Emil Boc

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã încerc în câteva cuvinte sã susþin aceastã propunere legislativã, încercând sã ofer câteva argumente în sensul de a explica de ce este nevoie de o reprezentare paritarã a grupurilor parlamentare, a partidelor parlamentare în Comisia de control parlamentar asupra activitãþii S.R.I. ºi S.I.E.

Încã de la început aº vrea sã observaþi faptul cã toate argumentele formulate de Comisia de apãrare împotriva acestui proiect sunt argumente de naturã formalã, nici un amendament nu a fost de fond, iar aceste argumente de naturã formalã, invocându-se prevederile Legii 24/2000 cu privire la tehnica legislativã, sunt argumente care pot fi surmontate de cãtre iniþiator printr-o reformulare a unor texte, iar nu prin respingerea propunerii în ansamblu.

Deci argumentele de procedurã, argumentele de formã pot fi suplinite, cele de fond, este adevãrat, mai greu.

Nu am gãsit pânã în momentul de faþã, în afarã de cele precizate de distinsul coleg Marcu, argumente de fond pentru respingerea acestui proiect de lege.

Aº începe în susþinerea proiectului de lege de la un principiu general recunoscut în lumea democraticã, ºi

anume principiul care consacrã acel caracter civil al puterii de stat, în sensul cã puterea de stat trebuie sã aibã un caracter civil, sã fie controlatã de cãtre societatea civilã, prin reprezentanþi ai acesteia în fruntea structurilor militare sau de interne, ºi amintiþi-vã cã nu micã ne-a fost mirarea cã ºi în România ministrul de interne nu mai este militar de carierã, ministrul apãrãrii nu mai este militar de carierã. A fost un prim pas important spre democratizarea societãþii româneºti. De ce? Pentru cã aceste structuri prin excelenþã, dispunând de un grad ridicat de disciplinã, mobilizare ºi rigoare, pot oricând evolua spre o dictaturã militarã sau spre confiscarea puterii în stat. De aceea democraþiile au în fruntea lor în serviciile militare ºi de interne reprezentanþi ai societãþii civile sau persoane care nu provin din structura militarã, o formã de control. Statul asigurã prin aceste mecanisme faptul cã niciodatã democraþia nu va luneca spre o dictaturã militarã, aºa cum se întâmplã, de exemplu, în America Latinã.

Deci un prim pas important în România a fost fãcut. Urmãtorul pas este controlul civil asupra sistemului de apãrare ºi a siguranþei naþionale. Acest control civil cum se poate realiza? În primul rând, prin controlul parlamentar, întrucât Parlamentul reprezintã diversitatea opiniei publice din societate ºi acest control parlamentar trebuie sã fie eficient.

Din acest punct de vedere, lipsa controlului parlamentar eficient asupra acestor structuri poate oricând crea condiþii pentru comiterea unor abuzuri sau, cel puþin, suspiciunea societãþii civile asupra utilizãrii serviciilor în scopuri politice sau în alte scopuri decât cele pentru care a fost creatã. Cu atât mai mult se impune un asemenea control în statele foste comuniste, în care structurile sistemului de siguranþã naþionalã au fost utilizate în exces pentru exercitarea puterii totalitare. Amintiþi-vã cã serviciile secrete... Este nevoie sã vã amintim de poliþia politicã, poliþie ce a lucrat în folosul puterii totalitare?!