Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2002 pentru punerea în aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun Ð Comisia pentru industrie ºi servicii, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; ºi pentru avize Ñ Comisia pentru buget-finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul de dezvoltare instituþionalã a sectorului privat ºi public, semnat la Bucureºti la 13 septembrie 2002, între România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget-finanþe, bãnci; ºi pentru avize Ð Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget-finanþe, bãnci; ºi pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ð 4 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenþionale cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii, respins de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în vederea reexaminãrii în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 20 decembrie 2002.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr. 13 la Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, încheiat la Vilnius la 3 mai 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului Ð 20 decembrie 2002.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere, semnat la Tel Aviv la 14 mai 1996, cu privire la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Statului Israel privind transporturile aeriene civile, semnat în Israel la 19 decembrie 1967, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru industrie ºi servicii; ºi pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 16 decembrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovenia privind transportul maritim, semnat la Bucureºti la 28 mai 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru industrie ºi servicii; ºi pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 16 decembrie 2002.

10. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Slovenia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 8 iulie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 noiembrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget-finanþe, bãnci; ºi pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ð 16 decembrie 2002.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Primul document în care se face referire la aºezarea de la Sâmbãta de Sus dateazã din anii 1436Ð1437. Sâmbãta de Sus va cunoaºte o dezvoltare economicã socialã ºi culturalã semnificativã începând cu domnia lui Constantin Brâncoveanu, ctitorul mãnãstirii din Braniºtea Sâmbetei la sfârºitul veacului al XVII-lea.

Treptat, aºezarea se va consolida sub toate aspectele datoritã destoiniciei, inteligenþei cu care locuitorii acestor meleaguri vor pune în valoare resursele naturale deosebit de bogate ale zonei.

În vremurile moderne, ca ºi în perioada contemporanã, localitatea Sâmbãta de Sus s-a dovedit capabilã sã funcþioneze ca unitate administrativ-teritorialã de sine stãtãtoare. Amintind cã sunt îndeplinite toate condiþiile prevãzute de lege, condiþii economice, de infrastructurã, dotãri social-culturale, vãzând avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 386/31.X.2002, ca ºi punctul de vedere favorabil al Guvernului nr. 2481, din 1 octombrie 2002, ºi þinând cont de faptul cã aceastã localitate a avut statut de comunã pânã în anul 1968, precum ºi de realitãþile economice, demografice ºi social-culturale, solicit sã se revinã la statutul de comunã pe care l-a avut aceastã aºezare pânã la reorganizarea administrativ-teritorialã din anul 1968.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bara din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege supus astãzi dezbaterii îndeplineºte toate condiþiile prevãzute de anexa nr. 4 din Legea nr. 351 din 2001, referitoare la elemente ºi nivelul de dotare al localitãþilor ºi comisia propune, cu modificãrile propuse în raportul respectiv, aprobarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã doreºte cineva sã se înscrie? Vã mulþumesc.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Admis amendamentul ºi se modificã titlul legii în mod corespunzãtor.

La art. 1 urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Este admis amendamentul 2 ºi se modificã în întregime art. 1.

Dupã actualul art. 1, prin amendamentul 3, comisia propune un alt text. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Admis amendamentul ºi se introduce art. 2.

Pentru art. 3, urmãriþi, vã rog, amendamentul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Este admis amendamentul ºi se modificã art. 3 în mod corespunzãtor.

Prin amendamentele 6, 7 ºi 8 comisia propune o nouã alcãtuire pentru art. 4. Vã rog sã-l urmãriþi.

Nu aveþi obiecþiuni. Sunt admise amendamentele 6, 7

ºi 8 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 4.

- Da. Domnule Brudaºca, unde aveþi o intervenþie?

Noi vorbim despre faptul cã se înfiinþeazã comuna Sâmbãta de Sus în judeþul Braºov, nu în judeþul Bihor, aºa cum este în alin. 3 art. 4.

Deci vã rog sã faceþi cuvenita modificare.

Asta înseamnã cã toþi colegii noºtri urmãresc cu foarte mare atenþie fiecare alineat al legilor supuse dezbaterii.

Nu cred cã mai e nevoie sã supun la vot, pentru cã este o eroare materialã. Mulþumim colegului nostru cã l-a semnalat.

Pentru art. 4 ºi 5 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu sunt. Adoptate textele iniþiatorului.

Vom supune, parcurgând textele acestui proiect de lege, proiectul votului final de mâine.

Urmãtorul proiect, propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Gilãu, judeþul Cluj.

Iniþiator este domnul Damian Brudaºca ºi rog pe cei de la Braºov sã urmãreascã textul pentru a vedea dacã nu este plasatã aceastã comunã în judeþul Bihor.

Nu e cazul, domnule preºedinte. Apreciez umorul dumneavoastrã deosebit astãzi.

Aº vrea sã supun atenþiei dumneavoastrã faptul cã aceastã localitate, Gilãu, atestatã documentar încã din Evul Mediu, a fost sediul unuia dintre voievozii care sunt amintiþi la începutul statalitãþii româneºti, încã la anul 1100. A fost de-a lungul timpului ºi un important centru economic, social ºi cultural. Se ºtie cã în perioada interbelicã ºi ulterior a fost centru de plasã, iar ulterior, centru raional. Dupã 1968 localitatea a avut tentative de a reveni oraº agroindustrial, aºa cum era prevãzut, însã evenimentele din 1989 au stopat tendinþele celor care vizau realizarea acestui obiectiv.

De curând, având în vedere numãrul de locuitori, potrivit recensãmântului din 1992 Ð 7.996 ºi potrivit recensãmântului din acest an Ð peste 8.100 de locuitori, primarul localitãþii ºi consilierii acestuia considerã cã sunt întrunite condiþiile pentru ca localitatea lor, comuna lor sã fie declaratã oraº, cu atât mai mult cu cât în judeþul Cluj nu mai avem decât un singur oraº, Huedin, restul sunt toate municipii.

Între argumentele care sunt avute în vedere, este în primul rând dotarea economicã pe care o are aceastã comunã. Este vorba de existenþa a 25 de unitãþi economice de stat ºi a peste 260 de unitãþi particulare. În plus, comuna dispune de o reþea ºcolarã ºi de grãdiniþe, care o situeazã între cele mai evoluate din judeþ, inclusiv un liceu existã pe raza localitãþii respective.

Menþionez cã ºi din punct de vedere al asistenþei sanitare dispune de un centru de sãnãtate, cabinete medicale ºi laboratoare, cabinete stomatologice ºi douã puncte sanitare în cele douã localitãþi componente, respectiv satele Someºul Rece ºi Someºul Cald.

În privinþa dotãrilor culturale, posedã, pe lângã o casã de culturã, ºi o bibliotecã publicã cu peste 11.700 de volume.

În privinþa utilitãþilor, are reþele de alimentare cu apã în lungime de 22,8 km la care sunt racordate 1.500 de gospodãrii, 10 km de reþea de canalizare la care sunt racordate 750 de gospodãrii, iar în prezent se continuã lucrãrile pentru extinderea acestei reþele Ð 1.120 de gospodãrii erau, la data întocmirii acestei expuneri de motive, racordate la reþeaua de gaz metan în lungime de 27 de km.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, domnul Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã nu era ºi ultima frazã, cred cã dãdeam ºi eu niºte explicaþii, dar având în vedere cã domnul Brudaºca, la ultima frazã, a spus cã solicitã retrimiterea la comisie, comisia este de acord ºi pentru Gilãu, ºi pentru Valea Drãganului, ºi pentru Rãdeºti, fiindcã toate sunt cam în aceeaºi situaþie.

Suntem de acord ca pânã în ianuarie sau pânã când începem iarãºi sesiunea... dacã reuºesc într-o sãptãmânã sã completeze documentaþia, nu avem nimic împotrivã, pentru a supune încã o datã în discuþie aceste legi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Supun, pe rând, votului dumneavoastrã cele 3 propuneri.

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrie ºi servicii a fost sesizatã pentru avizare ºi dezbatere în fond cu propunerea legislativã pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19 privind transporturile.

Ordonanþa Guvernului nr. 19 constituie cadrul general aplicabil tuturor modurilor de transport din sistemul naþional de transport. De asemenea, ordonanþa constituie ºi temeiul în baza cãruia se emit acte normative specifice modurilor de transport ºi activitãþilor conexe acestora.

Ordonanþa Guvernului nr. 19, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 197, a fost modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 94 din 2000 aprobatã prin Legea nr. 51/2002. Propunerea legislativã a fost avizatã favorabil de Consiliul Legislativ cu nr. 95 din 9 iulie 2002, cu observaþii ºi propuneri care se referã la titlul propunerii legislative, conþinutul articolului unic ºi coþinutul articolului de modificare.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, cu Adresa nr. 26/797 din 19 septembrie 2002, a avizat favorabil propunerea legislativã, cu amendamente care þin seama de observaþiile Consiliului Legislativ.

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, autoritatea de stat în domeniul transporturilor, cu actul nr. TS/1923 din 03.X.2002 considerã cã nu se poate susþine propunerea legislativã, întrucât prevederile acesteia se regãsesc în actele normative care privesc domeniul transporturilor.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost examinat în ºedinþa comisiei din 20 noiembrie 2002 ºi la lucrãrile comisiei au participat iniþiatorii propunerii legislative ºi specialiºtii din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

La lucrãrile comisiei, de asemenea, au fost prezenþi 18 deputaþi din totalul de 26 de deputaþi membri ai comisiei. Raportul comisiei asupra propunerii legislative a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au constatat cã tezele cuprinse în propunerea legislativã, respectiv asi- gurarea condiþiilor unei concurenþe loiale între modurile de transport, utilizarea optimã a infrastructurilor de transport ºi a capacitãþilor de trafic a acestora, respectarea normelor de protecþie a mediului ºi acordarea autorizaþiilor pentru transportatori se regãsesc în textul Ordonanþei Guvernului nr. 19, dupã cum urmeazã:

Din partea iniþiatorilor? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul meu de iniþiativã legislativã prevedea doar completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19, aprobatã prin Legea nr. 197 privind transporturile, ºi anume cu un articol menit sã înlãture concurenþa neloialã între modurile de transport.

Cu alte cuvinte, este vorba de faptul cã în ultima perioadã, în ultimii ani, pe cãi infrastructuri paralele, ºosele cu calea feratã, s-au autorizat agenþi economici

care fac transport public de cãlãtori defavorizând celãlalt mod de transport, ºi anume transportul feroviar, care este tot infrastructura statului, care, de asemenea, consumã bani de la bugetul statului pentru întreþinere ºi în care statul a introdus miliarde de dolari. Are investiþii în infrastructura feroviarã miliarde de dolari. Aceastã infrastructurã este pe cale de sau aproape de colaps, pentru cã între timp s-au autorizat agenþi economici care efectueazã transport de cãlãtori, concurând în modul cel mai neloial posibil transportul feroviar.

Proiectul de lege pe care am dorit sã-l iniþiez s-a legat de faptul cã atunci când Ministerul Transporturilor, pãrintele tuturor modurilor de transport, autorizeazã un agent economic care sã facã transport pe o anumitã distanþã paralelã cu alt mod de transport, sã facã un studiu de impact privind eficienþa transportului, dacã celãlalt concurent sau celãlalt participant la transport nu este afectat, sã aibã în vedere faptul cã implicaþiile condiþiilor de mediu sunt net favorabile trasportului electric pe calea feratã. ªi, de asemenea, cum spuneam, considerentele economice, pentru cã acelaºi stat este pãrinte ºi pentru transportul rutier, ºi pentru transportul feroviar.

N-am dorit decât atât: înainte de a da autorizaþie de transport cãlãtori pentru agenþi economici, statul, prin Ministerul Transporturilor, sã nu acorde aºa ceva pânã când nu face un studiu de impact.

Din pãcate, colegii mei de la Comisia de industrii ºi servicii, sesizatã în fond, au reþinut doar alambicarea condiþiilor prinse în legea sau în Ordonanþa nr. 19 din 1997 în care erau prevãzute la modul general condiþii de mediu, condiþii de concurenþã loialã, neloialã, dar nicidecum obligaþia Ministerului Transporturilor ca, atunci când acordã niºte facilitãþi sau niºte trasee, rute de transport, sã efectueze un studiu privind toate implicaþiile care le au asupra ºi celorlalte moduri de transport pe care le gestioneazã.

Domnul deputat Bivolaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº dori de la bun început sã îl asigurãm pe colegul nostru, domnul deputat care a iniþiat acest proiect de modificare a Ordonanþei nr. 19, cã a fost foarte bine înþeles în cadrul comisiei ºi aº putea sã spun cã a avut ºi o oarecare ºansã deosebitã în acest domeniu, pentru cã, într-adevãr, în aceastã comisie sunt mai mulþi deputaþi care lucreazã în domeniul transporturilor. Toate tezele care se desprind din acel articol pe care domnul deputat îl promoveazã ca modificator al Ordonanþei 19 sunt reale, sunt corecte, deci lucrul acesta s-a discutat în comisie ºi nu au fost contestate. Important este, ºi aici îl contrazic pe domnul deputat, cã aceste teze s-ar regãsi în mod alambicat în Legea 197, care aprobã Ordonanþa 19. Ele se regãsesc în totalitate, chiar nedisimulate ºi chiar expres prevãzute, numai cã sunt prevãzute în articole diferite. Sunt teze care sunt prevãzute în articole diferite.

Singura contribuþie în acest sens ar fi revenit în aprobarea acestei modificãri ca sã luãm toate aceste teze din articole diferite ºi sã le introducem într-un singur articol. Aceastã procedurã nu aduce absolut nimic nou în cadrul Legii 197 de aprobare a Ordonanþei 19 ºi, în consecinþã, cu regretul de rigoare, ar trebui sã aprobãm în cadrul comisiei respingerea acestei propuneri legislative nu ca fiind nefondatã ci pur ºi simplu pentru cã tezele respective se regãsesc deja în lege ºi noi chiar putem sã spunem de la aceastã tribunã din partea comisiei cã felicitãm pe domnul deputat cã gândeºte pozitiv într-o astfel de lege ºi cã îl aºteptãm cu propuneri care vin în continuare pe legea transporturilor rutiere, în domeniul în care Domnia sa face o oarecare trimitere, care va fi modificatã în perioada imediat urmãtoare.

Aceasta este explicaþia, nu a fost nici neînþelegere ºi nici rea-voinþã. Poate cã doar puþin mai mult profesionalism.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Epuizându-se dezbaterile cu privire la propunerea de respingere, o vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Urmãtoarea, propunerea legislativã privind exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii.

Comisia pentru apãrare o rog sã ia loc în banca dumneaei ºi sã motiveze propunerea de respingere a proiectului. Aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare în fond, în procedurã obiºnuitã, cu propunerea legislativã privind exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe.

Menþionez cã atât Consiliul Legislativ, cât ºi comisiile permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe au avizat negativ aceastã propunere.

Prin aceastã iniþiativã legislativã se propune constituirea comisiilor de control parlamentar pe principiul paritãþii,

care sã cuprindã un numãr egal atât din partea majoritãþii parlamentare, cât ºi a partidelor de opoziþie.

În ansamblu, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a constatat: propunerea legislativã nu este în concordanþã cu cerinþele principiului autonomiei fiecãrei Camere a Parlamentului, aºa cum este statuat prin dispoziþii constituþionale. Conform art. 61 din Constituþie: ”Organizarea ºi funcþionarea fiecãrei Camere se stabilesc prin regulament propriu.Ò Fiecare Camerã îºi constituie, potrivit configuraþiei politice, comisii permanente, comisii de anchetã, comisii speciale ori comisii comune.

În al doilea rând, adoptarea propunerii legislative ar crea o vãditã contradicþie cu dispoziþiile art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã.

În al treilea rând, propunerea legislativã mai prezintã ºi alte deficienþe în plan conceptual, aºa cum sunt ele precizate în avizul negativ al Consiliului Legislativ. Între acestea aº menþiona faptul cã iniþiatorul nu propune abrogarea unor articole din actuala legislaþie în vigoare, care reglementeazã atât activitatea de control parlamentar asupra activitãþii S.R.I., cât ºi asupra activitãþii S.I.E.

La lucrãrile comisiei au participat 22 de deputaþi din 26. În urma dezbaterii, în ºedinþa din 19 noiembrie 2002, comisia, având în vedere aspectele menþionate mai sus, a hotãrât, cu 21 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, sã vã propunã respingerea acestei iniþiative legislative. Vã mulþumesc.

Aº întreba întâi dacã iniþiatorul doreºte sã intervinã. Domnul deputat Tudor Marcu. ªi apoi domnul deputat Boc. În ordinea în care s-au anunþat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Asta nu înseamnã cã dumneavoastrã nu sunteþi tot colegul nostru.

Daþi-mi voie sã vã spun cã acest proiect de lege a fost propus de domnul Victor Babiuc în urmã cu puþin timp. Domnia sa a dorit sã facã un echilibru între partide la desemnarea membrilor comisiilor de control al activitãþilor Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe. Nu e corect acest echilibru, pentru cã nicãieri nu este prevãzut echilibru, nici o comisie nu putea fi prevãzutã aici.

De la bun început, aceastã lege nu îºi are suportul din punct de vedere chiar de tehnicã legislativã. Dar, dacã Domnia sa a gãsit de cuviinþã sã-ºi aducã o contribuþie la îmbunãtãþirea celor douã legi, cea referitoare la Comisia de control a activitãþii Serviciului Român de Informaþii ºi cealaltã, corespondentã, pentru Serviciul de Informaþii Externe, nu este un lucru de neconceput ºi eu achiesez, cã e la modã termenul, sã putem discuta într-o altã ºedinþã ºi cu alte concepte asupra acestor comisii, deoarece în modul în care au fost create ele nu aduc o contribuþie la bunul mers al controlului parlamentar asupra acestor servicii. Vã rog sã vã amintiþi dumneavoastrã dacã vreodatã pânã acum Comisia de control a activitãþii Serviciului de Informaþii Externe a spus mãcar o vorbã în Parlament referitoare la controlul pe care aceastã comisie, în douã forme pe care le-a avut în vechea legislaturã ºi în noua legislaturã, depãºind aproape patru ani, ºi vã asigur cã nu a fost adusã niciodatã în discuþie nici o activitate din acest serviciu. E adevãrat cã au depus un jurãmânt, e adevãrat cã sunt ºi lucruri secrete, dar cele mai multe nu sunt secrete. ªi noi tocmai de aceea am instituit comisia aceasta, ca sã poatã sã afle Parlamentul ce probleme sunt în comisie, în serviciul acesta, pentru buna desfãºurare a lui ºi nu numai pentru controlul parlamentar, dar pentru controlul societãþii civile, reprezentatã prin Parlament, asupra acestui serviciu.

Acelaºi lucru ºi pentru Serviciul Român de Informaþii. Am avut o discuþie cu domnul Sassu acum câteva minute. Într-adevãr, noi avem o deficienþã în atributele cu care aceste douã comisii de control au fost îndreptãþite, deficienþã pe care vã propun sã o putem elimina cu un alt proiect de lege sau cu îmbunãtãþirea legilor anterioare care vor face subiectul unor activitãþi ulterioare.

Mulþumesc. Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã încerc în câteva cuvinte sã susþin aceastã propunere legislativã, încercând sã ofer câteva argumente în sensul de a explica de ce este nevoie de o reprezentare paritarã a grupurilor parlamentare, a partidelor parlamentare în Comisia de control parlamentar asupra activitãþii S.R.I. ºi S.I.E.

Încã de la început aº vrea sã observaþi faptul cã toate argumentele formulate de Comisia de apãrare împotriva acestui proiect sunt argumente de naturã formalã, nici un amendament nu a fost de fond, iar aceste argumente de naturã formalã, invocându-se prevederile Legii 24/2000 cu privire la tehnica legislativã, sunt argumente care pot fi surmontate de cãtre iniþiator printr-o reformulare a unor texte, iar nu prin respingerea propunerii în ansamblu.

Deci argumentele de procedurã, argumentele de formã pot fi suplinite, cele de fond, este adevãrat, mai greu.

Nu am gãsit pânã în momentul de faþã, în afarã de cele precizate de distinsul coleg Marcu, argumente de fond pentru respingerea acestui proiect de lege.

Aº începe în susþinerea proiectului de lege de la un principiu general recunoscut în lumea democraticã, ºi

anume principiul care consacrã acel caracter civil al puterii de stat, în sensul cã puterea de stat trebuie sã aibã un caracter civil, sã fie controlatã de cãtre societatea civilã, prin reprezentanþi ai acesteia în fruntea structurilor militare sau de interne, ºi amintiþi-vã cã nu micã ne-a fost mirarea cã ºi în România ministrul de interne nu mai este militar de carierã, ministrul apãrãrii nu mai este militar de carierã. A fost un prim pas important spre democratizarea societãþii româneºti. De ce? Pentru cã aceste structuri prin excelenþã, dispunând de un grad ridicat de disciplinã, mobilizare ºi rigoare, pot oricând evolua spre o dictaturã militarã sau spre confiscarea puterii în stat. De aceea democraþiile au în fruntea lor în serviciile militare ºi de interne reprezentanþi ai societãþii civile sau persoane care nu provin din structura militarã, o formã de control. Statul asigurã prin aceste mecanisme faptul cã niciodatã democraþia nu va luneca spre o dictaturã militarã, aºa cum se întâmplã, de exemplu, în America Latinã.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule...!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac câteva precizãri. Dacã s-a fãcut de cãtre comisie referire la art. 12 din Legea nr. 24/2000, aceasta a vizat evitarea paralelismelor pe care le putem introduce în elaborarea legilor pe care noi le votãm. Apoi, trebuie sã þinem cont cã trebuie sã modificãm întâi prevederile constituþionale pentru a putea introduce asemenea norme care nu spunem cã nu sunt bune ºi sunt prevãzute în propunerea legislativã, dar trebuie sã modificãm mai întâi legile care reglementeazã aceastã activitate ºi apoi sã venim cu asemenea propuneri.

Din aceste motive, vã rog sã fiþi de acord cu respingerea propunerii legislative. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, stimaþi colegi. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Numai o simplã întrebare sau o întrebare retoricã: am discutat în Parlament Legea Pruteanu ºi am invocat aici multe paralelisme, în acea lege am invocat multe paralelisme cu privire la faptul cã ceea ce Domnia sa prevedea în lege exista deja în legea românã din 1991 încoace cu privire la necesitatea traducerii instrucþiunilor de utilizare ale diferitelor aparate sau produse din strãinãtate ºi acolo nu s-a tratat cu aceeaºi unitate de mãsurã.

Deci nu credem cã este un impediment major pentru a rediscuta aceastã lege ºi a face corelãrile corespunzãtoare. Iar ideea rãmâne în continuare cã, dacã suntem de acord cã acest principiu este sãnãtos, este bun, haideþi sã nu-l aruncãm, sã-l retrimitem la comisie, iar în cadrul comisiei sã reformulãm, poate ºi în legile aferente, esenþa acestei propuneri legislative care trebuie sã fie menþinutã.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aº dori ca domnul Boc, care a susþinut acest proiect de lege, sã ne prezinte câteva cazuri de funcþionare a unui asemenea sistem în democraþiile consolidate. N-am auzit de aºa ceva nici în Statele Unite, nici în þãrile Europei de Vest ºi dumnealui propune niºte soluþii care nu funcþioneazã. Vã dau ºi un exemplu: sã presupunem cã avem un guvern care are o anumitã majoritate parlamentarã, iar în problema serviciilor secrete existã comisii paritare, comisii din acestea, jumãtate, jumãtate, lipseºte un membru al comisiei ºi politica serviciilor secrete este total diferitã de cea a guvernului. Este o soluþie care în practicã nu cred cã funcþioneazã.

Vã mulþumesc.

Dar nu s-a pronunþat numele dumneavoastrã! Poftiþi! Dacã mai gãsiþi ºi o altã celebrã lege în afarã de Legea Pruteanu care sã atragã atenþia celor care vã aud, vã ºi felicit pentru inventivitate.

Domnule preºedinte, mai gãsesc dacã doriþi, dacã aveþi timpul ºi rãgazul necesar.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Distinsul meu coleg spunea cã în alte þãri democratice nu existã un asemenea principiu. Aº vrea sã-l asigur pe Domnia sa cã existã. Eu nu sunt iniþiatorul acestei legi ºi nu am venit eu sã susþin cu exemple din alte þãri, dar pot sã vã spun cã în Germania, de exemplu, existã un asemenea precedent, dupã ºtiinþa mea. ªi în Germania, de exemplu, dacã opoziþia doreºte sã constituie o comisie de anchetã, ea nu poate fi refuzatã de cãtre majoritatea parlamentarã. Tot pe aceatã linie, repet, a întãririi controlului parlamentar ºi, implicit, al opoziþiei.

Iar în al doilea rând aº vrea sã-i reamintesc distinsului meu coleg cã þãrile democratice despre care face Domnia sa referire n-au trecut prin lagãrul comunist, aºa cum am trecut noi 50 de ani, când serviciile secrete au fost arma numãrul unu a puterii politice. Deci, pânã sã ajungem la nivelul þãrilor democratice, sã avem acea mentalitate, avem nevoie de acele precauþii care sã ne asigure cã niciodatã nu vom mai ajunge acolo unde am fost.

Iatã de ce este necesar sã avem patru ochi în loc de doi acolo unde s-a dovedit cã în trecut am avut serioase probleme.

Iar invocarea argumentului Domniei voastre, cã s-ar putea sã lipseascã un membru din comisie ºi s-ar putea promova o altã politicã, daþi-mi voie sã spun cã nu rezistã unei analize logice ºi raþionale. Iar ideea cã oricând serviciile secrete trebuie sã facã politica guvernului sau a unui partid politic care, evident, formeazã guvernul, iarãºi, mi se pare a fi puþin forþatã. Serviciile de informaþii, serviciile secrete nu fac politica nici unui partid politic. Ele fac politica siguranþei naþionale, politicã prevãzutã ºi sancþionatã de lege, ºi nu politica unui partid politic reprezentat într-o formã sau alta în Parlament.

Cu asta trebuie sã fim de acord, pentru cã, dacã partidele politice vor folosi serviciile secrete ca unelte pentru a ajunge la putere ºi pentru menþinerea la putere, sunt convins cã atunci democraþia este în pericol.

Vã mulþumesc.

Rog comisia sã se pronunþe cu privire la propunerea de restituire sau de retrimitere a proiectului la comisie.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã mai trebuie sã mai venim cu alte argumente pentru a se respinge aceastã propunere legislativã, atunci ar trebui sã facem trimitere la Constituþie, unde se menþioneazã cã ”fiecare Camerã îºi constituie comisii permanente ºi poate institui comisii de anchetã sau alte comisii specialeÒ.

Mai fac precizarea cã în curând Legea pentru organizarea ºi funcþionarea Serviciului Român de Informaþii va fi pe agenda de lucru a Camerei Deputaþilor. ªi, în aceste condiþii, este normal, ca membru al acestei Comisii pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, sã susþin propunerea pe care am fãcut-o, de respingere acestei propuneri legislative.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã s-au fãcut suficiente discuþii ºi pe fond, ºi cu privire la propunerea de restituire. Oricum, potrivit

regulamentului, sunt obligat sã

Abþineri? 6 abþineri.

Cu 6 abþineri, 22 voturi pentru, 45 voturi împotrivã, a fost respinsã cererea de restituire a propunerii la comisia de fond.

În aceste condiþii, rãmâne sã

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Am prezentat în scris interpelarea ºi, pe scurt, esenþa ei este urmãtoarea.

Locatarii a trei blocuri din Bucureºti din str. Cobãlcescu nr. 41 sunt purtaþi pe drumuri, prin procese interminabile, într-un incredibil proces de retrocedare. Sunt o mulþime de dosare (20 de cazuri), unele blocate la nivelul Judecãtoriei Sectorului I ºi suspendate pentru lipsã de acte de proprietate. Imobilele au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost onoratã. Alte dosare au evoluat; la instanþa de fond au obþinut câºtig de cauzã, dar la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureºti au început sã aparã surprizele.

Cu aceleaºi probe la dosar se obþin decizii invers: se anuleazã hotãrârile de la instanþa de bazã, se retrimit, ciclul se reia. Cei care au obþinut titlul de proprietate în baza Legii nr. 112/1995 ºi a Legii nr. 10/2001 sunt disperaþi, pentru cã unele instanþe ignorã aceste douã legi ºi considerã actele de vânzare-cumpãrare ca nefiind valabile.

Întrebarea ºi interpelarea pe care eu am adresat-o Ministerului Justiþiei, doamnei ministru Rodica Stãnoiu, este: dacã legile acestea douã, nr. 112/1995 ºi Legea nr. 10/2001, mai sunt valabile ºi, dacã mai sunt valabile, de ce la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureºti nu se respectã.

Domnul ministru Ivanov, aveþi cuvântul. ## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, privind modul de aplicare a Legii nr. 112/1995 ºi nr. 10/2001 de cãtre instanþele judecãtoreºti, vã comunicãm urmãtoarele. Activitatea de judecatã este atributul exclusiv al instanþelor judecãtoreºti, iar judecãtorii sunt independenþi ºi se supun numai legii, astfel cã nici ministrul justiþiei ºi nici o altã autoritate constituitã în stat nu pot interveni pentru a influenþa soluþionarea litigiilor de cãtre instanþele judecãtoreºti, datoritã principiului separaþiei puterilor în stat.

Verificãrile efectuate de ministrul justiþiei nu pot conduce la o imixtiune în desfãºurarea proceselor în curs de judecatã ºi nici nu pot repune în discuþie ceea ce a fost deja judecat.

Dacã soluþiile pronunþate prin hotãrâri irevocabile sunt de naturã a nemulþumi pãrþile litigiului, acestea au posibilitatea formulãrii unor cereri de recurs în anulare, legal timbrate, în condiþiile ºi în termenele prevãzute de Codul de procedurã civilã, adresatã procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, care este titularul acestei cãi de atac, sau ministrului justiþiei, la cererea cãruia poate fi declaratã aceastã cale extraordinarã de atac.

Semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.

## Numai puþin!

Domnule Leonãchescu, lãsaþi-l sã asculte, cã este o altã interpelare, adresatã tot dumnealui.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este, de fapt, o revenire la o problemã mai veche. Eu am adresat o interpelare pe adresa Ministerului Justiþiei, în legãturã cu activitatea infracþionalã a unui primar, Constantin Dragoe, comuna Brãeºti, judeþul Buzãu.

Domnul ministru secretar de stat mi-a dat atunci un rãspuns amplu. Activitatea infracþionalã era cunoscutã. Dar, în legãturã cu posibilitatea de a stopa, de a aplica legea în aºa fel încât lucrurile sã nu se mai perpetueze, mai ales cã eu am anexat ºi o listã cu 188 de semnãturi ale cetãþenilor, mi s-a spus cã ãsta este mersul justiþiei în România.

Am revenit de data aceasta ºi am cerut ca, aplicând normele de drept ale celeritãþii ºi întregul cadru legal care existã, sã mi se spunã ce s-a întreprins de atunci ºi pânã acum, pentru cã se face dovada cã activitatea infracþionalã a primarului este în continuã desfãºurare, ea se amplificã, se adaugã în fiecare zi noi ºi noi aspecte. ªi aºtept acum sã vãd ce metode, ce modalitãþi gãseºte Ministerul Justiþiei pentru astfel de situaþii.

Domnule Ivanov, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule ministru.

Am ascultat cu stupoare argumentaþia cã judecãtorii sunt independenþi, cã n-ar mai trebui sã treacã prin Parlament niciodatã nici o acþiune a lor, cã, în fond, Ministerul Justiþiei nu-i poate controla, cã, în fond, Parlamentul nu are dreptul sã se amestece în acest minister ºi cã n-ar trebui nici sã-l mai votãm, pânã la urmã.

Eu nu cred cã este vreun om în þara asta deasupra legii; nu cred cã plãtim un Minister al Justiþiei care nu poate sã patroneze procesul de acordare a dreptãþii, de impunere a ei ºi, în fond, de impunere a legii. Oamenii nu cer altceva decât respectarea legii, atât. De ce nu suntem capabili s-o respectãm? ªi de ce sunt purtaþi oamenii zeci de ani prin procese interminabile, cu adevãrul în mânã?

Este o întrebare la care o reformã a justiþiei poate da rãspunsul ºi pe care o întârziem.

Domnul deputat Mircea Costache, dacã este? Poftiþi. Vã rog ºi pe dumneavoastrã sã vã dezvoltaþi interpelarea tot atât de concis.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, domnul deputat Mircea Costache a relatat cu foarte multã exactitate faptul cã s-a mai fãcut o interpelare pe aceastã temã ºi nu ne solicitã decât ce s-a fãcut în ultima parte, în ultimul timp.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã, domnule deputat, cã urmãrirea penalã a fost finalizatã. Învinuitului Dragoe Constantin i-a fost prezentat materialul de urmãrire penalã ºi urmeazã sã fie trimis în judecatã. Probabil cã în zilele acestea rechizitoriul a ajuns la instanþa de judecatã.

Poftiþi, domnule deputat!

Se pare cã, dacã mergem în ritmul acesta, un om condamnat la 9 ani de închisoare îºi face de cap în continuare în fruntea cetãþenilor, în calitate de primar. Dacã mergem în ritmul acesta înseamnã cã Parchetul Naþional Anticorupþie, Teatrul Naþional Ð Secþia româno-maghiarã ºi toate celelalte parainstituþii ne vor determina sã nu mai vorbim la Parchet, sã vorbim la pereþi, ca sã fie mãcar un lucru înþeles.

Tot domnul deputat Mircea Costache, care a formulat douã întrebãri Ministerului Administraþiei Publice. Ministerul vã roagã sã...

Am vãzut ambele rãspunsuri. Ambele cer o prelungire.

Exact, pentru definitivarea verificãrilor pe care le au de fãcut în vederea formulãrii rãspunsului. V-am anunþat ca sã ºtiþi cum vã organizaþi timpul în continuare.

Pentru Ministerul Justiþiei este o întrebare amânatã la cererea domnului deputat Eugen Pleºa.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Era întrebarea legatã tocmai de cele cel puþin douã cãi de rezolvare a problemei privind proprietatea. Au existat, cum au spus ºi colegii mei, cum a zis domnul Leonãchescu, o lege, Legea nr. 112/1995, care este în funcþiune, nu a fost abrogatã, a apãrut Legea nr. 10 ºi pe lângã astea mai existã ºi, eu ºtiu, soluþiile acestea prin instanþã, sentinþã prin care se retrocedeazã cã aºa vrea judecãtorul.

ªi vreau sã-i amintesc domnului secretar de stat Ivanov, care este foarte bine informat, este un profesionist în materie, cã nu-i adevãrat ce se afirmã ºi este chiar dãunãtor, cã judecãtorii fac ce vor ei, spus mai popular. Inamovibilitatea judecãtorilor înseamnã puterea, libertatea lor de a se exprima pe o plajã în cadrul... pe o plajã de sentinþe, eu ºtiu, de timp ca sancþiune, în cadrul textului de lege. Deci nu poate sã dea o sentinþã, eu ºtiu, pentru unul care a fãcut un viol, sã dea o sentinþã de la furt din buzunar sau a.m.d. Dar ceea ce este foarte grav este cã judecãtorii ºi instanþele au fost reduse, dacã vreþi, de la doi judecãtori (suntem singura þarã din lume, noi ºi, probabil, unii prin Africa, în care unul, judecãtor, ºi ãla de obicei din cei pânã în 25 Ð 30 de ani, judecã cum vrea el) ºi este un singur judecãtor; înainte erau doi. A avut grijã cineva sã modifice structura instanþei. Am cerut sã se facã asta, sã se revadã, nu s-a fãcut.

Încã o datã, atât timp cât ºi judecãtorii nu-ºi fac datoria, aºa ca orice cetãþean de orice profesie în þara asta, este un haos tolerat, pentru care, repet, ministrul justiþiei este responsabil. N-am spus sã cearã ministrul justiþiei cum sã-ºi facã datoria. Am spus cã trebuie sã le atragã atenþia cã ºi ei, ca ºi ceilalþi salariaþi în România, trebuie sã-ºi facã atribuþiunile de serviciu. Adicã sã respecte ceea ce spune legea.

Vreau sã vã spun cã sunt oameni evacuaþi aiurea, pe niºte cereri date de niºte impostori. Este un haos, este o bãtaie de joc în þara asta de nu se vede. Nu se poate. Primãriile restituie unuia care nu are nici un fel de document, dar el cere, el a fãcut o notificare; altul vine cu un avocat abil ºi, iarãºi, cere; iar eu, de exemplu, cu toate cã nu voiam sã spun asta, am cumpãrat o locuinþã pe baza unei legi ºi acum trebuie sã vin sã particip la fel de

Domnule ministru Ivanov, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul întocmit de cãtre colegii mei este destul de amplu. El cuprinde urmãtoarele referitor la întrebãrile puse de domnul deputat.

Referitor la notificãrile pentru redobândirea imobilelor, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv a prevãzut în art. 21 posibilitatea persoanei care se considerã îndreptãþitã a beneficia de drepturile stabilite prin aceastã lege sã notifice persoanele juridice deþinãtoare ale imobilelor.

Aceeaºi lege, astfel cum a fost modificatã de Ordonanþa de urgenþã nr. 175/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001, a stabilit rãspunderi ºi sancþiuni pentru exercitarea abuzivã a drepturilor prevãzute de lege.

Astfel, art. 40[2] din lege, introdus de aceastã ordonanþã dispune: ”Exercitarea abuzivã a dreptului de a depune notificãri în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage rãspunderea civilã pentru pagubele produse.Ò Ð prevedere care este instituitã de aceastã ordonanþã care mai prevede în mod expres ”rãspunderea materialã pentru abuzul de drept în aceeaºi materieÒ.

Art. 40[3] sancþioneazã penal pe cei care au sãvârºit un abuz de drept, acþionând cu intenþie: ”Fapta de a notifica persoana juridicã deþinãtoare a imobilului, ºtiind cã nu este îndreptãþit potrivit prezentei legi la mãsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrãinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacã s-a pricinuit o pagubã, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã.Ò

Nu s-ar putea interzice cetãþenilor sã notifice persoana juridicã, deþinãtoarea imobilului decât cu încãlcarea dreptului constituþional la petiþionare, consfinþit prin art. 47 din Constituþia României, dar exercitarea abuzivã a acestui drept atrage rãspunderea materialã sau penalã a celui în cauzã.

De asemenea, statistica Decretului nr. 92/1950, la care faceþi referire în interpelare, nu are relevanþa raportatã la numãrul de notificãri, deoarece obiectul Legii nr. 10/2001 îl formeazã ºi alte imobile decât cele preluate în conformitate cu dispoziþiile acestui decret.

Mulþumesc.

Solicit rãspunsul în scris.

Da. Vã rog, domnule ministru, comunicaþi rãspunsul în scris.

Doamna deputat Mona Muscã, vã rog sã vã prezentaþi propria dumneavoastrã interpelare, adresatã Ministerului Justiþiei, cu situaþia deportaþilor.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

Interpelarea este cãtre doamna ministru al justiþiei, Rodica Stãnoiu.

Obiectul interpelãrii: situaþia deportaþilor dinainte de 1944, care nu beneficiazã de prevederile art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.

Situaþia celor care au fost deportaþi din România nu a fost nici pânã la ora actualã reglementatã ºi rezolvatã în totalitate. O parte dintre aceºtia nu au beneficiat încã de compensaþiile ºi reparaþiile care li se cuveneau. Acesta este ºi cazul domnului Epitrop Victor, care a fost deportat, împreunã cu familia, în Siberia în anul 1941, motiv pentru care nu a beneficat de prevederile Decretului-lege nr. 118/1990.

Deºi s-a adresat mai multor instituþii pentru rezolvarea cazului sãu ºi pentru a primi despãgubirile cuvenite, Domnia sa nu a primit nici un rãspuns favorabil.

Þinând cont de faptul cã nu este o situaþie singularã, vã rog sã precizaþi prin ce cãi pot cetãþenii în cauzã sã reintre în drepturi ºi sã beneficieze de despãgubiri.

Vã rog, de asemenea, sã specificaþi dacã existã vreo prevedere legalã în acest sens ºi care este instituþia competentã.

Mulþumesc frumos.

Domnul ministru Ivanov.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimatã doamnã deputat, la interpelarea formulatã de dumneavoastrã privind situaþia deportaþilor dinainte de 1944, care nu beneficiazã de prevederile art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, vã comunicãm urmãtoarele. Cazul domnului Epitrop Victor, deportat în Siberia în 1941, se încadreazã în dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 426/31 august 1999, aprobatã prin Legea nr. 189/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 553/8 noiembrie 2000, cu modificãrile ulterioare.

Potrivit art. 1 lit. a) din ordonanþa de mai sus, astfel cum a fost modificatã: ”Beneficiazã de prevederile prezentei ordonanþe persoana Ð cetãþean român Ð care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuþii din motive etnice, dupã cum urmeazã: a) a fost deportatã în ghetouri ºi lagãre de concentrare din strãinãtate;Ò.

Dispoziþiile citate sunt reluate în art. 1 lit. a) din Hotãrârea Guvernului nr. 127 din 14 februarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 139/22 februarie 2002.

Cererea se depune la Casa judeþeanã de pensii sau, dupã caz, la Casa de Pensii a Municipiului Bucureºti, conform art. 22, al articolului unic din Legea nr. 367/2001 privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 242/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 386/16 iulie 2001.

Cererea poate fi depusã pânã la data de 31 decembrie 2003, deci suntem în termen, conform art. 7 alin. 2 din Ordonanþa nr. 105/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonanþa Guvernului nr. 105/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 808/7 noiembrie 2002.

Semneazã, cu stimã, ministrul justiþiei Rodica Mihaela Stãnoiu.

Este bine sã vã transmit un exemplar, dar nu am decât un exemplar de lucru. O sã-l primiþi, pentru cã sunt foarte multe date pe care numai de aici le puteþi lua.

Am o rugãminte: el nu poate sã beneficieze din motive etnice. El a fost deportat din motive politice din Basarabia în Siberia...

primit certificat de origine româneascã ºi a plecat la export, ori a intrat pe piaþa de consum din România.

Rugãmintea a fost dacã s-a fãcut controlul la frontierã privind acest grâu. Mersi.

Stimaþi colegi, v-aº ruga sã fiþi de acord, sunt patru deputaþi care doresc sã punã întrebãri Ministerului Agriculturii. Întrucât domnul secretar de stat Predilã are o problemã cu deplasatul, vã rog sã vã prezentaþi fiecare interpelãrile, pentru a vã rãspunde pe rând la fiecare din ele.

În continuare, domnul deputat Damian Brudaºca. Asta vã rugam, sã nu fie obligat sã tot vinã la microfon, cã nu se poate deplasa. Se deplaseazã foarte greu.

Aºtept rãspunsul.

Domnul deputat Petre Posea. Este domnul deputat Petre Posea? A, poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul interpelãrii este urmãtorul: prin Hotãrârea de Guvern nr. 695/1998 s-a aprobat Regulamentul de vânzare cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a masei lemnoase destinate agenþilor economici.

Unele prevederi din regulament sunt învechite ºi nu se mai pot aplica în unele condiþii, când peste 1,5 mil. ha de pãdure au trecut în proprietate privatã. Federaþiile patronale din industria lemnului solicitã de trei ani de zile modificarea acestui act normativ.

Când va iniþia Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor modificarea regulamentului, aºa cum a fost el negociat cu factorii interesaþi?

Doamna deputat Liana Naum, de la P.S.D.?

Aºtept rãspunsul.

Domnul deputat Metin Cerchez, dacã este? Nu.

Cu aceasta, interpelãrile adresate ministrului justiþiei au fost epuizate.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Gheorghe Valeriu, P.N.L. Poftiþi!

Vã rog, domnule Predilã, sã vã apropiaþi de microfon pentru a formula rãspunsurile.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma unei informaþii primite de la Asociaþia Patronalã a Producãtorilor de Cereale din România, s-ar fi importat grâu infestat radioactiv din Ucraina care, ori a

Deci, domnule ministru, vã rog sã vã prezentaþi rãspunsurile la cei patru colegi, începând cu domnul Gheorghe Valeriu. **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Referitor la interpelarea domnului deputat Gheorghe Valeriu, Ministerul Agriculturii, respectiv domnul ministru Ilie Sârbu îi prezintã urmãtorul rãspuns: din toate evidenþele pe care le avem la dispoziþia Ministerului Agriculturii, din verificãrile pe care le-am fãcut, rezultã cã în 2001 în România s-au importat 296,4 mii tone grâu, din care din Republica Moldova nu s-a importat nici o cantitate de grâu, iar din Ucraina s-au importat 515 tone pentru sãmânþã, care s-a multiplicat pe bazã de contract pe teritoriul României ºi a fost exportat pe baza Ordinului nr. 31 al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

În acest an, pe primele nouã luni, în România s-au importat 53.175 tone grâu. Din Republica Moldova s-au importat 21,3 mii de tone, din Ucraina numai 120 de tone de grâu pentru sãmânþã, care a intrat în þarã la data de 18 martie a.c. prin punctul vamal Dorneºti Ñ Siret, sãmânþã care, la fel, pe bazã de contract, s-a multiplicat pe teritoriul României ºi a fost exportatã de ”Vital HailÒ Ð S.A. din localitatea Garant, judeþul Timiº.

În ce priveºte solicitarea importatorilor din Orientul Apropiat ºi Mijlociu ca loturile de grâu exportate din România sã aibã cuprinse în certificatul de analizã date privind calitatea ºi contaminarea radioactivã nu este o noutate, pentru cã, cel puþin în ultimii 12 ani, orice produs agroalimentar este însoþit ºi de buletin de analizã privind nivelul radioactivitãþii.

Deci nu este ceea ce a inserat domnul Scurtely, ci aceasta este o treabã care se practicã pentru cã sunt cerinþe la care noi trebuie sã rãspundem în timpul exportului.

Mediatizarea care s-a realizat nu are la bazã date certe ºi noi am avut o discuþie cu domnul Scurtely, noi îl cunoaºtem mai bine decât alþii pe domnul Scurtely ºi, ca atare, dânsul nu are nici un fel de document care sã-i susþinã afirmaþiile.

Mai rãmâneþi puþin, domnule Predilã, cã am senzaþia cã domnul Damian Brudaºca doreºte sã facã un comentariu ºi poate se cuvine sã-i daþi rãspuns.

Eu mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns. Sesizez faptul cã toate cele semnalate de mine s-au petrecut în acest an. În afara distrugerii propriu-zise a culturilor este vorba ºi de distrugerea terenului, pentru cã porcii mistreþi, pe suprafeþe destul de mari, au distrus, au râmat pãmântul respectiv, creându-le celor din zonã probleme foarte serioase. Singura chestiune pe care o aveam de comentat sau de sugerat este aceea cã, probabil, în fondul de vânãtoare din aceastã iarnã va fi inclusã mai ales zona Negreni, cu satele PreluceleÐ Osoiele, zone care au semnalat cele mai mari distrugeri petrecute în acest an.

Deci semnalarea mea vizeazã activitatea de anul acesta. ªi rugãmintea cetãþenilor din zonã pe care i-am întâlnit la începutul lunii noiembrie anul acesta vizeazã rugãmintea de a fi incluse în fondul de vânãtoare în special localitãþile amintite.

În speranþa cã se va þine cont de acest lucru, mulþumesc încã o datã.

Mulþumesc ºi eu.

Existã, în continuare, un grupaj de interpelãri... Poftiþi, domnule deputat, doriþi ºi dumneavoastrã sã comentaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc ºi domnului ministru.

De asemenea, vreau sã mulþumesc domnului ministru pentru invitaþia pe care ne-a fãcut-o pentru mâine ºi aº fi de acord sã mergem, toatã subcomisia de silviculturã, la Ministerul Agriculturii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi apreciez faptul cã, într-adevãr, sunteþi preºedintele Camerei Deputaþilor ºi sunteþi echidistant ºi apreciaþi dupã regulament ºi nu dupã alte criterii intervenþiile noastre. De data aceasta le apreciem. Când le criticãm, le criticãm.

Domnule preºedinte,

Domnule ministru,

Interpelarea mea este adresatã domnului Miron Mitrea, cu urmãtorul subiect: deplasarea cu un automotor al C.F.R., în interes personal, la o partidã de vânãtoare.

Subiectul acestei interpelãri mi-a fost oferit de un amplu reportaj din publicaþia din Cluj ”ClujanulÒ, intitulatã ”C.F.R. Ñ moºie privatãÒ, unde articolul se intituleazã în acest fel, cu argumente foarte directe ºi pertinente cu privire la utilizarea banului public într-un scop privat. Aceasta este, de fapt, esenþa interpelãrii: dacã avem sau nu avem de-a face cu o utilizare a banului public în scopuri private.

În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, în cursul unei cãlãtorii în interes personal, domnul ministru Mitrea, împreunã cu domnul Mihail Necolaiciuc, fost director general al C.F.R., s-a deplasat la o partidã de vânãtoare în zona localitãþii Chiºineu-Criº, judeþul Arad.

Pentru aceastã utilizare s-a utilizat un automotor al C.F.R. care a plecat din staþia Cluj-Napoca la ora 0,03. Automotorul a circulat cu regim de maximã urgenþã, determinând întârzieri de 50 pânã la 100 de minute în circulaþia unor trenuri de marfã ºi cãlãtori. Printre trenurile care au înregistrat întârzieri din cauza deplasãrii domnului ministru s-a aflat ºi internaþionalul 407 care a fost oprit pentru aproape o orã în staþia Oºohei.

Având în vedere aceastã situaþie de fapt am solicitat domnului ministru sã ne prezinte urmãtoarele: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasãri; 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgenþã, fapt ce a determinat întârzierea circulaþiei celorlalte trenuri.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule Florescu.

Celor mai perturbã lucrãrile nu le mai dau cuvântul în susþinerea interpelãrilor.

P.D.-ul face scandal!

Vã spun de ce face, vor sã le dau cuvântul ca sã... La propunerea colegilor, domnul deputat Boc va rãmâne ultimul ca sã întreþinã în continuare buna-dispoziþie în salã.

Pentru întrebãrile adresate Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, la care va rãspunde domnul Tudor Florescu, dau cuvântul domnului Boc întâi. Aºa era înscris ºi trebuie sã respect listele. ªi, oricum, dupã aceea se face liniºte în salã, vã garantez.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã vã facem cunoscute urmãtoarele: deplasarea automotoarelor 761 ºi 793 în datele de 2 ºi 3 noiembrie 2002, pe distanþele Bucureºti Ð Târgu-Mureº Ð Cluj-Napoca ºi retur s-a efectuat cu delegaþi din cadrul ministerului ºi ai Companiei Naþionale C.F.R. Ñ S.A., în scopuri oficiale, costurile acestei deplasãri fiind suportate de cãtre Compania Naþionalã C.F.R. Ñ S.A.

2) Deplasarea automotoarelor în noaptea de 2 spre 3 noiembrie 2002, pe distanþa Cluj-Napoca Ð Arad s-a efectuat în scopul remedierii unor defecþiuni apãrute pe parcurs la suspensia automotorului 793 ºi la motorul termic al automotorului nr. 761 care puneau în pericol deplasarea în siguranþã cãtre Bucureºti.

Menþionãm cã automotoarele în cauzã sunt construite în anul 1951 ºi prezintã un grad avansat de uzurã.

Având în vedere cã remedierea defecþiunilor apãrute se putea efectua numai de cãtre specialiºtii din centrul Arad, a fost necesarã deplasarea în regim de urgenþã la Arad pentru ca automotoarele sã fie apte sã circule în condiþii de siguranþã în ziua de 03.11.2002.

Cu deosebitã consideraþie, ministrul lucrãrilor publice, transportului ºi locuinþei, domnul Miron Mitrea Tudor. Vã mulþumesc.

Drept la replicã, domnule deputat?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

M-aþi fãcut sã nu mai invoc încã o datã prevederile regulamentului, dumneavoastrã aplicându-le fãrã solicitarea noastrã.

Domnule preºedinte,

Întrebarea mea era simplã: dacã domnul ministru Mitrea a fost sau nu a fost cu acest autotren ºi dacã a fost sau nu la o partidã de vânãtoare, aºa cum susþine mass-media. Eu nu am pus de la mine nimic. Nu am vãzut nici o dezminþire publicã din partea domnului Mitrea cu privire la aceste articole apãrute în presã ºi nu cred cã Domnia sa nu este la curent cu ceea ce se scrie despre ministerul Domniei sale ºi despre activitatea pe care o desfãºoarã.

Sã fiu bine înþeles: eu regret cã domnul Mitrea a suferit un mic incident, din câte am înþeles, ºi îi urez însãnãtoºire grabnicã ºi multã sãnãtate pe aceastã direcþie, dar în privinþa aceasta mass-media este destul de exigentã ºi menþioneazã faptul cã Domnia sa, potrivit unor surse din Asociaþia Judeþeanã a Vânãtorilor ºi Pescarilor Arad, care confirmã: ”importantele personaje au vânat pe fondul de vânãtoare al ROMSILVAÒ. Alte surse din ROMSILVA Arad de aceastã datã întãresc acest lucru: ”Domnul ministru a fost duminicã, 3 noiembrie, în Arad. Vizita nu a avut însã de ce sã fie anunþatã, deoarece a fost una privatãÒ Ð citez din ce se menþioneazã în mass-media de la acea vreme.

Cu alte cuvinte, domnul ministru a utilizat sau nu a utilizat autotrenul pentru acea vizitã privatã, în vederea participãrii la o partidã de vânãtoare? Dacã a participat, se suportã contravaloarea costului pânã la Arad, la fel ca orice persoanã particularã, dacã a fost în interes privat.

Deci la acest lucru aº dori sã am un rãspuns. Defecþiunile care au fost invocate de dumneavoastrã, evident cã sunt corecte, nu le pot contesta. Subiectul interpelãrii reprezenta, repet, folosirea banului public în interes privat. A fost sau nu acest lucru realizat?

Domnul ministru Florescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Rãspunsul se referã efectiv la întrebãrile dumneavoastrã: 1) Cine a achitat contravaloarea acestei deplasãri? 2) Care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgenþã, fapt ce a determinat întârzierea circulaþiei celorlalte trenuri?

Deci la cele douã întrebãri aþi primit rãspuns.

Referitor la comentariul pe care Domnia voastrã l-aþi fãcut ulterior, nu-mi pot permite sã spun cã presa spune sau nu spune adevãrul, decât un singur comentariu, dacã mi-aþi permite. Se spune: fostul director general al C.F.R., domnul Mihail Necolaiciuc. Vã aduc la cunoºtinþã cã este prezentul director general.

Pe acest considerent, nu vãd ce alte comentarii trebuie fãcute ca sã confirm sau sã infirm adevãrurile spuse de presã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pentru domnul ministru Moucha s-a depus o interpelare.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Mai sunt douã aici.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am mai fãcut o intercalare.

Domnul Nicolae Sersea este prezent? Poftiþi!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Mai sunt ºi aici douã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Toþi cei de aici au interpelare, stimate coleg. Am fãcut o micã intercalare, pentru cã mulþi dintre colegii dumneavoastrã au spus cã l-am sãrit pe domnul Moucha, care era al doilea, dacã vã intereseazã. Bun.

## **Domnul Nicolae Sersea**

**:**

Aºtept rãspunsul.

Aºteptaþi rãspunsul. Poftiþi, domnule Moucha.

**Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

ªi pentru a respecta solicitarea dumneavoastrã, ca sã fim foarte scurþi, întrucât volumul este mare, voi înmâna la sfârºitul intervenþiei mele, _in extenso_ , rãspunsul la interpelarea domnului deputat. În momentul de faþã doresc doar sã sublinez câteva aspecte ale rãspunsului Ministerului Industriei ºi Resurselor. ªi anume, faptul cã S.N.P. Petrom, ca ºi celelalte societãþi naþionale ºi/sau comerciale aflate sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor au obligaþia de a se conforma prevederilor legale, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 60/2001 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 461/2001 privind aprobarea normelor de aplicare a acestei ordonanþe privind achiziþionarea contractelor de lucrãri pentru forajul sondelor de þiþei ºi gaze naturale prin organizarea Ð sublinez Ð prin organizarea de licitaþii.

Ordinul ministrului industriei ºi resurselor nr. 84/2002 la care face referire domnul deputat prevede cã aprobarea declanºãrii procedurilor cu privire la atribuirea contractelor de achiziþii publice se face de cãtre Colegiul Ministerului Industriei ºi Resurselor, înainte de publicarea anunþului de participare în Monitorul Oficial, Partea a VI-a.

Aº dori, de asemenea, sã precizez faptul cã în perioada de timp scursã de la emiterea acestui ordin, respectiv în 24 aprilie 2002, S.N.P. Petrom a depus la secretariatul general al ministerului nostru un numãr de 60 de documentaþii de licitaþii, dintre care 26 au obiect forajul de sonde.

De asemenea, trebuie sã precizez faptul cã pânã în prezent PETROM-ul nu a notificat cãtre ministerul nostru asupra unei aºa-zise reduceri a producþiei cauzate de ”avizarea cu întârziereÒ a documentaþiilor de licitaþie pentru forajul de sonde.

Propunerea ca ”pentru o scurtã perioadã imediat sã se efectueze licitaþii cu un regulament minimal, sub supravegherea unei comisii tripartite care sã asigure transparenþa hotãrârilorÒ este contrarã prevederilor legale în vigoare ºi nu þine cont de faptul cã în prezent comisiile de evaluare sunt constituite din reprezentanþi ai PETROM-ului ºi Ministerului Industriilor.

## Vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Învãþãmântului este? Pentru a rãspunde domnului Adrian Moisoiu, care nu este nici dumnealui.

Revenim la întrebãrile adresate Ministerului Lucrãrilor Publice.

Vã rog, domnule ministru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere gravitatea faptelor care fac obiectul interpelãrii, s-a dispus cu actul nr. 41H/2.043 din 28.11.2002 constituirea în cadrul Societãþii Naþionale de Transport Feroviar de Cãlãtori C.F.R. Cãlãtori Ñ S.A. a unei comisii de cercetare asupra celor sesizate de dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule coleg.

## **Domnul Emil Rus**

**:**

Eu am solicitat rãspunsul ºi în scris.

Vã oferã ºi rãspunsul scris.

Domnul deputat Damian Brudaºca, pentru acelaºi minister.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere maniera extrem de interesantã în care se rãspunde din partea acestui minister, m-am vãzut nevoit sã revin la o întrebare adresatã anterior în legãturã cu calitatea greu de calificat a lucrãrilor de modernizare a ºoselei pe porþiunea localitãþii Poieni din judeþul Cluj.

În primul rãspuns mi s-a precizat cu mare exactitate cã localitatea este la 5 km de Huedin ºi cã nu s-a fãcut anul acesta nici un fel de lucrare. Nu am precizat eu anul în care s-a fãcut lucrarea.

Admir, de asemenea, precizia care existã la acest minister.

Ulterior am trimis o listã de 357 de persoane care solicitã din anul 2000 intervenþia autoritãþilor competente, având în vedere cã s-au acoperit ºanþurile ºi rigolele ºi li se înfundã curþile ºi li se aduc mari prejudicii, mari pierderi cu ocazia fiecãror perioade cu ploi mai intense.

Sã vedem dacã ºi de data aceasta rãspunsul este de aceeaºi manierã exactã ºi nu evazivã.

Domnule ministru Florescu, aveþi cuvântul.

Domnul deputat Emil Rus de la P.R.M. Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea a fost adresatã în scris ºi punctual, aºa cã nu are rost sã mai dezbat încã o datã conþinutul ei. Îl rog pe domnul reprezentant al ministrului sã-mi rãspundã la problemele ridicate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã vã facem cunoscute urmãtoarele: s-a constatat pe teren cã inundarea terenurilor din zona drumului se datoreazã colmatãrii podeþelor de cale feratã. Din aceastã cauzã, podeþele corespondente aparþinând drumului naþional, precum ºi albiile celor douã podeþe se colmateazã în permanenþã.

Lucrãrile de eliminare a acestor cauze au fost demarate în toamna anului 2002 ºi se aflã în curs de derulare.

Pânã în prezent s-au efectuat decolmatãrile albiilor în zona podeþelor ºi în aval pânã la km 565 plus 569 Valea Hodiº, km 566 plus 445, Pârâul þiganilor. La celelalte podeþe lucrãrile de decolmatare sunt în curs de desfãºurare. Primãria Comunei Poieni poate certifica cele menþionate.

Cu deosebitã consideraþie.

Îmi pare sincer rãu, domnule preºedinte ºi domnule ministru, ºi de data aceasta rãmân, cum se spune, _bouche bŽe_ , pentru modul absolut funcþionãresc în care se rãspunde.

Lista respectivã poartã semnãtura primarului. Primarul personal mi-a depus-o la biroul parlamentar acum câteva zile, deci nici vorbã sã se fi efectuat asemenea lucrãri. Încearcã din anul 2000, adresându-se autoritãþilor naþionale, Agenþiei Naþionale a Drumurilor, prefecturii, consiliului judeþean, pentru a reuºi sã se apuce de lucru cei care se fac vinovaþi de executarea absolut prãpãstioasã a lucrãrilor.

Nu este vorba numai de aceste decolmatãri, domnule ministru, este vorba de faptul cã nu s-a respectat proiectul iniþial, cã ºanþurile ºi rigolele au fost înfundate datoritã modului în care s-au fãcut lucrãrile. Fiindcã aici, aºa cum se spune ºi în presa localã, trebuie sã-l imit pe domnul coleg Boc Ð îmi pare rãu cã n-am adus-o Ð aici s-au luat comisioane grase, iar cei care au luat comisioanele poate cã nu doresc sã se întoarcã ºi sã facã lucrarea aºa cum era prevãzutã în documentaþii.

Eu protestez împotriva modului în care se rãspunde interpelãrilor adresate de cãtre parlamentari membrilor Guvernului, asupra modului iresponsabil în care se dau rãspunsuri, ºi nu soluþii problemelor ridicate de o comunitate aºa cum este comuna Poieni.

Aceluiaºi minister îi adreseazã o interpelare domnul Valeriu Zgonea, de la P.S.D.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu am primit rãspunsul de la Ministerul Transporturilor. Din acest punct de vedere nu mai am comentarii, el este în deplinãtatea întrebãrilor pe care le-am pus.

Dacã domnul ministru mai are ceva de completat... dar eu sunt mulþumit de rãspunsul pe care l-au trimis. Mulþumesc.

Doamna Mona Muscã, tot aceluiaºi minister, i se adreseazã cu o problemã ”vecinãÒ cu preºedintele Camerei...

Aºa este ºi poate puneþi ºi dumneavoastrã o vorbã bunã.

Interpelarea este adresatã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei. Obiectul interpelãrii: amenajarea albiei pârâului Vãrãrie, comuna Tulgheº, judeþul Harghita.

Comuna Tulgheº din judeþul Harghita, ca ºi alte localitãþi din þarã, se confruntã cu problema inundaþiilor, provocate în acest caz de pârâul Vãrãrie, a cãrui albie nu este încã amenajatã în mod corespunzãtor. Pentru a evita inundaþiile ºi pagubele produse gospodãriilor din zonã, precum ºi ºcolii ºi bisericii, este nevoie de lucrãri destul de complexe ºi costisitoare. Proiectul existã deja, a fost aprobat ºi înaintat, însã lipsesc fondurile pentru punerea lui în aplicare.

Fiind vorba de siguranþa oamenilor ºi de protejarea bunurilor ºi proprietãþilor acestora, ca ºi ale unor instituþii publice, ºcoala ºi biserica, vã rog sã-mi spuneþi dacã ministerul dumneavoastrã a luat în considerare acest proiect ºi dacã îl va finanþa. Þinând cont de faptul cã situaþia nu este singularã ºi, din pãcate, multe localitãþi au aceeaºi problemã, vã rog sã precizaþi dacã existã o strategie a ministerului pe care îl conduceþi în acest domeniu ºi care este ea.

Vã mulþumesc frumos.

Aveþi cuvântul, domnule ministru Florescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimatã doamnã deputat,

Potrivit actelor normative în vigoare, cazul expus intrã în competenþa de analizã ºi soluþionare a Comisiei judeþene Harghita de apãrare împotriva dezastrelor, autoritãþile publice locale asigurând finanþarea lucrãrilor necesare. În conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 47/1994 privind apãrarea împotriva dezastrelor, aprobatã prin Legea nr. 124/1995, strategia în domeniu revine Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, pe lângã care este constituitã Comisia centralã pentru apãrarea împotriva inundaþiilor, fenomenelor meteorologice periculoase ºi accidentelor la construcþiile hidrotehnice. Potrivit aceluiaºi act normativ, pe lângã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, funcþioneazã Comisia centralã de apãrare împotriva efectelor seismelor ºi alunecãrilor de teren.

Din acest punct de vedere, ministerul nostru, referitor la întrebarea din interpelarea dumneavoastrã, nu are atribuþii în domeniu.

Vã mulþumesc.

Nu mai am nimic de zis, asta e... Ne adresãm la celãlalt minister.

## Doamnã deputat,

Haideþi sã ne ocupãm colegial de aceastã problemã, care nu e de competenþa dumnealor. Trebuie sã ne adresãm comisiei judeþene ºi Ministerului Mediului.

Pentru domnul Mircea Nicu Toader, care a solicitat reprogramarea unui rãspuns oral.

Domnule preºedinte,

Cãtre dumneavoastrã mã adresez, cã sala este foarte goalã, ºi cãtre domnul ministru secretar de stat...

Cãruia îi adresaþi o nouã interpelare... Poftiþi!

Am solicitat rãspunsul oral deoarece în rãspunsul scris pe care îl transmite domnul ministru Mitrea nu rezolvã problemele ridicate de mine.

În esenþã, interpelarea se referã la respectarea prevederilor Hotãrârii de Guvern nr. 160/1996 privind reglementarea transportului fluvial de mãrfuri în trafic direct dintre România ºi alte state. Este o hotãrâre de Guvern care protejeazã armatorii români pentru transportul de mãrfuri pe Dunãre, existând obligativitatea de transport între cele douã þãri, între o þarã de pe Dunãre, recte România, ºi o altã þarã, singura flotã care poate sã transporte este flota din þãrile respective, respectiv România sau Ungaria, dacã merge în Ungaria. Pentru un alt stat, un ”terþ pavilionÒ, cum se numeºte în literatura de specialitate, trebuie sã existe aprobarea Ministerului Transporturilor.

Am semnalat foarte multe încãlcãri ale acestei hotãrâri de Guvern, motiv pentru care am ºi fãcut interpelarea respectivã, iar rãspunsul pe care l-a dat Ministerul Transporturilor nu mã satisface, deoarece se constatã în continuare o încãlcare flagrantã a acestei hotãrâri de Guvern.

Sigur cã românul este întotdeauna inventiv, a gãsit soluþii pentru ocolirea acestei hotãrâri de Guvern, motiv pentru care am sã solicit (de fapt, a doua interpelare îi este adresatã Ministerului de Interne, privind controlul de frontierã la Cãlãraºi) în mod expres acest control ºi, totodatã, o interpretare corectã a hotãrârii de Guvern privind modalitatea în care se transportã, de regulã, mãrfurile în tranzit.

Dupã rãspunsul pe care îl dã domnul ministru, am sã revin încã o datã.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Rãspunsul la interpelarea dumneavoastrã l-aþi primit în scris, înainte sã solicitaþi revenirea cu rãspuns oral. Aº

vrea sã spicuiesc din rãspunsul pe care vi l-am transmis în scris cã:

Hotãrârea nr. 160/1996 reglementeazã numai activitatea internã ºi se aplicã pe teritoriul României. Autoritãþile române pot acþiona în conformitate cu prevederile acestei hotãrâri numai în ceea ce priveºte navele care încarcã în porturile româneºti. În expunere, în continuare, v-am arãtat cã se poate ca unele nave, pe parcursul transportului, sã-ºi schimbe punctul de destinaþie, lucru care nu intrã în competenþa unitãþilor de sub autoritatea ministerului nostru.

În ceea ce priveºte activitatea ministerului nostru, vã asigurãm cã organele de control ale Autoritãþii Navale Române au fãcut ºi vor face în continuare verificãrile necesare pentru a nu permite încãlcarea drepturilor companiilor de navigaþie fluvialã româneºti cuprinse în Hotãrârea nr. 160/1996.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, aveþi cuvântul.

Am avut nevoie de rãspunsul concret al domnului ministru deoarece am arãtat cã existã întotdeauna spiritul de orientare al agenþilor care realizeazã astfel de documente ºi, în mod concret, chiar în rãspunsul pe care îl dã domnul ministru se spune: ”Cazurile semnalate de dumneavoastrã, în care armatori ucraineni prezintã ca documente de transport un contract în care marfa are ca destinaþie un port din Ucraina, intrã sub incidenþa prevederilor respectivei hotãrâri de Guvern.Ò

Este foarte real, documentul de transport prevede ca destinaþie Ucraina; în realitate, navele pleacã spre altã zonã, falsificã documentele de transport, ºterg, practic, ºi trec altã destinaþie, încãlcând flagrant atât legislaþia europeanã de transport, cât ºi cea româneascã. Fiindcã a trece pe un document, în fals, altã destinaþie reprezintã fals în document, fapt pentru care, pentru a fi eliminat, existã douã modalitãþi: fie sã existe un control de frontierã, aºa cum prevede Legea frontierei, în zona Cãlãraºi, acolo unde este ieºirea din þarã ºi nu mai pot fi schimbate documentele; fie ar trebui modificate normele de aplicare a Hotãrârii nr. 160, ºi aceasta este rugãmintea pe care i-o adresez eu domnului Florescu, sã modifice în mod concret, iar pe documentele de transport pentru marfa în tranzit care pleacã din Portul Constanþa sã se scrie în mod expres destinaþia, fãrã posibilitatea de a fi schimbatã. În momentul în care aceasta este schimbatã, orice organ de control vamal poate sã opreascã nava ºi sã confiºte marfa.

Acelaºi lucru îl pãþim ºi noi în mod frecvent dacã încercãm sã facem astfel de falsuri (”noiÒ însemnând Flota românã) ºi de multe ori am avut mari probleme când am încercat sã încãrcãm marfã din Ungaria spre altã destinaþie decât România, existând riscul confiscãrii navei. De ce noi sã fim întotdeauna mai frustraþi ºi sã fim mai binevoitori cu alþi armatori ºi, în special, cu flota ucraineanã, care este extraordinar de agresivã?! ªi pot sã vã spun cã navele în care se transportã aceste mãrfuri sunt, ºi sub convenþiile de transport de pe Dunãre, un exemplu clar: marfa pe care am semnalat-o noi se referã la un tranport de ºprot cu nava Tolstoi, care a încãrcat 5 mii de tone; armatorii români au semnalat aceastã încãlcare, nava a fost controlatã în Portul Cãlãraºi cu ajutorul Poliþiei de Frontierã ºi am constatat aceste falsuri grosolane, fãrã ca sã ia nimeni nici un fel de mãsurã.

Mulþumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, interpelãrile adresate Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei s-au epuizat.

Pentru Ministerul de Interne, doamna deputat Paula Ivãnescu.

Interpelarea este adresatã domnului ministru de interne Ioan Rus.

Chiar dacã au trecut 12 ani de evoluþie democraticã, în rândul unora din angajaþii Ministerului de Interne mentalitãþile ºi obiceiurile specifice perioadei dictatoriale se menþin ºi în prezent, drepturile omului sunt încãlcate frecvent, de la reþineri abuzive la folosirea bãtãii, de la intimidãri la constrângeri de toate felurile, pentru a obþine mãrturii în sensul dorit de anchetatori.

Filofteia Gheorghe din comuna Drajna, judeþul Prahova trãieºte în concubinaj cu Ion Neagu, care este condamnat pentru furt ºi, în acest moment, reþinut în arestul poliþiei ca învinuit într-un alt dosar. Ion Neagu este unul din principalii martori în procesul intentat de fosta soþie primarului din Drajna, Ion Cãlinoiu, în legãturã cu o presupusã incendiere ce ar fi avut loc în anul 2000.

În data de 18 octombrie 2002, Ion Cãlinoiu, primarul, a fost luat de pe stradã ºi reþinut în arestul poliþiei 24 de ore, fãrã ca Parchetul sã dea apoi curs mandatului de arestare preventivã propus de anchetatorii Poliþiei din Prahova.

Gheorghe Filofteia a fost reþinutã abuziv ºi bãgatã la beci în 17 octombrie 2002, precum ºi în ziua de 19 noiembrie 2002, când s-a prezentat cu pachet la concubinul ei Ion Neagu. Aici ºi atunci domnul comandat Ilie Ion a lovit-o în ficat ºi rinichi, a insultat-o ºi ameninþat-o, pentru a o obliga sã depunã mãrturie în sensul dorit de el la procesul ce se va judeca în curând ºi unde, neapãrat, primarul comunei Drajna trebuie condamnat.

Gheorghe Filofteia a depus o a doua plângere la Parchet cu privire la abuzurile ºi încãlcãrile drepturilor sale de cãtre un reprezentant al poliþiei.

Problema este cã, dacã Gheorghe Filofteia, o femeie simplã, fãrã educaþie, este obligatã sã treacã prin aseme-

nea întâmplãri, în câte exemplare se multiplicã acest caz? Pentru cã marii criminali, traficanþi, tâlhari ºi violatori scapã din mâinile unora dintre angajaþii instituþiei menite sã apere cetãþenii, iatã, sunt hãituiþi, reþinuþi, ameninþaþi ºi, mai rãu, bãtuþi oameni simpli, care au sau nu au legãturã cu cazurile anchetate de poliþiºti.

Domnule general Abraham, poftiþi!

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu aceastã interpelare, aº arãta cã la Ministerul de Interne a fost constituit un Dosar penal nr. 937/P/28.11.2002, cauza fiind înregistratã ºi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Ploieºti. Din cercetãrile efectuate pânã în prezent cu privire la sãvârºirea de cãtre comisarul-ºef Ilie Ion, adjunct al ºefului Inspectoratului Judeþean de Poliþie Prahova a infracþiunii de purtare abuzivã, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de art. 250 Cod penal, au rezultat urmãtoarele:

În perioada august 2000 Ð octombrie 2001, la nivelul Inspectoratului judeþean de poliþie s-au primit ºi înregistrat 7 plângeri penale referitoare la comiterea de cãtre autori necunoscuþi a unor fapte penale, toate având ca parte vãtãmatã pe Geanã Bãnicã din Ploieºti, concubinul numitei Cãlinoiu Ilona, fostã soþie a lui Cãlinoiu Ion, primar al Comunei Drajna, judeþul Prahova. Din cele ºapte plângeri penale, ºase vizau infracþiunea de distrugere, constând în tãierea anvelopelor autoturismului, spargerea parbrizului, farului ºi lunetelor acestuia, iar una viza infracþiunea de distrugere prin incendierea locuinþei de serviciu a pãrþii vãtãmate.

Organele competente ale Poliþiei prahovene, sub comanda comisarului-ºef de poliþie Ilie Ion, în urma desfãºurãrii activitãþilor informativ-operative ºi de cercetare specifice, au identificat autorii celor ºapte infracþiuni în persoana numiþilor: Neagu Ion, din comuna Drajna, Prahova, recidivist; Lebeº Ion, din comuna Baba Ana, judeþul Prahova, recidivist; Cãlinoiu Ion, primar al comunei Drajna, judeþul Prahova.

La data de 24.10.2002, dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângã Tribunalul Prahova, cu propunerea de trimitere în judecatã a celor trei fãptuitori. Procurorul care a instrumentat cauza, la data de 2.11.2002, a întocmit rechizitoriul ºi a sesizat instanþa de judecatã competentã, stabilind ºi probând în sarcina celor trei inculpaþi urmãtoarele infracþiuni:

Ð pentru Neagu Ion, distrugere ºi distrugere prin incendiere, cu consecinþe deosebit de grave, fapte prevãzute de art. 217, Cod penal, alin. 1 ºi 4; Ð pentru Cãlinoiu Ion, complicitate ºi instigare la distrugere ºi distrugere prin incendiere, cu consecinþe deosebit de grave, de asemenea.

Doamna deputat doreºte sã facã o observaþie la acest rãspuns.

Dumneavoastrã mi-aþi dat, într-un fel, un rãspuns birocratic, dar sã ºtiþi cã nu este acesta modul de a rezolva problemele pe care unii... unii dintre angajaþii Ministerului de Interne (deci nu Poliþia ca instituþie) le au. Eu vã spun cã, inclusiv dintre subalterni ºi colegi de-ai domnului comandant Ilie Ion, ºtiu cã aceste fapte s-au întâmplat: bãtaia din ziua de 19 noiembrie.

Mã rog, nu este cazul, cã sursele îºi pãstreazã de obicei anonimatul, de fricã, dar chiar vã rog sã încercaþi sã faceþi luminã în acest caz, pentru cã asemenea oameni vã fac foarte multe pete negre pe obraz ºi este pãcat de activitatea instituþiei care se numeºte ”PoliþieÒ ºi e pãcat ºi de coordonarea pe care o exercitã domnul ministru împreunã cu echipa de conducere.

Sã ºtiþi cã aceste fapte existã, dumneavoastrã vã apãraþi sau citiþi, mã rog, ce v-au trimis ei, dar este foarte bine sã vã interesaþi despre adevãr.

Domnul deputat Cãlin Popescu Tãriceanu are o interpelare adresatã Ministerului Tineretului ºi Sportului. Nu este, vã rog sã-i transmiteþi în scris rãspunsul domnului ministru.

Domnul deputat Mircea Nicu Toader are o interpelare adresatã Ministerului de Interne.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În interpelarea adresatã Ministerului Transporturilor am subliniat cã am încã o interpelare, cu acelaºi subiect, practic: modul în care se respectã Legea privind frontiera de stat, cu implicaþii privind aplicarea Hotãrârii de Guvern nr. 160/1996, care acordã niºte facilitãþi, niºte condiþii pentru armatorii fluviali.

În mod concret, mã bucur cã rãspunsul mi-l dã domnul general Abraham, cu dânsul împreunã am stabilit cã este bine ca modificarea Legii frontierei sã prevadã în mod expres punct de frontierã la Cãlãraºi, nu numai pentru armatorii români, ci ºi pentru a opri o datã pentru totdeauna ºi traficul ilicit de mãrfuri ºi alte posibilitãþi de evaziune.

În Portul Cãlãraºi, nici pânã în prezent (ºi aºa este ºi rãspunsul) nu a fost constituit acest punct de frontierã, motiv pentru care îndeplinirea formalitãþilor de ieºire din þarã a navelor care încarcã în Portul Constanþa se face chiar în acest port, în mod ilegal (legea prevede foarte clar cã ieºirea din þarã se face în Portul Cãlãraºi)! ªi, din acest motiv, îºi permit aceºti armatori ºi, în acelaºi timp, agenþii lor sã falsifice documentele de transport.

Dacã ieºirea s-ar fi fãcut în mod normal, la Cãlãraºi, acolo unde se face controlul de frontierã la ieºirea din þarã, nu ºi-ar mai fi permis sã facã documente false, mai ales cã, dacã pe documentul de transport se prevedea destinaþia Ucraina, nu aveau ce cãuta spre zona Cãlãraºi, unde este cu totul alt drum.

Solicit în mod expres domnului Abraham sã intervinã pentru constituirea acelui punct de frontierã. Nu e nevoie decât de o ºalupã ºi atâta tot ºi vom opri foarte multe din abuzurile care se produc Ð abuzuri, pe de o parte, privind încãlcarea acestei hotãrâri de Guvern, pe de altã parte, acest tranzit de þigãri fraudulos care se produce prin neverificarea navelor care tranziteazã, de regulã, zona româneascã a Dunãrii, unde ambele maluri sunt româneºti.

ªi vreau sã mai subliniez încã o datã cã în þãrile riverane Dunãrii, unde ambele maluri sunt româneºti, nu existã sã nu se facã un control de frontierã, mã refer la zona Ungariei sau a Iugoslaviei, unde toate navele sunt oprite, sunt controlate ca documente de transport ºi acolo unde se gãseºte un document falsificat, cum a fost cel descoperit (prin grija, e adevãrat, a poliþiei de frontierã) în convoiul navei Tolstoi care a fost oprit la Cãlãraºi, cã s-au falsificat documentele, nu am avut nici puterea, ca sã nu spun dorinþa, de a opri aceastã navã, de a confisca marfa ºi de a opri o datã pentru totdeauna acest trafic ilicit, prin care nu numai Flota românã pierde, ci, implicit, economia româneascã.

## Domnule deputat,

Aþi primit ºi rãspuns scris, aþi primit ºi rãspuns detaliat...

Nu þinem la...

Aveþi cuvântul, domnule general Abraham.

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã cu privire la nerespectarea de cãtre Poliþia de Frontierã a dispoziþiilor art. 29, 6 ºi 7 din Ordonanþa de urgenþã nr. 105/2001

Rãspunsul în scris, domnule preºedinte, îl ºtiam, cã l-am primit înainte, eu l-am întrebat pe domnul secretar de stat când se va pune în legalitate Punctul de frontierã Cãlãraºi?

Aceasta este întrebarea pe care am pus-o, iar cât priveºte faptul cã în încheirea rãspunsului se spune: ”Conform reglementãrilor legale în vigoare, verificarea mãrfurilor ºi a documentelor de însoþire a acestora nu este de competenþa Poliþiei de FrontierãÒ Ð cu stimã, pot sã-i spun cã ºeful punctului de control sau al comisiei de control frontierã este Poliþia de Frontierã, cãreia îi este subordonatã inclusiv vama, care trebuie sã constate încãlcãri ale legislaþiei vamale ºi navele pot fi oprite oricând, poliþia este singura care are dreptul sã opreascã o navã.

Rugãmintea ºi întrebarea pe care o adresez, dacã poate sã rãspundã, este: Când se va intra în legalitate ºi în respectarea acestei legi, prin constituirea Punctului de control la Cãlãraºi ºi oprirea oricãrei forme de control de frontierã în Portul Constanþa?

Domnule general, mai aveþi vreo explicaþie?

## **Domnul Pavel Abraham:**

Pot sã îi spun domnului deputat cã noi vom face demersurile necesare pentru ca sã intre în legalitate Consiliul Judeþean Cãlãraºi, care are obligaþia sã facã acest lucru. Noi am mai fãcut acest lucru, aºa cum, de fapt, am informat ºi înainte, în scris, ºi credem cã într-o perspectivã foarte apropiatã vom putea sã fim cu toþii în legalitate.

Oricum, aºa cum ºi Domnia sa a remarcat, Poliþia de Frontierã, atunci când a fost sesizatã ºi în acest caz, a trecut la verificarea documentelor navelor, ºi disponibilitatea Ministerului de Interne existã în permanenþã. Dar atâta timp cât un punct nu este organizat, nu putem sã îl realizãm noi.

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Dar organizarea este în competenþa dumneavoastrã, totuºi...

Dacã se realizeazã infrastructura, or, aceasta este de competenþa Consiliului Judeþean Cãlãraºi, respectiv a Ministerului Administraþiei Publice.

## Stimate coleg,

Haideþi, cã, se pare cã exagerãm puþin discuþia, nu puteþi primi rãspunsul exact în termenii pe care îi doriþi dumneavoastrã!

Domnul Metin Cerchez, dacã este? Care are o interpelare adresatã Ministerului Sãnãtãþii. Nu este domnul deputat, o sã primeascã rãspunsul acasã.

Tot Ministerului Sãnãtãþii îi adreseazã o interpelare domnul Mircea Nicu Toader. Îl rog sã încerce sã fie mai sintetic, pentru cã a monopolizat ºedinþa de astãzi.

Pãi, nu am nici o vinã, domnule preºedinte, decât cã sunt ultimul la catalog.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Daniela Bartoº.

În mod concret, în anul 2000, printr-o finanþare externã, au fost aduse în România, pentru spitalele din þarã, o serie de aparate de înaltã performanþã Ð aparaturã radiologicã, de radio-diagnostic, radio-terapie, de

anestezie, terapie intensivã, bloc operator ºi altele, în mare parte fiind montate. Au rãmas totuºi 60 de staþii de sterilizare, care nu au fost montate deoarece nu existã o prevedere legalã privind alocarea fondurilor necesare montãrii acestor staþii de sterilizare. Sigur cã, pânã în prezent, 36 de staþii, dupã informaþiile pe care le am eu, au fost montate pe cãi lãturalnice, sponsorizãri sau alte forme care nu sunt cele prevãzute în documentele sau în legislaþia privind montarea unor astfel de aparate ºi instalaþii.

Mai mult decât atât, în mod concret, la Galaþi, fiindcã eu sunt deputat de Galaþi, existã o astfel de staþie care se gãseºte la Spitalul ”Elisabeta DoamnaÒ din Galaþi, unde zace pe culoarele spitalului. Eu am ºi pozele cu aceastã staþie, care stã în continuare în magazie. O astfel de staþie care costã circa 200 de mii de dolari, nu poate fi montatã deoarece nu s-a gãsit încã soluþia resurselor financiare pentru acoperirea acestui montaj.

Vreau sã arãt cã sâmbãtã am asistat la punerea în funcþiune a unei astfel de staþii la celãlalt spital Ð la Spitalul Judeþean din Galaþi, dar fondurile necesare montãrii acestei instalaþii nu au fost cele prevãzute prin legislaþie, ci pe o cale de finanþare gen sponsorizare, ºi am solicitat gãsirea unei soluþii legale pentru montarea unei astfel de instalaþii, cu atât mai mult cu cât rãspunsul primit de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate a fost total negativ: ”Nu existã prevedere legalã. Chiar dacã existã bani, fonduri pentru aºa ceva, nu existã o prevedere legalã pentru montarea unei astfel de staþii.Ò

Rugãmintea pe care o adresez doamnei ministru este de a gãsi o soluþie pentru a putea monta aceastã staþie care stã de doi ani de zile ºi este absolut necesarã, mai ales cã existã o prevedere prin care staþiile de sterilizare vechi pot fi reabilitate, dar acestea noi nu pot fi montate. Aºtept un rãspuns. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamna ministru Luminiþa Gheorghiu, aveþi cuvântul.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimate domnule deputat Mircea Nicu Toader,

Aveþi rãspunsul favorabil la întrebarea dumneavoastrã, ºi anume: printr-un proiect de hotãrâre de Guvern cu aplicabilitate din anul 2003 va fi rezolvatã ºi problema instalãrii staþiei de sterilizare la Spitalul ”Elisabeta DoamnaÒ din Galaþi.

Sigur cã dotarea cu echipamente performante a fost ºi este un efort care trebuie susþinut ºi la nivel local, printr-o coparticipare la finanþarea amenajãrii locaþiilor, deci, în speþã, a spaþiilor unde se monteazã aparatele medicale de înaltã performanþã.

Etapizarea alocãrii de resurse, respectiv prin Hotãrârea de Guvern nr. 382/2002, cât ºi prin hotãrârea ce va fi promovatã la începutul anului 2003, s-a impus din raþiuni bugetare pe relaþia cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pentru anul 2002, respectiv pentru anul 2003.

Mãsurile care s-au întreprins pe aceastã linie reprezintã o soluþie la problemele ridicate în teritoriu. Deci în anul 2003 se va monta ºi aceastã staþie de sterilizare. Ceea ce s-a montat pânã acum s-a fãcut conform unui cadru legal pe care vi l-am invocat, este vorba de Hotãrârea Guvernului nr. 382/2002, ºi în curs este un proiect al unei hotãrâri de Guvern care va intra în vigoare în 2003.

Vã mulþumesc.

**Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, doamna ministru. Constat cã nu mai sunt alte interpelãri de dezvoltat ºi nici de primit rãspunsuri, astfel încât declar închisã ºedinþa de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 172/12.XII.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei