Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 iunie 2002
Dezbatere proiect de lege · respins
Costache Mircea
Discurs
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Constatãm, cu satisfacþie, cã reþeaua teatrelor naþionale s-a îmbogãþit ieri prin trecerea prin plenul Camerei Deputaþilor a proiectului Legii de înfiinþare a Parchetului Naþional Anticorupþie. Un adevãrat ”teatru naþional anticorupþieÒ. În cadrul noii stagiuni a ”Teatrului Naþional AnticorupþieÒ, bineînþeles, piesa ”ScamatoriiÒ, tragicomedie colectivã, semnatã de ”Guvernul S.R.L.Ò.
În condiþiile în care caracatiþa mafiei a cuprins cu tentaculele ei É vorba aceea É întregul aparat al administraþiei centrale ºi locale, acum, când ºtiu ºi copiii cât costã un post de prefect, unul de ministru, altul de ºef de vamã, de preºedinte de tribunal, de judecãtorie, de parchet, acum când totul se vinde ºi se cumpãrã, când s-a trecut de la construcþia de case de vacanþã la vile, de la vile la palate ºi de la palate la castele, acum, când s-a instaurat deplin cel mai infect tip de societate ºi cel mai rapace gen de funcþionar public, acum, când guvernanþii l-au speriat ºi pe dracu, nu numai forurile internaþionale, cu hoþiile ºi tâlhãriile de tot felul, când nãpãstuitul cetãþean român plãteºte cu nemiluita la taxe ºi impozite, suportând cea mai barbarã povarã fiscalã din
lume, când furturile din bãnci, din companii ºi regii se preiau la datoria publicã prin cele mai cumplite escrocherii ºi tertipuri legislative, ce ne mai lipsea? Mai lipsea, bineînþeles, bomboana fondantã de pe coliva societãþii româneºti Ð Parchetul Naþional Anticorupþie.
Dacã nu i-ai cunoaºte pe actorii siniºtri, pe saltimbancii ºi pe jonglerii acestui circ ambulant cu iz de Ev Mediu întâmplãtor, te-ai putea lãsa dus cu preºul spre iluzia chioambã a însetaþilor de arginþi, cum cã, iatã, asta ne lipsea, d-aia nu puteau ei lupta cu tanti Corupþia, datã cu chinoroz pe faþã, ca în art. 214 al multsãrbãtoritului ”An 2002, Nenea Iancu CaragialeÒ.
”De boarea florii-soarelui atârnã iluzia ca o paiaþã cârnãÒ, zice un poet contemporan. Este iluzia schiloadã cum cã noii parchetari vor face spanacul praf ‡ la Popeye Marinarul în lupta cu tâlharocraþia adusã pe culmi de glorie de aceiaºi scamatori din circul iluziei, care stãpânesc la perfecþie marea artã de a prosti perpetuum mulþimile însetate de adevãr ºi dreptate.
Cum or crede unii cã poate lupta mafia cu corupþia?! Numai Sarsailã, care le inspirã opera diabolicã de nimicire a României, poate ºti. Scamatorii scot fum pe ochi, catran pe gurã ºi, cu mâinile exersate, subtilizeazã rapid ce mai au bieþii spectatori prin buzunare. Atât de mult au întins aceste animale bolnave de avere coarda, cã li se pare posibilã orice miºelie, fãrã nici o reacþie din partea publicului rãmas cu gura cãscatã de uimire ºi perplexitate în faþa uriaºei neruºinãri a acestor samsari.
Anticipând ei, domnii artiºti ai ”Teatrului Naþional AnticorupþieÒ, marea dezamãgire a populaþiei de dupã Summitul de la Praga, când vor vedea cum gigacaloria îi stranguleazã cu sânge rece, nepãsându-i de N.A.T.O. ori de P.N.A.-ul, ori de alte izme false, au început s-o ia ei înainte de pe acum, cu posibilitatea declanºãrii, chipurile, a alegerilor anticipate, ca ºi cum nu ar trebui sã rateze momentul de vârf în care au adus þara, ca sã nu aspire ei, precum banii negri, ºi voturile majoritãþii spectatorilor acestui circ macabru.