Mai întâi vreau sã mulþumesc celor care au luat cuvântul, domnilor senatori, doamnei senator Norica Nicolai, pentru faptul cã s-au aplecat cu foarte multã atenþie asupra acestui proiect de lege care încearcã sã schimbe multe lucruri din ceea ce se întâmplã în acest moment pe piaþa muncii, dacã nu sã revoluþioneze.
Probabil cã termenii întotdeauna comportã discuþii. De aceea, eu aº vrea mai întâi sã fac o precizare cu caracter general în legãturã cu ceea ce, în general, mi s-a pãrut cã toþi vorbitorii au reliefat, ºi anume faptul cã acest proiect de lege încearcã sã echilibreze, încearcã sã punã dupã alte criterii felul în care se alocã resursele din bugetul privind asigurãrile pentru ºomaj, încercând sã dea în continuare o atenþie deosebitã acestor tipuri de mãsuri
active, practic, singurele tipuri care încurajeazã ocuparea, pentru cã, într-adevãr, legea, aºa cum rezultã ºi din titlul ei, nu este numai o lege privind asigurãrile pentru ºomaj, ci este ºi una privind stimularea forþei de muncã. ªi atunci, acele precizãri care au fost fãcute de colegii vorbitori, atunci când s-au referit în ce constã schimbarea de politici, eu le-aº rãspunde, în mod foarte clar, cã aceastã schimbare constã în felul în care se alocã, în primul rând, resursele.
Este adevãrat ceea ce a spus domnul senator Paul Pãcuraru, cã se vorbeºte de 10 ani de mãsuri active. Problema este cã, în aceºti 10 ani, acestor mãsuri active nu le-au fost destinate decât sume reprezentând 1Ñ2 procente. Numai în anul acesta, pentru aceste mãsuri active, din bugetul de ºomaj, noi am alocat 13%, iar în proiectul de buget pe anul viitor suma alocatã reprezintã mai mult de 22%.
Pânã la urmã, felul în care se face politicã pe un anumit domeniu este reflectat de sumele care se alocã destinaþiilor pe care, din punct de vedere politic, le anvizajãm.
De aceea, eu cred cã, prin aceastã lege, noi nu rãspundem, de fapt, la ceea ce am prevãzut clar în programul de guvernare, aceea de a crea un model social bazat pe echilibrul dintre competiþie ºi solidaritate, pe echilibrul între garanþiile colective, care sunt prevãzute în mare mãsurã în acest proiect de lege, ºi responsabilitatea individualã.
Vreau sã vã spun cã, din punctul meu de vedere, ºi vã mãrturisesc, sunt cel care a susþinut ºi continuã sã susþinã existenþa unei indemnizaþii unice a alocaþiei pentru ºomaj, chiar dacã am fost de acord la comisie ca ea sã creascã de la 60% din salariul minim pe economie la 75%.
ªi vreau sã vã spun cã, din punct de vedere strict principial, nu avem nici un fel de problemã cu Uniunea Europeanã. Rãspundem la principiul contributivitãþii, prin diferenþierea perioadei în care se acordã aceastã indemnizaþie de ºomaj, în funcþie de vechimea în muncã, deci de valoarea contribuþiilor în aceastã perioadã, alocaþia de ºomaj se acordã 6, 9 ºi, respectiv, 12 luni.
Sunt sisteme similare. De exemplu, în Belgia, unde salariul de referinþã este plafonat la aproximativ 1.479 de euro, iar ºomerii singuri beneficiazã, în primul an, de 60% din acest salariu de referinþã.
În Danemarca, de asemenea, indemnizaþia unicã. În Franþa, de asemenea, în Luxemburg, 80% din salariul de referinþã, în Marea Britanie, valoarea alocaþiei variazã, în funcþie de vârstã, de la 59 euro pe sãptãmânã, pentru ºomerii de 24 de ani, la 47 euro pe sãptãmânã, pentru ºomerii cu vârsta între 18 ºi 24 de ani.
În Spania, valoarea alocaþiei este de 70% din salariul de referinþã, plafonat în funcþie de situaþia familialã.
Nu e nimic nou în ceea ce facem, din punct de vedere strict principial. Noi nu avem probleme de principiu cu aceastã lege, avem probleme de oportunitate, iar Guvernul vã propune sã fiþi de acord ca alocaþia pentru ºomaj sã se înscrie într-o politicã generalã a veniturilor în aceastã þarã.
Am stabilit împreunã, cu sprijinul dumneavoastrã, o formã a venitului minim garantat care, la nivel individual, înseamnã 630.000 lei pe lunã. Evident cã nu este mult, dar toate aceste alocaþii sunt, aºa dupã cum ºtiþi, direct corelate cu puterea economicã a unei þãri la un anumit moment dat.
În opinia noastrã, aceastã putere economicã trebuie sã se reflecte ºi în politica veniturilor. Deci dacã am stabilit 630.000 lei venitul minim garantat, alocaþia pentru
ºomaj, fireºte, trebuie sã se constituie la mai mult decât acest venit minim garantat, ºi noi am prevãzut 75% din salariul minim pe economie, dupã cum salariul minim pe economie, în opinia noastrã, trebuie sã fie întotdeauna mai mare decât alocaþia pentru ºomaj.
Nu putem vorbi de responsabilitate individualã, nu putem vorbi de acþiune activã pe piaþa muncii, a ºomerilor în situaþii, de multe ori, întâlnite, conform actualei reglementãri, când alocaþia pentru ºomaj este egalã sau chiar mai mare decât salariul minim pe economie. Repet, este vorba nu de o problemã de principiu, ci de o problemã de oportunitate, iar Guvernul vã propune ca salariul minim pe economie, aºa cum am prevãzut în Programul de guvernare, sã reprezinte întotdeauna o sumã mai mare decât alocaþia pentru ºomaj.
Din acest punct de vedere, am fost de acord la comisie cu creºterea acestei alocaþii de la 60 la 75% din acest salariu minim pe economie, dupã cum am fost de acord sã reintroducem alocaþiile de acest tip, deºi în opinia mea ele ar reprezenta, într-un fel sau altul, alocaþii de asistenþã socialã, sã le introducem în aceastã lege, adicã vor beneficia în continuare ºi absolvenþii ºi militarii, cei care îºi satisfac stagiul militar, considerând, mã rog, cã se poate face o excepþie de la principiul contributivitãþii pentru aceºtia.
Aºadar nu este vorba în nici un caz de o diminuare a prestaþiilor de ºomaj, ºi aici vreau sã vã dau, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, câteva cifre. În acest moment, ajutorul de ºomaj mediu, deci în luna septembrie, a fost net de 952.010 lei, iar potrivit prevederilor noii legi, adicã 75% din salariul minim pe economie, indemnizaþia de ºomaj ar deveni 1.050.000 lei, dupã cum, de la 1 martie, când salariul minim va fi de 1.750.000 lei, indemnizaþia de ºomaj va fi de 1.312.000 lei.
Problema este cã, pe medie, conform acestui proiect de lege, mai mulþi ºomeri vor primi sume mai mari decât primesc în acest moment. Ceea ce este foarte important este cã se va respecta întotdeauna principiul ca salariul minim pe economie sã fie întotdeauna mai mare decât alocaþia pentru ºomaj, adicã exact ceea ce nu se întâmplã în acest moment.
În ceea ce priveºte problemele punctuale care au fost ridicate de domnii senatori, este adevãrat ceea ce a spus domnul senator Dan Mircea Popescu, cu aceste noi structuri instituþionalizate. Ele sunt însã de dialog, nu sunt structuri care iau decizii efective. Aveþi dreptate sã credeþi cã, în timpul dialogului, nu se creeazã plusvaloare, dar, în acelaºi timp, este nevoie sã dialogãm cu partenerii sociali, atunci când fundamentãm diferitele decizii, ºi, mai ales, atunci când alocãm resursele.
V-am rãspuns, cred. La nevoia aceasta de contribuþie individualã diferenþiatã, dându-vã exemplele din Uniunea Europeanã care practicã, dupã aceleaºi criterii, sisteme de alocaþie pentru ºomaj, pe care vrem ºi noi sã le instituim...
Aveþi dreptate în ceea ce priveºte contribuþia agenþilor economici, este într-adevãr mare. Vã propun, însã, sã fiþi de acord cã problema taxelor ºi impozitelor, a contribuþiei este o problemã generalã a economiei româneºti ºi nu poate fi rezolvatã printr-o simplã lege care încearcã sã reglementeze doar un sistem de asigurãri sociale de ºomaj.
În ceea ce priveºte suma lunarã de 30% Ñ care se alocã în plus pentru cei care, fiind în perioada de ºomaj, deci continuând sã beneficieze de aceste alocaþii, reuºesc sã se încadreze Ñ, eu cred cã este o mãsurã bine venitã pentru cã, dacã nu s-ar angaja, aceºti 30%, pe
care noi îi plãtim de la bugetul de ºomaj, pentru angajatorul respectiv, ar deveni de fapt 75% din salariul minim pe economie.
Deci, pânã la urmã, câºtigãm ºi din punct de vedere strict financiar, dar ºi din punct de vedere al celui care se angajeazã.
Am reþinut întrebarea domnului Eugen Marius Constantinescu, atunci când a întrebat de ce a scãzut ºomajul de la 10,5% la 7,8%. Nu este vorba de ieºirea din mãsurile de protecþie socialã pe care actuala lege le prevede, ci este vorba, domnule senator, de 350.000 de noi locuri de muncã create ºi ocupate în aceastã perioadã. Sunt lucruri, poate, eu ºtiu, oarecum surprinzãtoare, dar ele rezultã foarte clar nu numai din creºterea economicã efectivã, pentru cã, într-adevãr, un numãr de locuri de muncã nou-create nu se datoreazã numai politicilor active pe care un guvern le poate implementa, ci ºi ceea ce se întâmplã direct în economie, felul în care se miºcã agenþii economici, felul în care se investeºte ºi aºa mai departe. Eu cred însã cã în aceastã perioadã am fãcut o politicã de acompaniament social mai bunã decât ceea ce s-a fãcut pânã acum, în sensul cã am alocat mai mulþi bani pentru aceste mãsuri active. ªi vreau sã vã spun cã prin medierea muncii, prin aceste credite care s-au acordat întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii Ñ aproape 1.000 de miliarde lei numai anul acesta Ñ s-au creat ºi continuã sã se creeze noi locuri de muncã.
În ceea ce priveºte cele spuse de domnul senator Athanasiu, ºi eu cred cã, într-adevãr, o lege trebuie sã aibã durabilitate, trebuie sã existe elemente de continuitate, dar ºi elemente de discontinuitate, dar continuu sã cred sã responsabilitatea individualã nu poate fi resuscitatã, nu poate fi iniþiatã numai prin mãsuri de protecþie socialã, ci ºi prin mãsuri care sã accelereze dorinþa individului de a se încadra pe piaþa muncii. Eu vã asigur cã de foarte multe ori cei care vin la agenþiile pentru ºomaj vin doar cu intenþia de a-ºi lua viza pentru ca sã beneficieze ºi luna urmãtoare de alocaþia pentru ºomaj. Or, comportamentul firesc pe o piaþã mai dinamicã este aceea în care un individ aflat în perioada de ºomaj îºi cautã un loc de muncã. ªi aceasta este raþiunea pentru care am considerat cã, întotdeauna, salariul minim pe economie trebuie sã fie mai mare decât alocaþia pentru ºomaj.
Acelaºi rãspuns cred cã i l-am dat ºi domnului senator NŽmeth Csaba.
În legãturã cu ceea ce a spus doamna senator Norica Nicolai, apropo de excedent.
Doamna senator, ºtiþi foarte bine cã bugetul pentru ºomaj nu este un buget absolut independent. Trãim, în continuare, într-o þarã în care nevoia unui buget politic, consolidat, este extrem de importantã, iar transferurile directe ºi indirecte care se fac de la un buget la altul sunt menite, în acelaºi timp, sã pãstreze echilibrul macroeconomic cu care ºi dumneavoastrã v-aþi luptat de atâtea ori, uneori poate cu mai puþin succes.
Vorbiþi de faptul cã bugetul de ºomaj, excedentar, finanþeazã indirect bugetul de stat, dar nu spuneþi cã bugetul de stat va trebui sã acopere Ñ aºa cum a acoperit ºi în alþi ani ºi o va face ºi în anii urmãtori Ñ deficitele de la bugetul asigurãrilor sociale, 7.000 de miliarde lei numai anul acesta. Asta este România în acest moment. Un guvern are nevoie sã facã transferuri de la un buget la altul, pânã când vom avea o inflaþie sub 10% ºi aºa mai departe.
În ceea ce priveºte cele spuse de domnul senator Bichineþ... Aveþi dreptate, legea nu este perfectã, ci este perfectabilã. Este ºi motivul pentru care am acceptat în cadrul Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului toate modificãrile care au fost fãcute. Rugãmintea noastrã ar fi, în final, domnule preºedinte ºi doamnelor ºi domnilor senatori, sã acceptaþi, pânã la urmã, acest proiect de lege, aºa cum a fost el amendat în cadrul Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a Senatului.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.