Ioan Sonea

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Pe diferite canale ne-au parvenit informaþii neliniºtitoare cu privire la acþiunile concertate, iniþiate ºi coordonate de Guvern, vizând destabilizarea actualei structuri cooperatiste.

Nu este suficient cã în cadrul Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie o parte a personalului trudeºte din greu la elaborarea unor proiecte de ordonanþe de urgenþã care sfideazã Constituþia ºi bunul simþ economic, în timp ce proiecte de legi atent elaborate, precum cea a cooperaþiei meºteºugãreºti, se pierd pe circuitul legislativ, sunt cheltuiþi inutil banii contribuabililor pentru rezultate iluzorii, fiind angrenate în aceste acþiuni importante resurse umane ºi materiale, organe de control financiar, forþe politicieneºti ºi aparþinând structurilor specializate în muncã informativã, în timp ce, la nivelul judeþelor, unii prefecþi mai zeloºi au trecut deja la implementarea mãsurilor abuzive, de naþionalizare a unor spaþii din patrimoniul cooperatist.

Este de notorietate faptul cã miºcarea cooperatistã are rãdãcini istorice adânci în România, ceea ce nu a convenit regimului comunist ºi nu convine nici astãzi anumitor persoane, ale cãror interese sunt legate în primul rând de patrimoniul cooperatist.

În evoluþia sa, cooperaþia a trecut de la forme simple de asociere în mici ateliere meºteºugãreºti, la organizãri de tip modern, în majoritatea judeþelor þãrii gãsindu-se platforme industriale, complexe de producþie ºi prestãri de servicii pentru populaþie, obiective create însã în exclusivitate din aportul micilor meºteºugari ºi din fondurile proprii ale cooperativelor.

Sã ne reamintim cã, de-a lungul timpului, cooperaþia meºteºugãreascã a fost profund marcatã de o serie de grave prejudicii generate de intervenþiile abuzive ale statului, care au constituit adevãrate frâne în dezvoltarea ei: naþionalizarea în întregime a puternicului sector de construcþii, precum ºi a celui de munci manuale ºi expediþie în anii Õ52-Õ54; preluarea în întregime de cãtre stat în anii Õ59-Õ62 prin patru hotãrâri ale Consiliului de Miniºtri cu caracter secret a circa 160 dintre cele mai puternice organizaþii cooperatiste ºi a 1.500 de secþii de producþie ºi unitãþi de prestãri de servicii, împreunã cu un personal

de peste 60 de mii de oameni, reprezentând peste 55% din valoarea mijloacelor fixe ale cooperaþiei meºteºugãreºti din acea perioadã, pentru care nu s-a obþinut niciodatã o justã despãgubire.

Ne întrebãm de câte ori este necesar a fi învãþatã democraþia. Doreºte, oare, domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã fie reþinut de istorie ca un al doilea Chivu Stoica contra semnatarilor H.C.M.-urilor mai sus menþionate? Ne îndoim cã minþile luminate de la Palatul Victoria, între care se aflã adevãrate capacitãþi în domeniul dreptului constituþional ºi al relaþiilor internaþionale, nu intuiesc marele pericol pe care-l creeazã acþiunile agresive declanºate la comandã politicã ºi care atacã, în esenþã, proprietatea privatã. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de curând, însuºi domnul Romano Prodi s-a declarat, la Bruxelles, în cadrul Convenþiei cooperativelor europene, un adept ºi un partizan al ideii de cooperaþie. Iar, la aceeaºi manifestaþie, preºedintele Comitetului Economic ºi Social European a insistat pe ideea cã poziþia guvernelor faþã de cooperaþie va constitui unul dintre elementele luate în calcul în procesul de aderare al statelor aflate pe lista de accedere în structurile europene.