Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 martie 2003
Dezbatere proiect de lege · respins
Iuliu Pãcurariu
Discurs
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Este a treia oarã când prezint acest proiect de lege. Pânã la urmã problema care vroiam sã fie rezolvatã este de a pune capãt unor transferuri pe criterii subiective cãtre administraþia publicã localã. Indiferent cine conduce un judeþ, o analizã pe execuþiile bugetare pe 2001 ºi 2002 aratã indubitabil cã primãriile ai cãror primari au aceeaºi culoare politicã cu preºedintele consiliului judeþean sunt favorizate, la 20Ñ30% procente, ca valoare medie de alocare.
Eu am propus, prin aceastã iniþiativã, ca un criteriu sã fie în fiecare an dat în Legea bugetului ºi sancþiuni pentru nerespectarea acestui criteriu, ºi anume lovirea de nulitate a hotãrârilor consiliului judeþean care nu respectã criteriile din Legea bugetului de stat. Sigur mai era... În alin. 2, 3 era vorba de modul în care se alocã sumele pentru întreþinerea infrastructurii rutiere ºi arãtam cã aceste sume trebuie repartizate de la nivelul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, cã judeþul îi primeºte de acolo, ºi prin hotãrâre a consiliului judeþean, sã fie repartizate pe obiective din infrastructurã, lucru care nu se întâmplã. La discuþiile de la comisie, reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice, domnul
secretar de stat Fleºariu, a arãtat cã Ministerul Administraþiei Publice pregãteºte un proiect de lege privind finanþele publice locale ºi cã în acest proiect de lege se prevede ca bugetul unitãþilor administrative sã aibã douã pãrþi distincte: o parte de funcþionalitate ºi o parte de dezvoltare. Partea de funcþionalitate înseamnã cã fiecare primãrie trebuie sã-ºi asigure resursele pentru funcþionarea proprie, se ºtie ce înseamnã acest lucru, din resurse proprii, iar cea de dezvoltare, pe programe aprobate, probabil, la nivelul consiliului judeþean. De la început þin sã evidenþiez cã 80% din localitãþile din mediul rural nu au fonduri suficiente pentru a-ºi întreþine funcþionarea primãriei, deci argumentele pe care le-a adus reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice nu au nici o acoperire la nivelul de informaþie pe care o avem în acest moment ºi care cred cã este corectã.
Þinând cont de aceste lucruri pe care le-am spus aici, cred cã proiectul de lege îºi are rostul, faptul cã avem o lege a finanþelor publice necorespunzãtoare, ca ºi cauza migrãrii primarilor a fost recunoscutã joi, 20 februarie, la discuþiile cu raportorul pentru România, la nivelul Camerei Deputaþilor, au fost relatate ºi în conferinþa de presã a domnului raportor. Mai mult de atât nu am ce sã spun, decât cã este a treia oarã când se respinge acest proiect de lege ºi au trecut doi ani din aceastã legislaturã, iar Guvernul, practic, nu a dorit ºi nici nu a vrut, probabil, sã rezolve aceastã problemã.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .