George Mihail Pruteanu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sunt Ñ iertaþi-mi lipsa de modestie Ñ primul care am folosit în România o calchiere dupã un termen celebru în Europa, ºi anume, termenul de ”romglezãÒ. Termenul a fost lansat în spaþiul european de un academician al Franþei, ƒtiemble, sub forma ”le franglaisÒ Ñ frangleza.

Ei bine, vreau sã vã vorbesc astãzi despre douã probleme, care nu se ating una cu alta, sunt separate, dar am profitat de aceastã ocazie pentru a le aduce în faþa plenului Senatului.

Prima este în legãturã cu nivelul alarmant atins de invazia anglicismelor. Sunt printre cei care am spus cã limba românã are o mare putere de absorbþie, o mare putere de digerare ºi deci nu trebuie sã ne speriem, însã eu nu vorbesc aici sub aspectul puritãþii limbii, concept care îmi ºi sunã puþin straniu. Limba noastrã este rezultatul unui conglomerat. Pe marele fond latin au venit multe altoiuri care îi dau farmec, îi dau culoare, îi dau pitoresc, îi dau frumuseþe. Deci, nu mã sperie ideea cã ”puloverÒ nu este un cuvânt latin, ci este englezesc, sau cã ”tramvaiÒ, tot aºa, nu ne vine de la romani, ci ne vine de pe Tamisa. Nu asta este problema. Problema este una mai simplã, oarecum de naturã psihosocialã: faptul cã la ora actualã se creeazã un fel de antipatie, un fel

de curent antiamerican, antianglo-saxon, din motivul incomprehensibilitãþii presei româneºti.

Un mare segment din populaþie este agasat de pãsãreasca aceasta, de limba aceasta romglezã, practicatã de mass-media dintre cele mai serioase Ñ televiziune ºi ziare centrale Ñ ºi, ca dovadã, v-am adus un test pe care l-am fãcut pe 3 ziare centrale Ñ n-am sã le dau numele, pentru cã eu nu le blamez pentru aceasta, ele, într-un fel, reflectã limbajul zilei Ñ 3 ziare centrale din aceeaºi zi, din care am spicuit termenii englezi. Vor sãri câþiva, pentru cã nu vreau sã vã plictisesc.

Iatã, de pildã, este vorba de un reportaj despre niºte tineri care se joacã, se plimbã cu patinele cu rotile în Herãstrãu. Ei bine, ei fac aceasta pe _Agressive Street_ , ei sunt membri ai _Agressive Skating Association Romania_ ; aceºti tineri poartã _sweater_ , ei fac _flip_ -uri, _grab_ -uri, _grind_ -uri Ñ toate acestea fiind anglicisme care semnificã, probabil, figuri de-ale acestui sport Ñ ei ascultã o muzicã venind din _jingle_ , care este un fel de difuzor, bineînþeles cã ei nu se numesc ”patinatoriÒ, ci se numesc _rolleri_ Ñ nu e vorba de Mihai Roller, cel cu istoria de tip alternativ Ñ ei practicã _roll_ -ul, asta se întâmplã în _Skate Park_ , care este în Herãstrãu, nu în Londra, din când în când mai gustã câte un _snacks_ ºi aºa mai departe.

Câteva denumiri, în general, denumiri de emisiuni sau de sãli din ziarele unei singure zile din România lui aprilie 2001: _Agressive Street_ v-am citit-o, un club despre care era vorba în ziarul cu pricina, un ziar central, se numeºte Clubul _BackStage_ , o emisiune la televizune se cheamã _Cinetour,_ altã emisiune se cheamã _Clip Art_ , o colecþie de nu ºtiu ce se cheamã _Collection_ Ñ bineînþeles, nu-i putea spune ”colecþieÒ, pentru cã mirosea a mãmãligã Ñ un disc se cheamã ”E.P.Ò, o revistã care apare în curând sau a apãrut se cheamã _Fashion Book_ , nu ”Revistã de modãÒ; clasa de învãþat sportul ãsta cu patine cu rotile se cheamã _Half-pipe_ , parcul se cheamã _Skate Park_ , altã emisiune _Teleshoping_ , un club se cheamã _Twice_ ºi aºa mai departe.