Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·28 aprilie 2001
procedural · adoptat
Mircea Ionescu-Quintus
Discurs
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimatã doamnã ministru, Stimate ºi stimaþi colegi,
Mãrturisesc cã în primul rând, satisfacþia cã mã pot adresa unei doamne aflate în fruntea Ministerului Educaþiei, de la înãlþimea vârstei mele pot sã fac aprecierea cã femeile sunt foarte bune, foarte bine aºezate în toate locurile publice sau mai puþin publice în þara noastrã ºi cu ani ºi ani în urmã, când am fost pentru scurt timp ministru al justiþiei, am instalat foarte multe femei judecãtor ºi cred cã a fost anul în care justiþia a funcþionat cel mai bine. Sunt sigur, cunoscând ºi activitatea parlamentarã a doamnei ministru, îmi permit s-o laud, cã nu este din partidul meu ºi deci sunt absolut obiectiv. Sunt sigur cã Ministerul Educaþiei, atât de important în procesul acesta social pe care-l parcurgem, aºezatã în fruntea acestui minister se va resimþi ºi capacitatea ºi conºtiinciozitatea ºi toate meritele pe care, daþi-mi voie sã le exprim ºi sã le recunosc femeilor noastre ºi colegelor noastre. Am un dublu avantaj: sunt neutru pentru cã în învãþãmânt am fost numai ca elev ºi ca student, ºi printr-o întâmplare, 1 Ð 2 ani câteva cursuri la o universitate particularã, ºi am al doilea avantaj cã am trãit ºi am avut ºansa sã fac parte din Adunarea Constituantã.
Regret cã distinºii mei colegi, ºi în special mã gândesc la domnul Iorgovan Ñ nu mai este în salã Ñ dezbaterea e aºa de importantã, încât eu m-am simþit lipit de scaunul pe care-l ocup, sã spun cã nu se poate pune problema neconstituþionalitãþii acestei iniþiative legislative, acestei ordonanþe care trebuie sã fie aprobatã prin lege. Constituþia, aºa cum spunea, absolut distinsul jurist, domnul Iorgovan, se interpreteazã nu numai în litera, ci ºi în spiritul ei, pentru cã legea aceasta fundamentalã nu poate sã intre în amãnuntele reglementãrilor ºi atunci creeazã stadiul, spaþiul spiritual în care legile organice sau de altã naturã urmeazã s-o completeze, încât cred cã suplimentar unui numãr de locuri cu taxe în învãþãmântul de stat, care trebuie sã fie gratuit, nu încalcã spiritul legii. Dar nu aceasta este problema.
Problema este cum se desfãºoarã procesul educaþional. Cu foarte multe zeci de ani în urmã, mi-e ºi jenã sã spun câte, când m-am înscris la Facultatea de drept din Bucureºti, fãrã taxe ºi fãrã examen, erau aproape 3.000 de candidaþi ºi dupã 4 ani de zile am terminat aceastã facultate ceva mai puþini de 300. M-a impresionat cifra aceasta, nu spun la care facultate, cã are dreptate colegul Pruteanu sã nu nominalizãm, dar am înþeles cã la o facultate sunt 4.000 de înscriºi în anul I. Bun, n-ar fi un necaz, dar mi-e teamã cã dupã patru ani sau cinci, ies 4.100 de absolvenþi. Aceasta e problema!
Selecþia naturalã, care se fãcea în învãþãmântul care dãdea rezultate pe vremuri, nu se mai face acum. Pe noi trebuie sã ne preocupe ºi de aceea sunt bucuros cã este o femeie în fruntea ministerului.
Cum se desfãºoarã acest proces de învãþãmânt? Este suficient sã avem bani sã ne aºezãm undeva ºi sã terminãm sã obþinem o diplomã ºi apoi sã zãpãcim ºi sã înmulþim numãrul ºomerilor? Nu acesta este rostul învãþãmântului. Þara noastrã vãduvitã mereu de cele mai bune elemente ale sale, care din nefericire rãmân prin alte pãrþi, are nevoie de tineri foarte bine pregãtiþi. În economia de piaþã lupta nu se mai dã decât între valori, sau aºa ar trebui sã fie, încât este foarte important ca acest proces de învãþãmânt sã se desfãºoare în cele mai bune condiþiuni. Eu am pregãtire umanistã, m-a surprins afirmaþia distinsului meu coleg ºi prieten, dacã-mi dã voie domnul senator Gherman, cã dacã ajungem la 99% asta înseamnã mai puþin de 51%. Eu n-am înþeles, dacã întro facultate sunt 200 de locuri ºi mai punem încã 200 cu taxã, asta înseamnã mai puþin de jumãtate? Eu zic, adicã dacã eu am acum sã zicem 10 milioane retribuþie ºi mi se fac 20 de milioane, mi-a crescut cu 50% sau cu 100% venitul? Eu cred cã cele 50 de procente acceptate ºi acceptabile ºi dupã pãrerea mea înseamnã, de fapt, 25% ºi nu 50 % faþã de numãrul real, încât ca sã nu vã reþin, îmi pare rãu cã sala este din ce în ce mai ”aerisitãÒ, la o asemenea importantã dezbatere, pãrerea mea este cã nu încãlcãm Constituþia, dar nici regulile de bunã ºcolarizare, dacã vreþi, acceptând ca acest procent sã fie de maximum 50%, aºa cum s-a ºi fãcut amendamentul.