Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 iulie 2002
Dezbatere proiect de lege · respins
Mircea Ifrim
Discurs
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Prezenta declaraþie politicã se adreseazã Guvernului, primului-ministru ºi va face ºi obiectul unei scrisori deschise adresate ºefului statului.
Dorim sã atragem atenþia asupra gravitãþii stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi asupra unor elemente care pot sã ducã la o degringoladã ºi mai mare a acestei stãri de sãnãtate.
Aº dori doar sã spun câteva cuvinte, exemplificând cele afirmate.
Ñ mortalitatea infantilã se cifreazã la 18,40ä, în timp ce þãrile europene au acest indicator între 4Ð6,80ä;
Ñ decesele materne 0,340ä nou-nãscuþi vii, în timp ce în þãrile europene între 0,03-0,080ä;
Ñ decesele prin boli ale aparatului circulator 710,6 la suta de mii de locuitori, în timp ce în Europa indicatorul este cuprins între 70-190;
Ñ mortalitatea este de 190,8 la suta de mii de locuitori, în timp ce în Europa este cuprinsã între 120Ð140 la suta de mii de locuitori;
Ñ tuberculoza este de 115,3 la suta de mii de locuitori, situându-ne pe ultimul loc în Europa;
Ñ sifilisul este în creºtere cu 56 la suta de mii de locuitori;
Ñ cazurile de H.I.V./S.I.D.A. la copii sunt în numãr de 6.445, reprezentând jumãtate din numãrul copiilor bolnavi de S.I.D.A. din Europa; Ñ durata medie a vieþii este de 66,3 ani la bãrbaþi ºi 73,8 la femei, în Europa indicatorul situându-se între 76 ºi 85 ani.
Faþã de þãrile candidate la aderare în Uniunea Europeanã, România se gãseºte pe ultimul loc la indicatori precum mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale vasculare, cancere, accidente ºi traumatisme, conform evaluãrii Biroului Regional al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii pentru Europa.
În ce priveºte fondurile alocate pentru sãnãtate în anii 2001 ºi 2002 menþionãm urmãtoarele:
În anul 2001 s-au alocat pentru sãnãtate 42.409 mii miliarde lei, din care 41.434 reprezintã venituri colectate la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate de la populaþie ºi deci un ban privat, iar 8.204 mii miliarde venituri de la bugetul de stat, astfel încât fondurile de la populaþie reprezintã 80,7% din buget, iar fondurile de la stat 19,3%.
În aceste condiþii, bugetul raportat pentru sãnãtate este de 4,1% din P.I.B., în fapt, din bugetul de stat este doar de 0,82% din P.I.B
În anul 2002 s-au alocat sãnãtãþii 62.562 mii miliarde, din care 50.863 mii miliarde reprezintã venituri colectate de la populaþie, iar 11.699 venituri de la bugetul de stat, astfel încât 81,3% din buget este colectat de la populaþie, iar 18,7 este de la bugetul de stat.
Valoarea P.I.B. a acestui buget este raportatã drept 4,2 din P.I.B., dar în mod real ceea ce alocã statul este de 0,98% din P.I.B., restul fiind banul privat al populaþiei.
Mai mult decât atât. Bugetul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate este structurat astfel încât veniturile sã fie mai mari decât cheltuielile ºi în aceste condiþii la sfârºitul anului 2001 soldul a fost de 9.000 miliarde lei, pe care sistemul de sãnãtate l-a colectat, dar nu a avut dreptul sã le cheltuiascã, iar spitalele au rãmas cu datorii de 6.600 mii miliarde lei. Pentru anul în curs nivelul aprobat al cheltuielilor faþã de venituri este cu 2.431 miliarde lei mai mic decât venitul, spitalele având în prezent, pânã la 31.05.2002, 5.300 miliarde lei datorii. Astfel, valorile din P.I.B. care sunt calculate pe baza cifrelor absolute de la buget, dar care nu pot fi cheltuite decât în limitele arãtate se situeazã sub 3,8% din P.I.B., din care cea mai mare parte o reprezintã banul privat.