amendamente le-am fãcut nu pentru a avea un palmares în ce priveºte formularea de amendamente, ci pentru cã acestea chiar se impuneau în conþinutul legii ºi ele nu fac altceva decât sã întãreascã controlul asupra utilizãrii resurselor în ceea ce priveºte ordonarea creditelor în cadrul acestei comisii.

Primul amendament priveºte faptul cã aceastã comisie poate utiliza resursele, veniturile proprii, pentru construirea, achiziþionarea sau închirierea unor imobile pentru a-ºi desfãºura în condiþii corecte activitatea. Eu am spus ca aceastã utilizare sã se facã numai dupã ce aceste cheltuieli sunt prevãzute în bugetul de venituri ºi cheltuieli, care trebuie supus aprobãrii unui organ superior acestei comisii.

Cum aceastã comisie nu are în cadrul în care îºi desfãºoarã activitatea un organ superior, cum este Parlamentul, bugetul respectiv trebuie sã fie supus aprobãrii Parlamentului, aºa cum, de altfel, sunt supuse controlului parlamentar toate bugetele organelor centrale care þin de Parlamentul României.

S-a pus problema, ca un argument al respingerii în comisie, cu majoritatea de voturi a colegilor de la P.S.D., controlului bugetar la Banca Naþionalã, fãcând comparaþia între Banca Naþionalã ºi Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor. Numai cã s-a uitat un singur fapt, cã Banca Naþionalã, executivul de acolo are un consiliu de administraþie care aprobã bugetul de venituri ºi cheltuieli al Bãncii Naþionale.

Spre deosebire de Banca Naþionalã, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor nu are acest consiliu de administraþie, deci ea nu poate sã-ºi ºi propunã bugetul propriu de cheltuieli, sã-l ºi aprobe, sã-l ºi execute. Altfel, ajungem în situaþia cã ori de câte ori are nevoie sã-ºi modifice bugetul de venituri ºi cheltuieli ºi-l poate modifica, îºi poate prevedea alte cheltuieli ºi ajungem în situaþia în care nu existã nici un fel de control al resurselor în aceastã Comisie de Supraveghere a Asigurãrilor. Or, acest lucru nu este posibil. Avem exemplul Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, unde bugetul de venituri ºi cheltuieli este aprobat, dupã ce este prezentat Comisiei pentru buget, finanþe, de cãtre Parlamentul României. Pânã ºi bugetul de stat al României este prezentat de cãtre Executiv Parlamentului ºi este aprobat.

## Mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al iniþiatorului ºi apoi punctul de vedere al comisiei, legate de amendamentele domnului senator Vasile Horga la punctele 1, 2 ºi 3.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi senatori,

Noi am auzit ºi în comisie propunerile domnului senator Horga. Nu le-am susþinut, pentru cã existã suficient control prin lege. Legea limiteazã resursele la o cotã procentualã ºi, de asemenea, bugetul este adoptat într-un consiliu, consiliu reprezentat de toate formaþiunile politice care sunt prezente aici, în Senat, sau susþinute, atunci când s-au numit, ºi deci nu existã nici o posibilitate de cenzurare. Ba, din contrã, de un an ºi jumãtate funcþionãm aºa, am avut ºi un control, acum câteva luni, al Curþii de Conturi, nu s-au sesizat probleme legate de aspecte de genul acesta, deci nu înþelegem pentru ce ar fi necesar, mai ales cã nu discutãm despre o resursã publicã, discutãm despre o contribuþie plãtitã de o societate de asigurãri sau de mai multe societãþi de asigurãri, entitãþi private. Deci...

Vã mulþumesc. Vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Domnule preºedinte, aceasta a fost, de altfel, ºi în cadrul comisiei principala dezbatere, pe amendamentele colegului Horga.

S-au avut în vedere, într-adevãr, cele douã experimente fãcute în perioada postdecembristã în România ºi mulþi dintre colegi au evidenþiat cã nu tot ceea ce s-a experimentat la Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare din punct de vedere instituþional a fost favorabil.

ªtim cu toþii cã C.N.V.M. a trãit ani de zile într-un sediu pentru care cuvântul ”impropriuÒ era un eufemism. Acolo, riscul de muncã putea sã fie capital, dacã îþi cãdea un vraf de dosare în cap.

În ceea ce priveºte finanþarea acestei instituþii, ani de zile C.N.V.M. a fost în imposibilitatea de a-ºi angaja oameni cât de cât calificaþi ºi atunci nu este de mirare cã se pot întâmpla, la o instituþie de asemenea dimensiune ºi de asemenea responsabilitate, aberaþii cum s-au mai întâmplat. Fãrã un staff corespunzãtor, plãtit rezonabil, nu se poate face activitate de reglementare ºi supraveghere.

Pe cale de consecinþã, s-a considerat cã este mult mai util, având în vedere ºi provenienþa eminamente privatã a sumelor ce constituie venituri la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, ca acestea sã fie gestionate, aprobate dupã un model asemãnãtor Bãncii Naþionale, pentru cã, deºi nu-i spune consiliu de administraþie, Comisia are organisme de conducere similare. Este vorba de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru cã puteþi fi, fãrã îndoialã, liniºtiþi, nu acest consiliu va face proiectul de buget. Îl va face o direcþie de specialitate, îl vor face specialiºtii, iar acest consiliu îl aprobã ºi dã socotealã privind modul în care îl foloseºte.

În plus, vreau sã vã spun cã noi am pãstrat un text în lege mai mult, ca sã spunem aºa, din punct de vedere raþional ºi moral. Este vorba de textul de la punctul 2, amendamente admise, în care se spune cã ”pentru nevoile Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor, ale reprezentanþilor (...) Guvernul ºi, dupã caz, autoritãþile administraþiei publice îi vor atribui în administrare imobilele necesareÒ.

Este o prevedere generoasã, dar pe care vã asigur cã nu o vom putea pune în practicã atâta vreme cât alte instituþii la fel de importante nu au putut beneficia. ªi atunci este firesc sã lãsãm comisia sã aibã posibilitatea de a avea sediu propriu, buget propriu ºi resurse folosite în mod autonom.

Vã mulþumesc. Sper cã s-a înþeles, stimaþi colegi. Mai doreºte sã intervinã? Doamna senator Maria Ciocan, vã rog.

## **Doamna Maria Ciocan:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum a spus ºi colegul meu, domnul senator Horga Vasile, în comisie s-a discutat ca din acele venituri care se realizeazã în cadrul acestei Comisii sã se dea posibilitatea de a achiziþiona sau a construi sedii, în situaþia în care nu le sunt puse la dispoziþie aceste sedii.

Toþi am fost de acord ºi, aºa cum a spus ºi colegul meu, ºi acum suntem de acord ºi noi, de la Grupul P.R.M., dar nu înainte ca acest buget, care este întocmit de cãtre aceastã comisie, cu partea de venituri ºi cheltuieli, sã fie aprobat de cãtre un organ ierarhic superior ºi acel organ ierarhic superior, dupã pãrerea noastrã, sã fie Parlamentul.

Nu este acceptabil ca o unitate cu personalitate juridicã, care are un proiect de venituri ºi cheltuieli, sã nu se supunã unui control ºi, în special, unui control parlamentar.

Aceasta dorim: sã aibã voie sã-ºi propunã venituri, sã-ºi foloseascã aceste venituri pentru cele prevãzute în proiectul de buget, dar sã fie verificate ºi aprobate de cãtre Parlament.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votaþi. Vã rog sã veniþi în salã, domnilor senatori.

Raport aprobat cu 80 de voturi pentru, 31 împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 23 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã.

Vã rog, aveþi cuvântul. Prezentaþi succint punctul de vedere al Guvernului.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Seres DŽnes.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Reamintesc colegilor care nu sunt în sala de ºedinþã a Senatului cã am votat un program de lucru ºi cã avem în dezbatere exclusiv legi organice, motiv pentru care invit în salã colegii din toate grupurile parlamentare.

Deci, stimaþi colegi, aþi ascultat argumentaþia domnului senator Vasile Horga privind modificarea punctului 3, argumentele Domniei sale în susþinerea acestui amendament, contraargumentele prezentate de reprezentantul Executivului ºi de cãtre domnul senator Dan Constantinescu.

Dacã domnul senator insistã în amendament, eu sunt obligat sã-l supun la vot. Sunt douã chestiuni ºi le vom supune la vot separat, acesta de la punctul 3 ºi ultimul, punctul 3 din raport, litera j) a art. 5, parcã. Insistaþi ºi în cel de-al doilea, da?

## **Domnul Vasile Horga**

**:**

## Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci îi rog pe domnii senatori sã se pronunþe prin vot asupra primului amendament propus de domnul senator Horga Vasile. Se gãseºte în anexa 2, amendamente respinse.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Amendament respins, întrunind doar 35 de voturi pentru, 69 împotrivã ºi 4 abþineri.

La punctul 3 din raport, domnul senator Horga are un al doilea amendament, potrivit cãruia acest buget, bugetul întocmit ar trebui sã fie doar întocmit la nivelul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor ºi sã fie aprobat de Parlament.

Aþi ascultat argumentele. Vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Întrunind 31 de voturi pentru, 59 împotrivã, 7 abþineri, amendamentul este respins.

## **Domnul Daniel Jurcan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã se înscrie în pachetul de legi privind reforma în administraþie ºi instituþionalizarea transparenþei. Dacã Legea accesului la informaþii permite accesul cetãþeanului la documentele din instituþiile publice, prin aceastã iniþiativã legislativã cetãþeanul va avea acces ºi la proiectele de acte normative, în special la nivelul administraþiei publice locale, ºi se va implica în luarea deciziilor la nivel local.

Proiectul a fost construit dupã modelul legii americane ”sunshine lawÒ. Nu îºi propune sã schimbe democraþia reprezentativã cu o democraþie de tip direct, dar vrea sã încurajeze democraþia de tip participativ.

Pe scurt, este vorba de obligativitatea instituþiilor publice de a face cunoscut un proiect de act normativ cu 30 de zile înainte, de a organiza dezbateri publice pe marginea acestui proiect, dacã se cere acest lucru, ºi de a lua în considerare observaþiile ºi sugestiile care se fac pe marginea lui.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat Daniel Jurcan, pentru expunerea de motive.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu acest proiect de lege.

Trebuie sã menþionez cã proiectul este o premierã la noi în þarã ºi a fost dezbãtut în comisie cu reprezentanþii ministerului ºi ai societãþii civile.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi.

Propunem dezbaterii plenului raportul comisiei, cu amendamentele formulate în anexã.

Mulþumesc.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/14.XII.2002

Mulþumesc.

Îl consult pe reprezentantul Executivului dacã este de acord cu toate amendamentele din anexa 1.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nu. Înþeleg cã toate grupurile parlamentare sunt de acord cu proiectul de lege.

Precizez caracterul legii, de lege ordinarã.

Vã mulþumesc.

La punctul 24 în ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã privind reparaþiile morale ºi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepãrtate abuziv din armatã dupã 23 august 1944.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu este prezent.

Nu ºtiu dacã sunt prezenþi iniþiatorii.

Domnul Sergiu Nicolaescu, sunteþi ºi iniþiator? Da? Am rugãmintea sã vinã altcineva în numele comisiei. Mulþumesc. Doamna senator Norica Nicolai.

Îl rog pe domnul senator Sergiu Nicolaescu sã prezinte succint expunerea de motive.

Vã rog, câteva cuvinte, domnule preºedinte, în calitate de iniþiator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de o corecturã pe care trebuie s-o facem ºi acest lucru s-a manifestat prin aceastã propunere pe care o fac.

Vreau sã vã aduc ca argument urmãtorul lucru. În domeniul respectiv, legislaþia existã: Decretul-lege nr. 118 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945; Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999, de asemenea, se referã la acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice etc.; Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice ºi existã ultima ordonanþã, care a fost modificatã în 2002, care spune aºa, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraþilor care au fost

înlãturaþi din justiþie pentru considerente politice în perioada 1945Ñ1952, modificatã ºi completatã, aºa cum v- am spus, în luna aprilie 2002.

Deci proiectul meu nu este o iniþiativã pornitã de la zero, ci este o urmare fireascã ºi se referã la militarii... Deci propunerea privind reparaþiile morale ºi materiale pentru fostele cadre militare active îndepãrtate abuziv din armatã între 23 august 1944 ºi pânã în 1952.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Eu v-aº ruga, în acest sens, sã analizaþi ºi sã...

Vã mulþumesc mult.

O rog pe doamna senator Norica Nicolai sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a susþinut în unanimitate acest proiect de lege. Este un proiect firesc, normal, care se înscrie în linia proiectelor de acordare a daunelor morale pentru cei care au suferit datoritã diverselor regimuri totalitare. Este un proiect care nu excede celorlalte tipuri de proiecte de lege care au fost adoptate de Parlament pânã acum ºi care deja funcþioneazã. Este, considerãm, o iniþiativã fireascã, o iniþiativã de demnitate pentru toþi parlamentarii ºi vã propunem sã o susþineþi aºa cum a fost formulatã.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Guvernului atât faþã de propunere, cât ºi faþã de amendamente.

**Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Vã rugãm sã reþineþi faptul cã în momentul de faþã noi considerãm cã nu este oportunã promovarea unei astfel de iniþiative legislative. Sigur, suntem de acord cã este necesarã promovarea unor reparaþii, dar aceste reparaþii sã se facã într-un cadru legal. ªi aici aduc, în primul rând, în discuþie faptul cã se propune instituirea unor indemnizaþii fãrã sã fie indicate sursele prin care aceºti bani sã poatã fi acordaþi din bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

De aceea, doresc sã amintesc prevederile art. 10 alin. 1 din Legea finanþelor publice, conform cãreia în bugetul de stat, în bugetul asigurãrilor sociale de stat, în bugetele locale ºi în bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie ºi aproba cheltuieli fãrã stabilirea resurselor din care urmeazã a fi efectuate. Noi nu avem în bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale sume alocate pentru acordarea acestor indemnizaþii.

Pe de altã parte, se aduce în discuþie ºi problema ca aceste cadre militare cãrora ar urma sã li se aducã reparaþii sã fie promovate în grad, cu nerespectarea în momentul de faþã a Legii privind Statutul cadrelor militare, mai ales cã se aduce în discuþie faptul cã aceastã persoanã ar urma sã ocupe un grad pe care nimeni, în mod real, nu poate sã-l determine cã ar fi ajuns la acel grad.

De aceea, considerãm cã orice apropiere cu Legea privind Statutul cadrelor militare nu este oportunã.

Pe de altã parte, noi ºtim cã mulþi dintre ei deja au beneficiat de indemnizaþiile acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990.

De aceea, nu considerãm oportunã promovarea acestei iniþiative legislative. ªi în legãturã cu amendamentele, nu suntem de acord cu amendamentele 4 ºi 5.

Deci, în principal, nu sunteþi de acord cu legea?!

Cu legea, da. Cu iniþiativa... Nu o considerãm oportunã.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Vreau sã adaug încã un lucru: este vorba de circa 500 de oameni. Este vorba de un milion, ceea ce înseamnã 5Ñ6 miliarde pe an.

## Stimaþi colegi,

Cele 5Ñ6 miliarde pe an eu sunt de acord cã nu trebuie sã le luãm de la Armatã, ca principiu. Aici are dreptate domnul ministru ºi sunt de acord cu dânsul. Eu propun ca aceºti bani sã fie luaþi de la datornicii care sunt în mii de miliarde datori statului român.

Deci, din punctul acesta de vedere, cele 6 miliarde se vor... Eu cred cã Ministerul Finanþelor Publice va gãsi o soluþie cât se poate de simplã.

## Da, mulþumesc.

Vã rog, dacã doriþi sã intervenþi la dezbaterile generale?

Da, vã rog, domnul senator Dan Constantinescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din punct de vedere tehnic, putem intra oricând într-un cerc vicios pentru cã, dupã cum cunoaºteþi, la Legea bugetului nu putem acorda sume pânã nu avem lege. Acum încercãm un proiect de lege ºi nu putem sã-l aprobãm pentru cã nu avem sume în buget. Cred cã aceastã dificultate poate sã fie depãºitã ºi trebuie sã fie depãºitã, aºa cum a fost depãºitã de fiecare datã, pentru cã a ridica aspectele formale la rang de principiu înseamnã sã blocãm, practic, orice iniþiativã legislativã. Asta pe de o parte.

Pe de altã parte, sigur cã noi suntem de acord cu preocupãrile Guvernului privind reglementarea acestei situaþii. Domnul senator Nicolaescu însã a amintit o cifrã. Cred cã ar fi bine ca aceste preocupãri sã fi fost materializate pânã acum pentru cã, altminteri, dacã vom aºtepta materializarea lor legislativã, existã riscul ca acest proiect de lege sã nu mai aibã obiect din lipsã de supravieþuitori.

Dat fiind cuantumul de câteva miliarde, care pot fi rezolvate tehnic de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, pe

baza celei mai simple rectificãri cu putinþã, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, având în vedere ºi importanþa moralã a acestui proiect, susþine proiectul în cauzã.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Stimaþi colegi,

Vizavi de cele spuse de reprezentantul Guvernului, þin sã amintesc cã, conform Legii finanþelor publice, o lege care are susþinere bugetarã se aplicã din anul urmãtor.

Deci nu se pune problema cã pe anul 2003 Ministerul Apãrãrii Naþionale nu are prins acest articol bugetar. Îl va opera din 2004. Deci acest argument nu stã în picioare.

În al doilea rând, fiind vorba de un numãr de 500 de oameni, am avut ocazia sã cunosc recent la Cluj, în cadrul unei audienþe, o asemenea persoanã, e vorba de ofiþeri ai armatei române care au fãcut al doilea rãzboi, au luptat patru ani de zile sau cât au luptat, ofiþeri, absolvenþi ai ºcolii militare române, deci cei care au fost îndepãrtaþi abuziv din armatã pentru cã s-a schimbat sistemul de conducere din România ºi am intrat în acea perioadã neagrã, pe care o cunoaºtem cu toþii. Mi se pare imoral ca astãzi sã ridicãm asemenea argumente, de genul cã o þarã nu poate acorda 6 miliarde lei pentru a da niºte reparaþii morale unor oameni care le meritã din plin.

Þineþi cont, dacã vreþi, ºi de buna apreciere de care se bucurã instituþia militarã în cadrul opiniei publice din România.

Deci Partidul Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deºi am fost nominalizat mai înainte, m-am abþinut sã dau o replicã. Lucrurile nu stãteau nici pe departe aºa, dar s-a adoptat o soluþie înþeleaptã ºi sper sã fie finalul o soluþie înþeleaptã.

## Domnule preºedinte,

Înainte de toate, vreau sã-mi exprim invidia, în sensul frumos al termenului, faþã de domnul senator cã a avut o asemenea iniþiativã ºi cã nu am avut-o eu, de pildã, ºi, mã rog, cã nu ne-a mai asociat ºi pe alþii.

În al doilea rând, vreau sã scot în evidenþã cã aceastã iniþiativã onoreazã în mod deosebit pe cel care a promovat-o.

Deci, domnule preºedinte, aceastã þarã, dacã este ceea ce este ºi dacã este chematã sã meargã unde a fost chematã nu cu foarte mult timp în urmã, datoreazã foarte mult a ceea ce se cheamã armata la români. Aceastã armatã a fost bunã în toate vremurile. Ea a fost pentru þarã. Cei care au dirijat-o au greºit sensul în care trebuia sã fie dirijatã. Noi, acum, Parlamentul României, trebuie sã facem în sfârºit un act de dreptate pentru cei care niciodatã nu au cerut. Ei nu au venit aici cum au venit, sã mã iertaþi, domnul Sergiu, revoluþionarii. Mereu vin, mereu sunt nemulþumiþi. Aceºti oameni care au fãcut, marea majoritate, pentru cã eu însumi am stat de vorbã cu câþiva, în audienþele pe care le am, ºi într-o parantezã pot sã spun, mai este ºi o altã nedreptate. Sunt unii oameni care au fãcut armata la muncã, dar sub egida Ministerului Apãrãrii Naþionale, pentru care nu am gândit o reparaþie moralã, ci am gândit numai pentru cei are au fãcut armata sub egida nu ºtiu cãrei structuri. Asta într-o parantezã...

Mi se pare, domnule preºedinte ºi onorat Senat, de-a dreptul de neînþeles, ca sã folosesc un termen elegant, poziþia ministerului. Efectiv, nu pot sã gãsesc o explicaþie. Cum adicã?!

În sfârºit, avem ocazia sã reparãm traumele morale ale celor care au contribuit la fala României, la prestigiul României ºi care garanteazã ceea ce România trebuie sã fie... în NATO... ªi cine?! Tocmai secretarul de stat de la Apãrare este împotriva acestei idei. Mã iertaþi, domnule secretar de stat, dar la un examen cu istoria dumneavoastrã aþi cãzut.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci sunt de acord cu dumneavoastrã, cu douã corecturi. Prima, bãnuiesc cã secretarul de stat, aici, nu exprimã un punct de vedere propriu, ci cel pentru care a fost mandatat sã-l susþinã. ªi al doilea, dumneavoastrã, ca profesor de drept constituþional, sigur cã gãsiþi totuºi o hibã importantã ºi o sã daþi posibilitatea reprezentantului Executivului ºi iniþiatorilor sã discute sã gãseascã o soluþie, pentru a nu ne pune pe noi în situaþia delicatã de a nu putea vota în momentul în care o lege nu are resursele financiare de susþinere.

Stimaþi colegi, nu am înþeles de ce este rumoare în salã. Aþi ascultat argumentele colegilor. Nu vã supãraþi. Câte un singur om din partea grupului parlamentar, cã sunt o mie de argumente.

Vã rog, domnul senator Buzatu.

Domnule preºedinte, eu iau cuvântul pentru a susþine punctul de vedere al Partidului România Mare...

Rog colegii sã facã liniºte!

É ºi evident cã noi vom susþine aceastã propunere legis-lativã.

În primul rând, domnul Sergiu Nicolaescu, senatorul nostru, meritã toate felicitãrile pentru aceastã iniþiativã. A mai avut ºi altele... ªi acum vã rog sã-mi daþi voie sã-mi exprim surprinderea, a mai fost exprimatã aici: nu înþeleg, cum adicã nu sunt bani?! Sau nu se poate mãcar discuta aici o asemenea propunere, o asemenea iniþiativã?!

În primul rând, este vorba, vã rog sã observaþi, de reparaþiile morale. Acestea trebuie sã le despãrþim de cele materiale. Mãcar acei oameni, care la 1944Ñ1945 au suferit ceea ce au suferit, meritã atât.

Pe de altã parte, nu înþeleg. Cum adicã nu sunt bani?! Dar sunt fonduri la dispoziþia Guvernului. Sunt mii de miliarde. Se poate apela la o sumã ºi eu cred cã, dacã nu ne grãbim sã adoptãm acest proiect de lege sã devinã lege, în curând nu mai avem la cine da, pentru cã, dacã e vorba de 500Ñ400, vor rãmâne 2Ñ3 persoane.

Pe de altã parte, nu sunt bani. Dar nu ne întrebãm ce s-a întâmplat cu sumele imense care au fost pierdute de-a lungul a 5-6 decenii, care nu s-au acordat acestor persoane?! Ele s-au acumulat undeva. ªi acum venim ºi ne trezim cã nu sunt bani.

Pe de altã parte, este uluitor. Vã rog sã controlaþi. Mulþi dintre cei pe care îi avem în vedere sunt militari pe care îi gãsim în lucrãri de specialitate, îi gãsim în enciclopediile tipãrite în toate þãrile lumii, iar aici, la Bucureºti, ei nu meritã nici un fel de recunoºtinþã. Este inadmisibil. De aceea, vom vota pentru acest proiect de lege.

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, toate grupurile parlamentare s-au exprimat în legãturã cu aceastã propunere legislativã.

Am înþeles din partea reprezentantului Ministerului Apãrãrii Naþionale cã are obiecþiuni cu privire la unele amendamente, are obiecþiuni pe fond asupra proiectului de lege legat de susþinerea financiarã ºi observaþii cu privire la unele amendamente.

La ce puncte, domnule secretar de stat?

La punctul 4 ºi punctul 5.

Deci nu sunteþi de acord cu amendamentele de la punctul 4, art. 4, ºi punctul 5, art. 5, da?!

Art. 4 alin. 2 modificat ºi art. 5 modificat, în sensul cã, aºa cum am menþionat, poate chiar dacã nu am trecut examenul istoriei, sper sã-l trec pe cel al dreptului, în sensul cã noi, Ministerul Apãrãrii Naþionale, administrãm un buget pus la dispoziþia Ministerului Apãrãrii Naþionale, buget care include capitole de cheltuieli bugetare.

Din pãcate, noi nu avem în primul rând în bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale un astfel de capitol bugetar, iar prin aprobarea pe care Parlamentul României a dat-o bugetului Ministerului Apãrãrii Naþionale nu sunt prevãzute aceste sume.

De aceea, cred cã, eventual, dacã aþi fi de acord cu acest proiect, va trebui în primul rând consultat ºi Ministerul Finanþelor Publice pentru a ne spune care ar fi sursele ºi cum ar putea fi utilizate, el fiind cel care asigurã administrarea întregului buget naþional.

În legãturã cu art. 5, aºa cum am spus, persoanele care au avut calitatea de membru militar activ nu ar putea beneficia de prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare în aceeaºi mãsurã în care au beneficiat cadrele care au ieºit în aceastã perioadã, pentru cã prin lege se dau unora posibilitatea sã obþinã chiar douã-trei grade mai mult, or, asta am stabilit noi, ca sã existe un regim real al avansãrilor, pe merite, în ultimã instanþã. Noi niciodatã nu am fi ºtiut dacã un maior sau un locotenent-colonel ar fi putut ajunge general sau general de brigadã.

Sunt douã lucruri diferite. La art. 4 este vorba despre acea indemnizaþie pe care o enunþa domnul senator Sergiu Nicolaescu, dar ºi ceilalþi care au vorbit, iar la art. 5 sunt câteva chestiuni legate de avansãrile cadrelor care sunt în rezervã, toate, bãnuiesc, la aceastã datã, pentru cã sunt în retragere.

Douã minute, pe text, vã rog, pe amendamentul solicitat mai devreme.

Nu.

Comisia.

Nu, aceea a fost la dezbateri generale. Numai puþin.

Poate cereþi punctul de vedere al comisiei, totuºi.

Bineînþeles, cerem punctul de vedere al comisei ºi al iniþiatorului.

Vã rog, iniþiatorul ºi comisia, în legãturã cu observaþiile fãcute de reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale. Vã rog, iniþiatorul ºi comisia.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã Ministerul Apãrãrii Naþionale nu are fondurile respective, de aceea am ºi spus ”nu din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale trebuie sã gãsim cele 6 miliardeÒ, pentru cã din acest punct de vedere au dreptate. Sumele sunt exacte, cunosc foarte bine problema Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi ºtiu cã fiecare ban, fiecare dolar este dirijat într-o anumitã direcþie.

În legãturã cu faptul de unde se pot scoate cele maximum 5 miliarde care în fiecare an, în doi ani, maximum trei ani vor dispãrea pentru cã sunt toþi oameni trecuþi de 80 de ani, eu cred cã în mod sigur Guvernul va gãsi soluþia respectivã mai bine decât noi.

Vã rog, în numele comisiei.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule preºedinte,

Comisia susþine sã se menþinã acest text, sursa de finanþare o reprezintã Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului.

Vreau sã vã reamintesc cã atunci când am aprobat ordonanþa cu privire la ”Cornul ºi lapteleÒ nu aveam bani prevãzuþi în bugetul Ministerului Administraþiei Publice pentru aceastã chestiune, s-a dat din rezerva bugetarã la dispoziþia Guvernului ºi am convingerea cã primul-ministru nu va respinge neacordarea unei sume de 6 miliarde lei pentru a se acorda o reparaþie moralã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Sã nu anticipãm nici un rãspuns pozitiv, nici un rãspuns negativ din partea Executivului. Sigur cã cel careÉ

Sã votãm!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aºteptaþi cã o sã ºi votãm imediat.

Cel care trebuie sã dea un rãspuns legal în aceastã problemã, în ceea ce priveºte sursele de susþinere a proiectului de lege respectiv, este reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice.

Rugãmintea este ca proiectul de lege sã rãmânã în ordinea de zi. Nu îl voi supune votului final astãzi.

Nu vã bucuraþi pentru cã nu aveþi de ce, problema este cã atunci când votãm un text de lege trebuie sã respectãm o procedurã constituþionalã.

De ce dumneavoastrã credeþi cã o parte dintre colegi sunt împotriva proiectului de lege, iar dumneavoastrã sunteþi pentru? Nu am înþeles.

Supuneþi la vot!

Eu supun la vot ceea ce este legal, ceea ce este neconstituþional nu pot sã supun la vot. Stimaþi colegiÉ

De ce nu avem Finanþe?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu ºtiu de ce.

Vã rog, proiectul rãmâne în ordinea de zi.

Pentru joia viitoare sã fie invitat, alãturi de colegul din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale, ºi reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice pentru a-ºi prezenta punctul de vedere cu privire la susþinerea financiarã a acestei legi.

Proiectul de lege rãmâne înscris în ordinea de zi. Nu am supus votului, vã rog sã consemnaþi, cele douã amendamente contestate de cãtre minister.

Dacã data viitoare vã veþi modifica punctul de vedere, faceþi precizarea în legãturã cu cele douã amendamente.

Rugãmintea este ºi pentru domnul senator Sergiu Nicolaescu, în calitate de iniþiator, sã ia legãtura ºi cu reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice ºi sã verificaþi, potrivit Legii nr. 80/1995, dacã acel articol 5 este în concordanþã cu legea, cã am sentimentul cã nu este. ## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Art. 5, are dreptate domnul ministru, nu merge.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu merge, aceasta era problema, pentru cã procedura de avansare este cu totul alta, rugãmintea era sã mai verificaþi o datã.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã nu mai continuãm dezbaterile legislative. Am ajuns la punctul 25.

Ne-au rãmas punctele 25, 26, 27 ºi punctul 5 peste care am sãrit.

Stimaþi colegi,

Aceste proiecte ºi propuneri legislative vor intra în ordinea de zi a primei ºedinþe în plen, joi.

Rugãmintea este sã ridicaþi de la casete ordinea de zi pentru luni ºi, de asemenea, proiectul Codului muncii. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 175/14.XII.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei