Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 martie 2000
Informare · retras
Leon Petru Pop
Discurs
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Este pentru a doua oarã, în aceastã legislaturã, când Parlamentul, în virtutea Constituþiei, trebuie sã se pronunþe cu privire la o soluþie de neconstituþionalitate datã de Curtea Constituþionalã printr-o decizie Ð este vorba de Decizia nr. 20 din februarie acest an.
Este totuºi important de remarcat cã suntem una dintre puþinele þãri, dintre puþinele state, unde o decizie a Curþii Constituþionale, în alte state, ale unui tribunal constituþional, poate fi atacatã ºi chiar nimicitã de plen.
Deci, se poate trage cu uºurinþã concluzia cã voinþa politicã este mai puternicã, are preempþiune faþã de Constituþie, ceea ce eu gãsesc cã este nefiresc. Dar, sã trecem peste aceasta.
Ne gãsim în faþa unei porþi, a unor porþi ale erorii. Sã tratãm în mod diferenþiat, în mod diferit, în mod discriminatoriu, dacã vreþi, douã categorii sociale, alimentate pentru munca depusã, pentru salarii, de la bugetul statului. Deci, ambele categorii sunt considerate bugetare. În speþã, este vorba de militari ºi cei care fac parte din sistem Ð este vorba de sistemele secrete, de sistemele de informaþii, de sistemele de pazã, chiar ºi de Direcþia penitenciarelor care funcþioneazã în cadrul Ministerului Justiþiei Ð ºi este vorba de magistraþi, prin care înþelegem judecãtori ºi procurori, care sunt plãtiþi de asemenea din bugetul de stat, deci sunt tot bugetari, dar care, prin activitatea lor, aduc o importantã contribuþie la bugetul de stat.
Curtea Constituþionalã a socotit cã este identicã sau aproape identicã activitatea categoriei în care încorporãm militarii ºi pe ceilalþi cu activitatea pe care o desfãºoarã magistraþii. ªi unii ºi alþii au foarte, foarte multe restricþii, foarte multe interdicþii care-i scot din normal, îi scot din firesc. În afarã de împrejurarea sau de faptul cã pot sã expunã cunoºtinþe de drept sau cunoºtinþe militare, în situaþia în care sunt ºi dascãli, nu pot desfãºura sub nici un motiv o altã activitate, nu pot deschide la colþul strãzii o bodegã, sau la marginea oraºului, un butic. Ei trebuie sã trãiascã din leafã ºi numai din leafã. Exercitarea profesiei presupune o serie de riscuri, de riscuri majore, pentru cã unui procuror care pune concluzii de condamnare la pedeapsa maximã, sã zicem 20 de ani de închisoare, unui judecãtor care, în virtutea legii ºi a Constituþiei, aplicã aceastã pedeapsã nimicitoare, nu este totuna când iese pe stradã, cã la un colþ de stradã sau la traversarea strãzii poate fi victima unui accident, drept consecinþã a aplicãrii legii, drept consecinþã a faptului cã, prin soluþia datã a restabilit echilibrul în societate.
Apoi, mai trebuie avut în vedere cã, dacã în categoria militarilor la ora actualã funcþioneazã circa 100.000 de persoane, la magistraþi ne regãsim în prezenþa a 5.000 de persoane. Procentul de pensionare anual este cam de 1 la 20.
Trebuie, de asemenea, sã avem în vedere cã la ora actualã, în situaþia în care se va face aceastã discriminare ºi magistraþii nu vor beneficia de aceeaºi pensie de care beneficiazã militarii, vom asista la un adevãrat exod, la o adevãratã plecare în masã din rândul magistraþilor care funcþioneazã la curþile de apel, iar aceste curþi de apel vor intra în imposibilitatea de a judeca în viitor. Veþi spune: bine, bine, dar vine tineretul. La curtea de apel trebuie sã ai o vechime minimã ca sã poþi sã devii procuror sau judecãtor, ca sã poþi sã faci dreptate.