Bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003 reflectã prevederile Programului de guvernare, ale
Programului social aprobat prin Hotãrâre de Guvern în vara 2002 ºi mãsurile pe termen scurt din Planul naþional de combatere a sãrãciei ºi promovarea incluziunii sociale.
Prevederile bugetului de pensii demonstreazã atât aspecte pozitive, cât ºi negative existente în sistemul public de pensii.
Printre cele pozitive putem enumera:
În primul rând, veniturile reale din pensii în anul 2003 vor creºte pentru categoria de pensionari de limitã de vârstã ºi vechime completã, adicã pentru 2.275.000 de pensionari, cu 11%, datoritã etapei a doua de recorelare. Pensiile reale ale urmaºilor vor creºte cu 8,93% ºi cele ale agricultorilor cu 9%. Toate celelalte categorii de pensie ce nu suportã procesul de recorelare nu-ºi vor eroda cu nimic puterea de cumpãrare din 2002, întrucât indexãrile trimestriale prevãzute vor acoperi integral indicele de creºtere a preþurilor de consum. Pensia medie netã pentru limitã de vârstã ºi vechime completã va atinge în decembrie 2003 cuantumul de 2.700.000 lei, reprezentând aproape 60% din cuantumul salariului mediu net din acea lunã. Valoarea medie a punctului de pensie Ñ 39% Ñ aratã o creºtere cu 0,5% faþã de 2002.
Al doilea aspect pozitiv e acela cã pe fundalul indexãrii salariale cu 15% din 2003, efectuatã în douã etape, care va menþine puterea de cumpãrare din decembrie 2002, micºorarea de la 11,67% din salariu la 9,5% a contribuþiei individuale pentru CAS, cât ºi prin reducerea cotei individuale la asigurãrile de sãnãtate, veniturile reale ale salariaþilor vor creºte cu 3%.
În al treilea rând, ultimele modificãri ale legislaþiei muncii ºi a Legii pensiilor se reflectã în Legea bugetului asigurãrilor sociale prin mãrirea veniturilor bugetare. Printre aceste mãsuri amintim: în primul rând, ridicarea limitãrii bazei de contribuþii de la 3 la 5 salarii medii brute, mãsurã care, pe de o parte, va permite obþinerea unor pensii mai mari din sistemul public în prezent limitate la circa 6.000.000 lei, iar pe de altã parte va îmbunãtãþi colectarea prin mãrirea cuantumului contribuþiilor celor ce au venituri salariale mari. Veniturile bugetului de pensii vor creºte cu circa 7% datoritã preluãrii cheltuielilor medicale pentru pensionari de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. ªi nu în ultimul rând, veniturile bugetului public de pensii se aºteaptã sã creascã urmare a apariþiei Legii privind munca în fracþiuni de timp prin transformarea convenþiilor civile în contracte de muncã.
Menþionãm cã în aceastã perspectivã prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii vor trebui modificate în sensul corelãrii beneficiilor cu valoarea contribuþiilor, ºi nu a salariului, întrucât toate contractele de muncã ale unui salariat sunt supuse contribuþiilor CAS.
În al patrulea rând, se creeazã premisele de degrevare a bugetului asigurãrilor sociale de sãnãtate de cheltuielile corespunzãtoare bolilor profesionale ºi accidentelor de muncã, cât ºi a creãrii unui sistem corect, european de asigurãri pentru aceste riscuri.
Anul 2003 reprezintã primul an de colectare a contribuþiilor minime de 0,5% din partea patronilor, urmând ca din 2004 Fondul naþional pentru accidente de muncã ºi boli profesionale sã intre în funcþiune.
Toate aspectele ce le-am menþionat concurã la o colectare mai bunã a veniturilor, premisã a echilibrãrii bugetului de pensii ºi a implementãrii unor fonduri de pensii complementare în perioada urmãtorilor ani.
Desigur, despre sistemul public de pensii nu putem avea doar cuvinte de laudã. El constituie în continuare, datoritã deficitelor înregistrate în ultimii ani, o mare problemã a bugetului de stat ºi a politicilor bugetare ºi fiscale. Pornind de la rata de dependenþã mare existentã, proiectul bugetului asigurãrilor sociale de pensii reflectã ºi unele _trend_ -uri negative cum ar fi: creºterea mediei anuale de noi pensionari pe baza pensionãrii anticipate, pentru care legea este suficient de permisivã. În al doilea rând, colectarea contribuþiilor, fundamentatã în buget a avea un grad de colectare de circa 87%, este încã destul de scãzutã, reflectând potenþialul economic slab ºi gradul de îndatorare mare, în special al marilor societãþi cu capital de stat ºi al companiilor naþionale.
Colectarea în ultimii ani a fost slabã dintr-un complex de motive printre care putem menþiona: contribuþia legalã foarte ridicatã, numãrul scãzut de contribuabili, dimensiune ridicatã a muncii la negru, renunþarea la prevederea legalã de calcul a pensiei funcþie de contribuþia plãtitã ºi lipsirea de conþinut a noþiunii de _stagii de cotizare,_ indisciplinã financiarã.
ªi, în ultimul rând, cuantumul pensiei este încã scãzut în raport cu preþurile de consum, în special cu preþurile utilitãþilor ºi al medicamentelor.
Acest proiect al bugetului de pensii pe 2003 ne îndeamnã sã tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat în domeniul pensiilor, astfel ca susþinerea sistemului de pensii sã nu impieteze asupra creºterii economice, dar ºi ca bugetul de pensii sã fie sustenabil, indiferent de fluctuaþiile economice.
Astfel, rezultã ca necesare: creºterea gradului de colectare prin aplicarea strictã a legislaþiei, scãderea treptatã a costurilor sociale ale unui loc de muncã, condiþia creºterii gradului de ocupare, reducerea severã a muncii la negru, creºterea numãrului de contribuabili cu cea mai importantã mãsurã a creºterii cheltuielilor de protecþie socialã, rezolvarea problemei pensionarilor agricultori într-o manierã asemãnãtoare Poloniei sau Bulgariei.
Bugetul, la rubrica contracte de asigurãri ale agricultorilor, nu prevede nici o sumã, semn cã viitorii pensionari nu vor beneficia de pensii, conform legislaþiei existente. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar ca statul, adicã bugetul de stat sã contribuie cu o parte clarã la pensia fiecãrui agricultor, care va contribui individual, fãrã a avea un cuantum minim obligatoriu al contribuþiei.
O altã posibilã rezolvare ar fi crearea unui cadru legislativ necesar funcþionãrii unor fonduri de pensii capitalizate, în stare sã ofere viitorului pensionar câºtiguri suplimentare ºi o viaþã decentã.
În privinþa bugetului asigurãrilor pentru ºomaj, putem spune cã fundamentarea acestui buget a avut în vedere o contribuþie din partea angajatorilor, redusã la 3,5 de la 5 procente, o ratã medie a ºomajului de 8,9%, o creºtere cu 69.000 de persoane a numãrului de salariaþi ºi respectarea prevederilor Legii nr. 76/2001 ºi a Legii privind combaterea marginalizãrii sociale.
Bugetul asigurãrilor pentru ºomaj este consonant cu reforma Guvernului în sectorul de apãrare, cu planurile
de privatizare ºi restructurare ale economiei naþionale ºi cu prevederile Programului european de acompaniament social.
Structura cheltuielilor dovedeºte ponderea în creºtere a cheltuielilor cu mãsurile active de combatere a ºomajului, dar ºi cu cele privind formarea profesionalã, calificarea, recalificarea, serviciile de preconcediere. Grãitoare sunt prevederile de cheltuieli, majorate cu 74 de procente faþã de 2002, pentru stimularea angajatorilor care angajeazã absolvenþi, cu 142% pentru cei care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii defavorizate ºi cu 238 de procente mai mari decât pentru stimularea ºomerilor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de ºomaj.
Structura cheltuielilor reflectã politica activã în domeniu, cu accent de includere socialã ºi angajare, cu orice chip, singura premisã solidã de luptã cu sãrãcia ºi marginalizarea.
Noii ºomeri, care primesc o indemnizaþie de 75% din salariul minim, vor beneficia de o creºtere de 43% faþã de anul 2002, cu impact pozitiv asupra numãrului de beneficiari ai Legii nr. 416 privind venitul minim garantat.
Pe ansamblul bugetului de stat regãsim în 2003 un complex de mãsuri favorabile categoriei persoanelor fãrã loc de muncã. Printre acestea amintim: creºterea indemnizaþiei de ºomer cu 43 de procente, mãrirea cu 17% a venitului minim garantat pe familie, mãrirea cu 40% a pragului de calificare pentru obþinerea venitului minim garantat, intrarea în vigoare a Legii combaterii marginalizãrii sociale.
Corelate cu mãsurile de stimulare a zonelor cu ratã ridicatã a ºomajului, la obþinerea de credite avantajoase de dezvoltare ºi angajare a ºomerilor, aceste mãsuri, regãsite în bugetul asigurãrilor de ºomaj, ne dau garanþia unor rezultate bune, urmare a eforturilor combinate de creare de noi locuri de muncã.
În concluzie, fãrã a exagera virtuþile celor douã bugete, putem aprecia cã mãrirea pensiilor reale, plata regulatã a acestora, dar ºi multiplele burse ale locurilor de muncã organizate de ANOF în cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de muncã demonstreazã o politicã de protecþie socialã aflatã pe un _trend_ ascendent, corespunzãtor _trend_ -ului general de creºtere economicã.
Mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.