Dumitru Codreanu

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã, domnule secretar de stat, pentru rãspunsurile competente date, dar referitor la ultima unitate, deci Societatea ”MarchimÒ, v-am rugat sã-mi spuneþi ce clauze contractuale au fost. În clauza contractualã nu s-a prevãzut ºi depoluarea sau niºte acþiuni privind neinfestarea mediului înconjurãtor la aceastã unitate sau s-a revenit asupra activitãþii prin închidere, deoarece era unul din poluanþii zonei respective?

La Botoºani nu mi-aþi rãspuns la întrebare, dacã la ora actualã se mai produc izolatori din sticlã la Botoºani. Eu asta am întrebat, ºtiu cum s-a privatizat, ºtiu cum au fost toate dedesubturile, pentru cã eu sunt de acolo ºi vreau sã vã informez, ºi dumneavoastrã ºtiþi, dar sã-i informez pe ceilalþi ascultãtori cã aceasta era a doua fabricã de izolatori din Europa, care înainte de 1989 avea desfacere în toatã lumea. Nisipul din Miorcani, care se foloseºte la aceºti izolatori de sticlã, este unicat în Europa, iar la ora actualã prin managementul, sã-i zicem, prost, al celui care a cumpãrat, dacã nu, va fi cealaltã problemã, pentru cã directorul acestei unitãþi, pânã acum vreo 5Ð6 ani, ºi înainte de 1989, dar ºi dupã 1989, a fost foarte mult curtat de ”cinevaÒ din afarã, cineva sã-l punem între ghilimele, sã ducã aceastã fabricã spre faliment, pentru a nu se face concurenþã la prima fabricã care se aflã în Europa, undeva într-o þarã, sã nu facã concurenþã, pentru cã aceastã fabricã cuprinsese deja ºi piaþa australianã, ºi piaþa din America de Sud, ºi piaþa din America, Mexic ºi Canada, unde vreþi dumneavoastrã. S-ar putea ca aceastã societate, S.R.L.-ul ãsta care a cumpãrat sã fi primit niºte bani din afarã ºi a zis: ”Mãi, te duci, iei fabrica ºi o terminiÒ, ºi cam aºa s-a întâmplat. Nu ºtiu dacã mai sunt 283 de oameni care lucreazã la ora actualã la Botoºani, dar precis nu sunt, pentru cã fabrica este închisã.

Mulþumesc.