Stenogramă plen

Invit domnii senatori în salã.

Declar deschise lucrãrile ºedinþei de astãzi, 25 martie 2002.

ªedinþa este condusã de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Vela ºi de domnul senator Mihai Ungheanu, în calitate de secretari ai Senatului.

Sunt prezenþi, conform înregistrãrii electronice, 108 senatori. ªase domni senatori sunt în Guvern sau în delegaþii, un domn senator este bolnav, doi domni senatori sunt învoiþi, deci un total de 9 senatori sunt absenþi oficial.

Dacã asupra ordinii de zi sunt observaþii sau propuneri?

Vã rog, domnul senator Ion Cârciumaru.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de Lege privind protecþia împotriva fumatului este la ultimul punct al ordinii de zi de astãzi ºi cred cã

nu vom ajunge sã-l dezbatem. Pentru aceasta propun plenului sã îl trimitem la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, deoarece mâine avem lucrãri în comisie ºi putem astfel sã discutãm ºi propunerile Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei primite ulterior, iar sãptãmâna viitoare sã fie pe ordinea de zi.

Îl trimitem la comisie, facem raport suplimentar mâine ºi de astãzi într-o sãptãmânã îl trecem pe ordinea de zi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Informez plenul Senatului cã solicitarea domnului senator Cârciumaru este în acelaºi sens cu decizia Biroului permanent al Senatului care, analizând situaþia legatã de discutarea acestui proiect de lege ºi a acestui raport, a solicitat plenului retrimiterea la comisie pentru rediscutare împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Vã rog sã votaþi ordinea de zi. Cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivã, a fost adoptatã ordinea de zi pentru ºedinþa de astãzi.

Trecem la primul punct de pe ordinea de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

Anunþ timpii de care dispun formaþiunile ºi grupurile parlamentare: Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 38 de minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, 22 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 9 minute, independenþi, 6 minute.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu.

Bine aþi venit!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mulþumesc, am fost ºi data trecutã, domnule Radu Feldman Alexandru. Vã mulþumesc pentru urãrile de bun venit ºi pentru aplauzele de întâmpinare. Oricum, mulþumesc de grijã.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnilor colegi,

Înainte de a trece la declaraþia mea politicã, aº vrea sã exprim, în numele Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) din Senat, profunda noastrã îngrijorare faþã de dispariþia deputatului Vlad Cubreacov la Chiºinãu, deputat al Republicii Moldova, membru al delegaþiei acestei þãri la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, ºi sã atrag atenþia asupra acestui fapt grav, chiar mai grav decât dispariþia unui simplu cetãþean, pentru cã Vlad Cubreacov este ºi exponent, nu numai un loial cetãþean al þãrii sale.

În acelaºi timp, aº semnala situaþia profund ridicolã în care se aflã preºedintele Republicii Moldova, domnul Voronin, care se îngrijeºte jignitor de România, are cuvinte de ocarã despre faptul cã a întâlnit dumnealui sau cineva dintre oamenii dumnealui, la Strasbourg, þigani români, dar nu are grijã de deputaþii Republicii Moldova, care dispar pe drumul dintre sediul partidului lor ºi locuinþã.

Aceastã îngrijorare pe care o punem în relief trebuie sã îºi gãseascã ºi un rãspuns ºi sperãm cã forþele raþionale din Moldova sã gãseascã de îndatã calea de a recupera, pentru viaþã ºi politicã, pe acest deputat cunoscut ºi în Europa.

Sigur cã ar fi multe de spus ºi despre plajele care dispar de pe þãrmul Mãrii Negre ºi despre sãrbãtoarea canalului ”România MuzicalÒ, un canal valoros al Radiodifuziunii Române, ºi despre fotbalul românesc, asupra cãruia am atras atenþia în tot cursul anului 2001 ºi s-a ajuns acum la o situaþie gravã, inclusiv la pedepsirea fãrã probe legale a unor cluburi, deºi, desigur, ºi noi am vãzut cã în meciul respectiv faptele nu au fost în regulã. Dar se poate vorbi, aici, despre lipsa de interes a autoritãþilor de resort pentru descoperirea adevãrului. Nu sunt un dinamovist, nu sunt un nemþean, dar parcã pedepsirea fãrã probe creeazã un precedent periculos ºi se poate ajunge ca un întreg campionat de fotbal sã se joace în culise. Trebuie grijã, pentru cã, indiferent ce

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) mai are la dispoziþie 19 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, invit la microfon pe domnul Corneliu Vadim Tudor. Vã rog.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Îngãduiþi-mi un foarte scurt drept la replicã pentru ceea ce a spus colegul nostru Adrian Pãunescu în mod surprinzãtor.

Se constatã cã isteria NATO a devenit o obsesie naþionalã, obsesia naþionalã s-a transformat în psihozã ºi psihoza le întunecã unora judecata. Nu cred cã poate fi adevãrat ce am auzit cu urechile mele aici. Adrian Pãunescu, care toatã viaþa a militat pentru unirea Basarabiei cu România, sã spunã cã interesul naþional este sã ne integrãm, unde? Într-un bloc militar? E o nebunie ce se spune aici, ne pierdem controlul cuvintelor. Interesul naþional este sã ne integrãm într-un bloc militar ºi sã nu ne unim într-un moment istoric favorabil cu fraþii noºtri din Basarabia, care mult nu mai rezistã, cã asta este realitatea? E o dramã de proporþii istorice ce se petrece acolo ºi noi alergãm dupã cai verzi pe pereþi. Nu aveþi decât sã judecaþi cum vreþi dumneavoastrã, sã vã duceþi partidul unde vreþi dumneavoastrã, România Mare se numeºte chiar România Mare. Nu ne cereþi sã ne schimbãm numele partidului de 11 ani într-o succesiune de consoane pe care dumneavoastrã vi le tot schimbaþi de 10 sau 11 ani: din F.S.N. în F.D.S.N., în P.D.S.N., în P.D.S.R., în P.S.D. ºi ce s-o mai gãsi pe-acolo.

Iartã-mã, Adrian Pãunescu, dar drumurile noastre se despart astãzi, dacã îmi spui mie cã interesul naþional nu este unirea Basarabiei cu România, ci integrarea într-un bloc militar care s-ar putea mâine sã nu mai fie ceea ce

este ºi asta o spun toþi analiºtii, chiar occidentali, chiar americani. Atunci înseamnã cã ne dãm biografiile la întors, ni le dãm la rãscroit.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu am spus asta! Am spus ”unitate naþionalãÒ!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Nu ºtiu, te rog mult, Adrian. Nu se poate, am fost la atâtea manifestãri naþionale ºi unioniste împreunã, sã-mi audã mie urechile cã ni se spune cã interesul naþional ar fi cu totul altceva. Nu, domnule, eu pânã voi muri voi susþine cã interesul naþional este unirea Basarabiei ºi Bucovinei cu România. Europa are de 63 de ani în pântecele sale un fãt mort, Pactul Hitler-Stalin, este un fãt mort în putrefacþie, e pericol de septicemie pentru tot continentul ºi noi suntem pentru aderarea la NATO ºi acesta este termenul corect, cã o þarã nu se ”integreazãÒ într-un bloc militar, ”aderãÒ la un bloc militar, dar nu cu orice preþ.

Ce dorim noi Ñ eu ºi Ilie Ilaºcu vom face la Strasbourg Ñ este urmãtorul fapt: vom propune o rezoluþie pentru anularea efectelor istorice ale Pactului Ribbentrop-Molotov.

Dacã Occidentul nu înþelege cã este în interesul sãu geostrategic ca aici sã fie o Românie puternicã, unitã ºi prosperã, atunci vom fi Cenuºãreasa lumii contemporane, îºi vor bate joc toþi de noi, ca ºi pânã acum. Asta dorim noi, poate nu ne-am fãcut noi înþeleºi mai bine, nu periclitãm noi adeziunea la NATO. Vã spun acum, în declaraþia politicã, cine o primejduieºte.

Acesta a fost dreptul la replicã, stimate domnule preºedinte de ºedinþã, ºi cu înþelepciunea care vã caracterizeazã, împreunã cu întreg Partidul Naþional Liberal, care pentru noi este condus tot de venerabilul Mircea Ionescu-Quintus, daþi-mi voie sã trec la declaraþia politicã.

Doamnelor ºi domnilor,

Atunci când fostul premier Radu Vasile a anunþat cã în România nu a prea rãmas nimic de furat el s-a înºelat. Într-un sat fãrã câini, întotdeauna se va gãsi ceva de furat. Petrarca vorbeºte cã, pentru a putea merge de la Calais la Paris, regele Jean a fost nevoit sã obþinã un permis de liberã trecere de la bandiþii care cutreierau regiunea.

Probabil cã, dacã ar fi trãit în România vremurilor noastre, bandiþii ar fi trebuit sã plãteascã ei pentru a primi de la rege un permis de liberã trecere.

În România se furã totul, fãrã alegere. Apelând la câteva cliºee deviate pe un ton agresiv, de genul: ”fals, fals, falsÒ sau ”sunteþi un mincinos ordinar, domnuleÒ, neapãrat ”domnuleÒ, cã pãstreazã o aparenþã de civilitate, ori ”am sã vã dau în judecatã pentru calomnieÒ, hoþii îºi reparã rapid imaginea ºi merg mai departe fãrã probleme. Cine sã-i prindã pe ei? Poliþia are altã treabã, fiindcã furã în legea ei. Oare nu din biroul ministrului de interne a ºters-o din þarã cu destinaþia Israel Ioana Maria Vlas? Generalul Virgil Ardeleanu numai de mine ºi de P.R.M. se ocupã într-un filaj permanent, 24 de ore din 24, ºi vã rog sã mã credeþi cã ºtiu bine ce vorbesc. Justiþia la fel, ajunge cã este legatã la ochi, de ce sã se mai lege ºi la cap fãrã sã o doarã?

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.R.M. mai are la dispoziþie 7 minute.

Domnul senator Adrian Pãunescu a solicitat, pentru un minut, dreptul la replicã.

Eu nu am spus aici nici un cuvânt împotriva dreptului unui partid sau al unui senator de a veni cu propria sa soluþie pentru mai binele þãrii, pentru unitatea naþionalã. Am spus urmãtoarele, ºi îmi pare rãu cã sunt rezumat nedrept: ”Spre deosebire de colegul meu scriitorul, gazetarul ºi scriitorul Corneliu Vadim Tudor, cãruia nici în aceastã privinþã nu îi neg bunele intenþii, eu cred cã astãzi unitatea noastrã naþionalã deplinã nu se poate realiza renunþând la opþiunea pentru NATO, ci, tocmai, situându-ne alãturi de marile puteri ale lumii civilizate ºi înãuntrul alternativei nord-atlantice cu toate râurile noastre interioare. N-ar fi prima oarã în istorie când þara s-ar împlini prin compatibilitate cu lumea. Nici în 1918 nu a fost altfel.Ò

Nu am renunþat la visul meu de a trãi într-o þarã a tuturor fiilor ei, aºa cã nu înþeleg de ce se supãrã pe mine ºi considerã cã se despart drumurile noastre în aceastã privinþã domnul Corneliu Vadim Tudor. Am spus precis: ”Eu vãd unitatea noastrã naþionalã prin situarea alãturi de marile þãri civilizate.Ò

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Romeo Hanganu.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Pe 18 februarie 2002, în declaraþia politicã de atunci anunþam: ”Plecând de la prezumþia de nevinovãþie ºi în dorinþa unei totale transparenþe a procesului de privatizare, doritã de noi toþi ºi de Guvernul României, Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Senat va iniþia procedurile necesare înfiinþãrii unei comisii de anchetã în cazul privatizãrii ÇRafoÈ ºi sperãm în acest demers pe sprijinul tuturor grupurilor parlamentare.Ò Nu era nici o urmã de ironie în aceastã afirmaþie ºi tratam cu tot respectul procedurile parlamentare ºi Regulamentul Senatului. Din pãcate, deºi Biroul permanent al Senatului a aprobat înfiinþarea comisiei, plenul a respins-o, urmare a refuzului Grupului P.S.D. de a participa la formarea comisiei.

Trebuie sã recunoaºtem cã, de fapt, scopul real al comisiei de anchetã era acela de a aduce în faþa Senatului situaþia din industria de prelucrare a þiþeiului, atât de importantã pentru România, un domeniu unde se învârt foarte mulþi bani ºi unde se pot face foarte mulþi bani într-un timp foarte scurt, de aceea, un domeniu supus atacurilor mafiote sub toate Guvernele, indiferent de culoarea lor politicã. Aºa încât eu cred cã este mai mult decât periculos a încerca sã acoperim o escrocherie actualã cu motivaþia cã astfel de fapte au existat ºi sub guvernarea trecutã. În ceea ce ne priveºte, folosind limbajul actual din fotbal, este la fel de periculos noncombatul nostru prin care se doreºte acoperirea blaturilor din economia româneascã.

Comisia de anchetã ne-ar fi putut lãmuri, în primul rând, asupra modului în care a ajuns Societatea Naþionalã ”PetromÒ sã fie îngenuncheatã de investitorul strategic ”ImperialÑCanyonÒ. Astfel ”PetromÒ aprovizioneazã ”RafoÒ cu þiþei românesc, deºi nu-i ajunge acesta nici pentru cele douã rafinãrii proprii. ”PetromÒ livreazã acest þiþei la ”RafoÒ cu plata la 90 de zile, deºi comercializeazã în mod normal produsele cu plata la vânzare. Cum ciclul de fabricaþie este sub 30 de zile, asta înseamnã cã ”PetromÒ finanþeazã producþia de la ”RafoÒ, ºi nu o datã, ci de trei ori. ”PetromÒ este plãtit de ”RafoÒ de multe ori prin compensare, aºa încât ”PetromÒ trebuie sã se ocupe ºi de vânzarea produselor de la rafinãria din

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat mai are douã minute ºi jumãtate la dispoziþie.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne senator,

## Stimaþi colegi,

În ultimele luni Partidul Naþional Liberal, ca ºi celelalte partide din opoziþia parlamentarã, s-a considerat dator sã invite Executivul la o serie de ample dezbateri asupra unor chestiuni pe care le-a apreciat ca fiind ajunse într-o stare de alarmantã deteriorare.

Atât Constituþia, cât ºi Regulamentele celor douã Camere definesc moþiunea, simplã sau de cenzurã, drept cadrul propriu unor asemenea confruntãri ºi am sperat cã demersurile noastre vor fi primite ca gesturile fireºti cu care nu numai cã opoziþia este datoare, dar care constituie, în egalã mãsurã, prilejuri bine venite pentru Executiv de a corecta politici ºi practici neproductive. Ne-am

înºelat! În motivarea acþiunilor noastre am luat în calcul ºi faptul cã modul în care puterea trateazã exerciþiul moþiunii constituie unul dintre indicatorii cei mai expresivi ai vocaþiei pentru pluralism a majoritãþii ºi am vrut sã credem cã într-un an crucial pentru evoluþia pe termen lung a României P.S.D. va avea elementara inspiraþie sã înþeleagã cã nu poþi cere sprijinul unei opoziþii faþã de care constant nu pierzi ocazia sã arãþi cã nu ai nici cea mai palidã consideraþie.

Ne-am înºelat din nou! Felul în care s-a consumat în Senat discutarea ultimelor moþiuni aratã, dincolo de orice speranþã, cã partidul domnului Adrian Nãstase trãieºte într-o inexplicabilã încântare de sine ºi cã singurul rol ce i se poate acorda opoziþiei este acela de interlocutor într-un grotesc dialog al surzilor. Un interlocutor care poate fi etichetat în orice fel ºi pe seama cãruia se pot face orice afirmaþii.

În viziunea miniºtrilor Cabinetului Nãstase sau a colegilor acestuia din Senat semnatarii moþiunii nu sunt altceva decât niºte jalnici moþioniºti, campioni ai inflaþiei de moþiuni, politicianiºti superficiali, capabili doar de gesturi politice ºicanatorii, care nu produc decât texte strict demagogice ºi neprofesioniste ºi care n-au decât o singurã obsesie: sã minimalizeze realizãrile actualei guvernãri. Unui senator care îndrãzneºte sã îºi susþinã cu grave argumente punctul de vedere al Partidului Naþional Liberal i se fluturã ameninþarea cu dosarele care i se pregãtesc în circumscripþia pe care o reprezintã. Un altul primeºte strângerea de mânã complice a unui P.S.D.-ist care îºi cere scuze pentru tonul la care s-a pretat: ”Aºa am primit ordin...Ò În sfârºit, un altul este ameninþat cu evacuarea din sala de ºedinþã dacã continuã sã protesteze pentru felul pãrtinitor în care sunt conduse lucrãrile Senatului. Pentru ca ridicolul sã ajungã la culmi de neegalat ni se cere sã mai primim ºi lecþii de moralitate ºi de minimã demnitate politicã de la un om care timp de 4 ani, între 1996 ºi 2000, s-a agãþat prin toate mijloacele de jilþul de înalt demnitar ºi care azi ne invitã cu nespusã graþie sã ne facem harachiri pentru gravele erori ale Executivului din care a fãcut parte pânã la ultima clipã.

**:**

Mareºal!

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.N.L. mai are la dispoziþie 5 minute.

Dau cuvântul domnului senator Eckstein PŽter Kov‡cs, Grupul parlamentar U.D.M.R.

Doamnelor ºi domnilor,

Tribuna Senatului ºi a Parlamentului, în general, este locul unde se poate afirma orice idee politicã. Este locul unde imunitatea a funcþionat ºi oricum am modifica noi Constituþia ºi regulamentul nostru cred cã nu putem sã luãm parlamentarului dreptul de a-ºi exprima idei politice.

În afarã de acest lucru, totuºi, existã, o deontologie parlamentarã ºi existã ºi un regulament al nostru, al Senatului, care, practic, tind sã facã ca discuþiile din Parlament sã aibã un cadru civilizat. ªi aici se dau puteri preºedintelui de ºedinþã, sã intervinã în cazul în care limbajul este ofensator, nelalocul lui. Eu cred cã astãzi douã dintre primele intervenþii au încãlcat aceastã deontologie parlamentarã ºi deplâng faptul cã preºedintele de ºedinþã nu a intervenit. Sunt cuvinte care nu se pot rosti de la microfonul unui Parlament, unui Senat, care lucreazã în condiþii normale, într-o þarã democraticã, spun eu.

Am fost astãzi dimineaþã la o întrunire unde am avut privilegiul sã ascult luarea de cuvânt a domnului ministru de externe al României, domnul Mircea Geoanã. Dânsul s-a exprimat în probleme care s-au ridicat ºi în luãrile de cuvânt din ziua de astãzi, respectiv: problema asumãrii trecutului, problema antisemitismului, xenofobiei, ce a fãcut România ºi ce doreºte sã facã România ca acest flagel sã nu ia proporþii în þara noastrã. ªi aici am avut prilejul sã ascult un discurs foarte european, foarte convingãtor, în care domnul ministru de externe a relevat faptul cã existã o tendinþã, dacã vreþi, pe plan european, care se manifestã, poate, mai puternic în þãrile care au avut 50 de ani de comunism ºi mai puþin în þãrile Europei de Vest, dar care este prezentã ºi aici. ªi aceastã tendinþã este pericolul extremismului naþionalist ºi pericolul populismului.

Or, cred cã aceste intervenþii care, de altfel, au gãsit o primire pozitivã din partea asistenþei sunt corecte. Aºa este! Nu numai România este în situaþia cã trebuie sã îºi revadã ce a fost bine ºi ce nu în trecutul ei, cum s-a manifestat clasa conducãtoare în perioada celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. ªi aici sunt de acord. Într-adevãr, sunt mulþi drepþi care au fost cetãþeni români, au fost prelaþi, au fost oameni simpli, care ºi-au ridicat glasul împotriva inumanitãþilor care au fost sãvârºite de regimul din acea perioadã.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PetŽr:**

Écare a fost conducãtorul statului, atunci a fost o politicã de stat, care, în primul rând, a fãcut diferenþe între cetãþenii României, dupã care, într-o anumitã perioadã, cu ajutorul aparatului de stat a luat viaþa foarte multor oameni, care n-au avut altã vinã decât originea etnicã.

Exprimându-mi încã o datã mulþumirea pentru faptul cã Guvernul României a adoptat o ordonanþã de urgenþã în aceastã chestiune, prin care, prin mãsuri legislative, chiar ºi punitive, încearcã ca acest flagel sã fie stopat ºi curmat, eu cred cã, totuºi, tonul folosit de senatori nu este acela cu ”isteria NATOÒ sau cu ”psihoza NATOÒ, eu cred cã, totuºi, larga majoritate parlamentarã este de acord cã integrarea în NATO a României este o ºansã care rar se iveºte ºi pentru care, într-adevãr, trebuie sã acþionãm într-o consonanþã cât se poate de largã în Parlament. ªi nu este vorba de o psihozã, ci, practic, de ralierea României la valorile europene.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar U.D.M.R. mai are la dispoziþie douã minute ºi 20 de secunde.

Simpla pomenire de nume, regret ºi eu, atrage dreptul la replicã.

Domnul senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu a fost, domnule preºedinte, o simplã pomenire a numelui meu, a fost o polemicã de fond, pe care eu o accept. ªi trebuie sã fac o precizare.

Eu cred cã mai tânãrul domn senator U.D.M.R. Eckstein, nãscându-se într-o perioadã în care ceea ce dânsul aude sã se fi întâmplat, ºi s-a întâmplat, într-adevãr, nu distinge bine unde s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Este adevãrat cã s-a întâmplat pe teritoriul României, ocupat atunci de Ungaria, ceea ce spune dânsul cã s-a întâmplat, holocaustul. Dacã este cineva în aceastã Europã, care ar trebui sã îºi cearã urgent iertare pentru crimele abominabile sãvârºite împotriva evreilor ºi a altor naþionalitãþi, inclusiv românii, aceea ar fi Ungaria lui Horthy. Aºa cã sã nu ni se punã nouã, ca popor, în cârcã lucruri pe care istoria le reþine exact aºa cum au fost fãcute ºi cu autorii lor reali. Churchill spunea cã nu existã þarã care sã fi persecutat ºi trimis la moarte pe evrei ca Ungaria. Eu am vorbit aici despre dreptul nostru de a ne apãra cetãþenii, nu am intrat în polemici despre Antonescu ºi despre Guvern, tocmai din raþiunea pe care am exprimat-o, ºi anume pentru a nu îngreuna bordul de probleme al þãrii. Dar dacã ni se atacã tãcerea concetãþenilor este obligaþia noastrã sã îi apãrãm, pentru cã au fost alþii care au avut exponenþialitate în lume ºi care nu numai cã au tãcut, ci au contribuit la dezastrul, la moartea, la holocaustul real care s-a întâmplat în Europa.

Mã surprinde cã domnul senator, care dovedeºte în multe ocazii inteligenþã, în acest caz dovedeºte obtuzitate ºi, mai mult decât atât, ne jigneºte îngrozitor ca naþie.

Da, mulþumesc.

Regret foarte mult cã declaraþiile politice sunt prilej de disputã, darÉ Vã rog, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, apoi domnul senator Eckstein ºi rog sã încheiem acest capitol deÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Pãi, unde ne trezim?! Cum o sã încheiem?! Aºa ne simþim bine!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Domnul Eckstein PŽter Kov‡cs vine aici ºi pe un ton de Makarenko sau de Pestalozzi sau, mai degrabã, Marius Chicoº Rostogan ne vorbeºte, se uitã în stânga, se uitã în dreapta, Domnia sa se crede orator, ca ºi Mark— BŽla. Nu sunteþi, domnilor, oratori! Vorbiþi prostii. Bateþi câmpii ºi jigniþi lumea. Noi n-am zis nimic de unguri.

Aþi pomenit de douã ori, stimate domnule fost ministru al regimului Constantinescu, pentru cã este bine sã amintim fiecare ce a fãcut în þara asta, cã antisemitismul ar fi un flagel ºi Guvernul sã strãduieºte sã limiteze proporþiile flagelului. Se vede cã n-aþi învãþat bine limba românã ºi acum refuzaþi ºi pentru urmaºii voºtri ºansa de a învãþa limba statului în care trãiesc.

În România, antisemitismul n-a fost nici mãcar pe vreme de rãzboi un flagel, cu atât mai puþin acum. Ce e aia flagel?! Mor oameni din cauza antisemitismului?! Este un curent devastator?! Ce Dumnezeu! N-avem proprietatea termenilor?!

Aþi uitat sã vorbiþi despre cei peste 200.000 de evrei trimiºi în lagãrele morþii de cãtre Horthy. Puneþi mâna pe istorie. Eu nu ºtiu ce lecturi aveþi dumneavoastrã Ñ am auzit cã sunteþi avocat, jurist Ñ, nu stricã ºi ceva lecturi de istorie, dacã tot s-a creat o problemã în România ºi dacã tot un oarecare aventurier Radu Ioanid, care este ungur dupã mamã, cã o chema Ilona ºi era asistentã de socialism ºtiinþific, vine ºi tulburã apele în România, când realitãþile ºi prioritãþile României sunt cu totul altele.

S-a creat aceastã problemã. Haideþi sã punem lucrurile la punct. Adolf Eichmann îi cerea lui Horthy sã nu îi mai trimitã atâtea trenuri cu evrei cã nu mai pridideau, nu aveau, tehnic, posibilitatea de a omorî atâtea fiinþe nevinovate. Ungaria a fãcut ravagii în aceastã zonã a Europei. România ºi-a apãrat ºi ºi-a ocrotit evreii. Nu se poate sã veniþi sã ne scoateþi ochii, dupã 60 de ani, ºi sã ne racordaþi la un fenomen care, cel puþin în privinþa românilor, n-a existat. Holocaustul n-a fost pe teritoriul României decât în zona ocupatã de Ungaria dupã blestematul Diktat de la Viena, din 30 august 1940. Sunt trei trepte ale acelui tip de criminalitate pe vreme de rãzboi: este holocaustul, este genocidul, este pogromul.

Domnul senator Eckstein PŽter.

Mulþumesc ºi eu atenþiei domnului coleg orator Corneliu Vadim Tudor.

Cred cã mã exprim destul de inteligibil româneºte ºi vreau sã spun urmãtoarele.

Pe de o parte, deportãrile evreilor în Ungaria au fost în perioada Sz‡lasi, care a fost executat, condamnat la moarte ºi executat pentru acest lucru. Este clar. Funeralii oficiale nu s-au fãcut pentru amiralul Horthy, ci este vorba de atitudinea statului faþã de aceste personalitãþi controversate, or, în Ungaria nu existã nici o statuie, nici a lui Sz‡lasi, nici a lui Horthy. Dacã spuneþi ”Hai sã fie 10, nu 50...Ò este gestul ºi faptul cã într-o unitate militarã s-a dezvelit bustul mareºalului, cum spuneþi dumneavoastrã. Aici este pericolul, când statul, autoritãþile de stat stau în spatele acestui cult al unor persoane care au fost condamnate la moarte.

Ca atare, eu cred cã Ñ este ºi o chestiune politicã, desigur, ºi istoricii au posibilitatea sã se exprime cu privire la aceste evenimente Ñ, eu cred cã ceea ce face domnul senator Vadim Tudor este o formã a negaþionismului, care prin actul normativ recent adoptat este calificatã drept infracþiune.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Intrãm în ordinea de zi a declaraþiilor politice. Domnul senator Gheorghe Buzatu. În sfârºit, un istoric.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Am 7 minute, oricum vor fi insuficiente.

Mai aveþi doi colegi dupã dumneavoastrã, domnule senator.

Domniile lor anunþã cã renunþã.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Despre aceastã problemã am mai vorbit de câteva ori aici, la microfon, ºi, dacã este sã fim sinceri, nici nu ºtiu cum sã încep, pentru cã problemele sunt atât de numeroase, grave ºi unele aspecte au devenit atât de actuale, încât cele ºapte minuteÉ În sfârºitÉ

Pe de altã parte, altãdatã m-am pronunþat: este bine ca aceste probleme care privesc trecutul sã rãmânã în sarcina istoricilor, dar vãd cã din când în când anumite autoritãþi, anumite oficialitãþi, totuºi, ne implicã pe noi, istoricii. Noi nu suntem trataþi aºa cum se cuvine, suntem þinuþi departe de arhive, salariile noastre sunt cum sunt, publicaþiile noastre, ceea ce realizãm, merg cum merg, dar totuºi suntem presaþi de ce aceastã problemã nu este rezolvatã. Nu poate fi rezolvatã. Iatã, arhivele sunt deschise în toatã lumea, de 10Ñ12 ani, în lumea fost comunistã, mai puþin în România. Depun eforturi ca sã cercetez arhiva procesului mareºalului Antonescu, din mai 1946, întotdeauna doar mi se aratã, în schimb, se fac c˜pii, se fac xerografii, se fac microfilme ºi se trimit peste graniþã. De ce?! Se urmãreºte anume compromiterea istoricilor români?! Nu cred!

Este adevãrat, s-a subliniat aici, suntem în cursul unor evenimente care ne pot duce departe, cu desfãºurãri imprevizibile, deosebit de importante pentru noi. Este vorba de aderarea la NATO, intrarea în Uniunea Europeanã ºi aºa mai departe, dar mã întreb, pentru asta, trebuie noi se ne întoarcem, sã rãsturnãm istoria noastrã!? Aºa ceva s-a mai fãcut la noi. Sã nu uitãm anul 1950 ºi anii urmãtori. Pe atunci, învãþam cã românii sunt de origine predominant slavã. Mã întreb acum cât de departe este sã pretindem cã suntem americani la origine.

## Este cazul?!

Ei bine, exact asta nu se poate petrece cu noi. Este exact ceea ce nu se poate petrece.

Acum este la modã Antonescu. Din punctul meu de vedere, pot sã spun cã regret cã am devenit parlamentar, pentru cã vãd cã este o pâine bunã de câºtigat numai dacã scriu despre Antonescu cãrþi care sã priveascã anumite aspecte ale politicii sale.

## Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului Partidului Democrat, are cuvântul domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În 1944 tatãl meu era prim-pretor în Basarabia. Era sfârºitul lunii martie, era ninsoare, era lapoviþã ºi a întâlnit o coloanã de oameni, cu pazã militarã. Competenþa i-a dat dreptul sã o opreascã ºi sã întrebe cine erau aceºti oameni. ”Sunt evrei pe care îi ducem în Transnistria.Ò A oprit coloana, a cazat oamenii într-o ºcoalã, a încercat, cât de cât, sã le atenueze suferinþele.

Nu aº fi spus acest lucru dacã discuþiile de azi din Senat n-ar fi impus o asemenea atitudine.

Probabil, aº fi aºteptat ca preºedintele majoritãþii sã exprime un punct de vedere al Partidului Social Democrat, care este partid de guvernãmânt, ca sã punem lucrurile în dimensiunea lor exactã. Nu are importanþã cât de mici au fost acele acþiuni condamnabile ale României, comparativ cu Ungaria.

Colegul Eckstein pentru mine este cetãþean român, trãieºte în România ºi nu are rost, atunci când ia o poziþie, sã ne raportãm la etnia cãreia îi aparþine, dar consider cã luãrile de cuvânt din România, luarea de cuvânt a ambasadorului american impunea sã fim foarte atenþi la cele spuse aici. Au mai fost ºi trenurile groazei în România. În 1944 România era condusã de Antonescu, nu este vorba de zona Ardealului de Nord, este vorba de teritoriul naþional la acea datã. Aceste fapte trebuie sã ni le asumãm, trebuie sã spunem adevãrul. În momentul în care, la o anumitã vârstã, la 17 ani, am aflat cã în România au avut loc asemenea acþiuni, am avut un moment de cutremurare, dacã vreþi.

Tatãl meu este absolvent al Facultãþii de Drept de la Cluj, are 91 de ani, trãieºte, cine doreºte poate sã stea de vorbã cu Domnia sa, ºi mi-a relatat acest lucru acum 15 ani de zile. Este în deplinã capacitate a facultãþilor intelectuale, cine doreºte poate sã stea de vorbã cu dânsul. În 1946, legat de aceste evenimente, a fost chemat la ”Tribunalul PoporuluiÒ ºi a scãpat. Vreau sã vã spun cã din 1947 nu a fost nici mãcar 5 minute membru al Partidului Comunist, a fost vertical ºi nu a fost un om care sã-ºi plece capul în faþa adevãrului.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului Partidului Naþional Liberal, are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mi-am permis ca în declaraþia politicã de astãzi sã tratez o problemã deosebit de importantã pentru funcþionarea mecanismului economic, ºi anume controlul realizat de instituþiile specializate în cunoaºterea ºi supravegherea aplicãrii legii.

Este neîndoielnic faptul cã în vremuri de tranziþie, aºa cum este ºi la noi, probabilitatea încãlcãrii legii este mai mare decât în situaþii normale. Esenþial mi se pare mie însã a decela, cu mare atenþie, actul intenþionat, conºtient, de rea-credinþã, în raport cu cel de necunoaºtere. Tocmai de aceea activitatea de îndrumare ºi prevenire are o importanþã tot atât de mare cât cea de sancþionare în esenþialitatea ei.

Din contactele pe care le am cu mediul economic, cu agenþi economici prezenþi, foºti sau viitori întreprinzãtori a rezultat o sufocantã coexistenþã a organelor de control în actul antreprenorial. Departe de a fi un partizan al indisciplinei, sunt totuºi un adept al desfãºurãrii normale, echilibrate a activitãþii economice, a rolului protector al instituþiilor statului în raport cu întreprinzãtorul privat.

Conform unei analize de formã ºi conþinut, voi reliefa câteva elemente din disfuncþionalitatea în ceea ce priveºte, în momentul de faþã, activitatea de control, cu dorinþa de a construi elemente conceptuale ºi operaþionale pentru ceea ce ar trebui sã fie un sistem de control articulat, elastic ºi eficient.

1. În prezent, existã o inflaþie de organe de control, numãrul lor ajunge la circa 25, ceea ce înseamnã cã în România avem mai mult de un organ de control pentru fiecare zi lucrãtoare din lunã.

Se întâmplã uneori ca în aceeaºi zi la acelaºi agent economic sã se regãseascã 3Ð4 organisme de control, în aºa fel încât, în mod paradoxal, preocuparea întreprinzãtorilor sã se mute de la aspectele productive, prestatoare de servicii, la cele de prezentare a documentelor justificative.

Se xeroxeazã tone de documente, care sunt folosite rareori; se consumã timp ºi bani pe spatele celor controlaþi.

A apãrut chiar funcþia de ºef de protocol ºi relaþii cu organele de control.

2. În ceea ce priveºte profesionalismul organelor de control, ar trebui sã înþelegem cã cei mai buni specialiºti îºi desfãºoarã activitatea în acest domeniu, însã lipsa unor criterii de selecþie performante, inexistenþa unor politici salariale diferenþiate fac ca, în general, corpul controlorilor sã fie în proporþie de peste 50% sub standardele aptitudinale, profesionale ºi morale cerute de aceastã funcþie.

3. Politizarea organelor de control, având în vedere pârghia deosebitã de influenþã a politicului pe care îl reprezintã controlul. Actuala guvernare a politizat, în totalitate, activitatea de control. Au fost convertiþi ºi cei care erau de o altã opþiune ºi au fost aduºi pe criterii subiective oameni a cãror fidelitate faþã de putere este mai presus decât competenþa profesionalã.

4. Activitatea de comando. În mod logic ºi legic, organele de control ar trebui sã acþioneze pe baza unor grafice care sã aibã în vedere dispersia în timp ºi spaþiu a unitãþilor controlate. În realitate, organele de control nu mai au nici o autonomie ºi sunt dirijate de cãtre unii prefecþi ºi lideri ai puterii locale în adevãrate acþiuni de gherilã împotriva opozanþilor. Prin opozant înþeleg toate persoanele care manifestã libertatea de a gândi, acþiona ºi refuzã invitaþia de a colabora ºi cotiza.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Declar închise declaraþiile politice.

Trecem la punctul 2 pe ordinea de zi, notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Dau citire informãrii pentru plenul Senatului. Dupã cum se cunoaºte, în ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului din 20 martie 2002, în temeiul prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituþie, Guvernul ºi-a angajat rãspunderea asupra proiectului de Lege privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii.

Având în vedere cã în termenul de 3 zile prevãzut de Constituþie nu a fost depusã o moþiune de cenzurã, în conformitate cu art. 113 alin. (3) din Constituþie, proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii se considerã adoptat.

În consecinþã, Legea a fost depusã la secretarul general al Senatului în vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, termenul pentru sesizare fiind de douã zile, întrucât legea este adoptatã în procedurã de urgenþã.

Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2000 privind îmbunãtãþirea modului de funcþionare a comisiilor de specialitate constituite pe lângã Ministerul Culturii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/2001 pentru ratificarea Protocolului referitor la definirea noþiunii de ”produse originareÒ ºi metodele de cooperare administrativã, anexã la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi a staþiei de epurare a apelor uzate în Focºani, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ºi la Bucureºti la 10 octombrie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Construirea variantei de ocolire a oraºului Sibiu la standarde de autostradã, pe Coridorul de transport european nr. IV, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ºi la Bucureºti la 10 octombrie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2002 pentru ratificarea amendamentelor convenite între Guvernul României ºi Comisia Europeanã prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 17 octombrie 2001 ºi la Bruxelles la 11 decembrie 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Extinderea staþiei de epurare a apelor uzate Dãnuþoni Ñ etapa de tratare biologicã, Valea Jiului, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind grantul acordat în cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectul ”Asistenþã în vederea organizãrii Comitetelor de monitorizare ISPA în RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 16 iulie 2001 ºi la Bucureºti la 10 octombrie 2001;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/1999 privind autorizarea Fondului Proprietãþii de Stat de a contragaranta o scrisoare de garanþie ce se va elibera de cãtre Banca Agricolã Ñ S.A. pentru garantarea împrumutului de 100.000 tone de cereale, acordat Societãþii Comerciale ”ComtimÒ Ñ S.A. Timiºoara de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat;

Ñ Legea privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãþii de expertizã tehnicã judiciarã ºi extrajudiciarã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1998 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor evreieºti din România;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor (organizaþii, culte religioase) minoritãþilor naþionale din România;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/2000 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea preºedintelui României ºi modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale;

Ñ Legea pentru modificarea lit. a) din alin. 1 al art. 5 din Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii serviciilor poºtale nr. 83/1996;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2000 privind modificarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea preºedintelui României;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ºi completarea art. 28 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale;

Ñ Legea privind modificarea ºi completarea Codului penal, a Codului de procedurã penalã ºi a unor legi speciale;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/2000 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea preºedintelui României;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 165/2000 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/2000 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului;

Ñ Legea privind abrogarea art. 7[1] din Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase;

Ñ Legea pentru modificarea art. 21 alin. 7 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din cadrul aparatului Parlamentului României, republicatã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1998 privind finanþarea ºi din alte surse decât bugetul de stat a unor activitãþi specifice de administrare a rezervelor de stat;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 140/2000 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului ºi a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea preºedintelui României;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 185/2001 privind unele mãsuri de administrare ºi gestionare a rezervei de mobilizare;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2001 pentru completarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizãrii Unitãþii 2 din cadrul obiectivului de investiþii Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã Ñ 5x700 MW;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de cãtre cetãþenii români, la ieºirea din þarã, a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi în alte state.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþã senatorilor, astãzi, în ºedinþa în plen din 25 martie 2002.

Punctul 3 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei ªinca Nouã, judeþul Braºov.

Din comisia de mediere, din partea Senatului, au fãcut parte domnii senatori Bucur Dionisie, Hriþcu Florin, Pricop Mihai, doamna Bãlan Angela, domnul Alexandru Ionel, doamna Petre Maria, domnul Fabini Hermann Armeniu.

Rog, din partea comisiei, dacã doreºte cineva sã... Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Hriþcu.

Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La analizarea Legii pentru înfiinþarea comunei ªinca Nouã, judeþul Braºov, au fost cinci articole în divergenþã ºi au fost rezolvate în felul urmãtor.

La art. 1 s-a stabilit un text comun care a fost aprobat de comisia de mediere în unanimitate.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc.

Cu permisiunea dumneavoastrã,

Atrag atenþia cã avem de a face cu o lege organicã. Vã rog, art. 2.

La art. 2 alin. 1, de asemenea, s-a adoptat text comun.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat textul.

La art. 2 alin. 3, s-a adoptat, de asemenea, text comun.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat articolul.

La alin. 4 s-a adoptat textul Senatului. La art. 3 alin. 1 s-a adoptat textul Senatului ºi la art. 5 s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi art. 5.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Supun la vot raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã.

Atrag atenþia încã o datã cã este vorba de un proiect de lege organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 4 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2001 pentru modificarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicatã.

Din partea Senatului, au participat domnii senatori Rahãu, Toma, Hârºu, Bîciu, Paºtiu, Constantinescu ºi Szab—.

Vã rog, domnul senator.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

La textul adoptat este o singurã intervenþie ºi textul este cel al Camerei Deputaþilor, la numãrul curent 1. Vã rog sã-l supuneþi spre aprobare.

Vã rog sã votaþi textul propus de comisia de mediere. Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat textul comisiei de mediere.

Supun la vot raportul comisiei de mediere.

Este o lege ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 5 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/1998 pentru modificarea art. 1 alin. 1 din Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraþilor care au fost înlãturaþi din justiþie pentru considerente politice în perioada anilor 1945Ñ1952.

Vã rog, din partea comisiei de mediere, doamna senator ªelaru Rodica, domnul senator Ciocârlie Alin...

Prezentã comisia, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule preºedinte.

N-am avut decât un text în divergenþã, textul aprobat este textul Senatului.

Supun la vot raportul comisiei de mediere. Este vorba de o lege ordinarã. Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 6 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/1999 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil care a aparþinut Bisericii Evanghelice C.A. din România Ñ Comunitatea evanghelicã C.A. Sibiu.

Din comisia de mediere au fãcut parte domnii senatori Roibu Aristide, Predescu Ion...

Este vorba, de fapt, de un singur text în divergenþã. A fost adoptatã varianta Senatului, deci supunem la vot raportul comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 7 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancþionarea unor fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cetãþeni români sau de persoane fãrã cetãþenie domiciliate în România.

Vã rog, din partea comisiei de mediere.

În raportul comisiei de mediere avem un singur articol cu textul Senatului.

Supun la vot raportul comisiei de mediere.

Atrag atenþia cã este vorba de un proiect de lege organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 8 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii.

Din partea comisiei de mediere, domnii Nicolaescu Sergiu, Nicolescu Constantin, Plãticã-Vidovici Ilie, Munteanu Tudor...

Vã rog, domnule Paºtiu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. La medierea care a avut loc, la numãrul curent 1...

Cu 73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat.

Supun la vot raportul comisiei de mediere. Caracterul legii, ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 9 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1999 pentru modificarea Legii bancare nr. 58/1998.

Vã rog, doamna senator.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute, s-a stabilit în felul urmãtor.

La punctul 1, text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Punctul 1, da.

Punctul 2, text Camera Deputaþilor.

La punctul 1 sunt patru texte ºi sunt cele ale Camerei Deputaþilor. Vã rog sã le supuneþi votului...

Supun la vot punctul 1, deci art. 2 punctul 1. Vã rog sã votaþi.

- Cu 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi

- 6 abþineri, a fost adoptat.

- Art. 2 punctul 4, textul Camerei Deputaþilor propus de

- comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 79 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Art. 2 punctul 5, tot text Camera Deputaþilor, propus

- de comisia de mediere în unanimitate.

- Vã rog sã votaþi.

- Cu 72 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, a fost adoptat textul.

- Art. 2 punctul 7, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 70 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Punctul 9, tot textul Camerei Deputaþilor, propus de

- comisia de mediere.

- Vã rog sã votaþi.

- Cu 73 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, a fost adoptat textul. Punctul 10 este varianta Senatului.

- Punctul 11, text comun propus în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

- Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi

- 6 abþineri, a fost adoptat punctul 11. Punctul 12, tot text comun propus în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

Da, tot în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 80 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, a fost adoptat ºi punctul 2.

Supun la vot raportul comisiei de mediere. Caracterul legii, organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 10 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþã fiscalã.

În urma dezbaterilor din comisia de mediere, s-au stabilit urmãtoarele.

La punctul 1, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptatã propunerea comisiei de mediere. La art. 3, text comun.

Da, text comun, în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat textul.

Punctul 3, text Senat, în unanimitate. Punctul 4, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 11, text Senat în unanimitate.

Punctul 12?

Deci la art. 4, dupã lit. e) se introduce o nouã literã,

lit. f), varianta Camerei Deputaþilor propusã în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 5, text comun, în unanimitate.

Da, mulþumesc. Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat textul.

Text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 13, text Senat. Punctul 14, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 8 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 6, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 7, text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 8, text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 8 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 15, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 16, text comun în unanimitate.

Vã rog sã votaþi. Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 17, text Senat în unanimitate.

ªi punctul 18, vã rog?

Text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Punctul 9, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 10, text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat.

Vã rog sã votaþi punctul 18, textul Camerei Deputaþilor.

Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri, a fost adoptat punctul 18.

Supun la vot raportul comisiei de mediere. Caracterul legii, ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi

5 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 11 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/1999 privind unele facilitãþi care se acordã Companiei Naþionale ”Poºta RomânãÒ Ñ S.A. pentru plata drepturilor de protecþie socialã la domiciliul beneficiarilor.

Din partea comisiei, vã rog, domnule senator Alin Theodor Ciocârlie.

Comisia de mediere a hotãrât în unanimitate...

Mã scuzaþi! Domnul senator Bucur Dionisie, vã rog!

...a hotãrât, în unanimitate, sã propunã plenului, la punctul 1, referitor la titlu, text Camera Deputaþilor.

Comisia de mediere a propus în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat.

ªi la articolul unic, tot în acest context, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Supun la vot raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/1999.

Caracterul legii, ordinarã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi

4 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 12 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii viei ºi vinului, în sistemul organizãrii comune a pieþei vitivinicole.

Caracterul legii, organicã.

Din partea comisiei de mediere, domnul senator Codreanu Dumitru.

Raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului privind Legea viei ºi vinului.

S-a convenit, dupã cum urmeazã.

La punctul 1, text Senat.

La punctul 1, alineat...

Îmi permiteþi sã citesc eu ca sã mergem mai repede, sã parcurgem mai repede?

Da, da!!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Cã dublãm dialogul.

Deci, punctul 1, textul Senatului, în unanimitate, nu îl

- 5 abþineri, a fost adoptat textul.

- Art. 1 lit. c) ºi d), textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri,

- a fost adoptat textul propus de comisia de mediere.

- Poziþia 2, art. 6 lit. b), textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Vã rog sã fiþi atenþi la vot, cã începem sã avem pro-

- bleme cu votul.

Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 3 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor. Poziþia 3, textul Camerei Deputaþilor, art. 8 adoptat în

- unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 4 abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor. Poziþia 4, art. 9, text Senat adoptat în unanimitate. Poziþia 5, art. 9 alin. 4, textul Camerei Deputaþilor

- adoptat în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 69 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, a fost adoptat textul propus de comisia de mediere.

- Poziþia 6, art. 16, text comun adoptat în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

- Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 4 abþineri, a fost adoptat textul comun.

- Poziþia 7, art. 17 alin. 2 ºi 4, textul Camerei

- Deputaþilor propus în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

- Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri,

- a fost adoptat textul propus de comisia de mediere.

- Poziþia 8, art. 18 alin. b) ºi c), texte comune propuse

- în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, au fost adoptate. Mulþumesc.

- Poziþia 9, art. 19, textul Camerei Deputaþilor propus în

- unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri,

- a fost adoptat. Poziþia 10, art. 20 alin. 2.

Vã rog sã votaþi.

Aici este o eroare. Art. 22 alin. 3 este textul Camerei Deputaþilor. Art. 22 alin. 2 este text comun, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da, am vãzut. Deci acestea s-au votat.

La art. 22 alin. 3 s-a votat textul Camerei Deputaþilor, iar la art. 22 alin. 2 s-a votat textul comun.

Trecem acum la art. 23 alin. 1, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã

- abþineri, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Art. 23 alin. 2, text comun adoptat în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

- Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã

- abþineri, a fost adoptat textul comun.

- Trecem la poziþia 7, text Senat. Poziþia 18, text Senat.

- Poziþia 19, art. 24 alin. 2, text comun. Vã rog sã votaþi.

- Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 4 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 20, art. 26 alin. 3, text comun. Vã rog sã votaþi.

- Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 4 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 21, art. 26 alin. 4, text Senat.

- Poziþia 22, art. 29 alin. 4, textul Camerei Deputaþilor,

- adoptat în unanimitate.

- Vã rog sã votaþi.

- Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 5 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 23, art. 30 alin. 1, text Senat, adoptat în una-

- nimitate.

Poziþia 24, art. 30 alin. 2, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi

- 4 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 25, art. 31, textul Camerei Deputaþilor, adoptat

- în unanimitate.

- Cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 5 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 26, art. 33, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 3 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 27, art. 35, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Poziþia 26, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri,

- a fost adoptatã eliminarea.

- Poziþia 28, text Senat. Poziþia 29, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 78 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 4 abþineri,

- a fost adoptat.

- Poziþia 48, anexa nr. 3, poziþia 9, text Senat. Poziþia 49, anexa nr. 4, text Senat. Poziþia 50, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 6 abþineri,

- a fost adoptat.

- 5 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere. Vã mulþumesc.

Poziþia 13 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Pujinã Nelu, doamna senator Stoica Fevronia, Gogoi Ion, Mihordea Mircea, Rus Ioan Aurel, Iustian Mircea Teodor ºi Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Domnul senator Rus, vã rog.

Domnule preºedinte, în urma medierii au rezultat urmãtoarele.

La numãrul curent 1, poziþia Senatului.

Deci textul Senatului. Vã mulþumesc. La poziþia 2, art. 1, textul Senatului. La poziþia 3, art. 2, text Senat. Poziþia 4, art. 4 alin. 1, text comun. Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri, a fost adoptat textul comun.

Art. 4 alin. 2, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, 6 abþineri, a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor. Art. 4 alin. 3, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi pentru, 7 abþineri, a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor.

Poziþia 5, art. 5, în sensul prezentei legi, textul Camerei Deputaþilor. Comisia a propus în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri,

- a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Art. 5 lit. c), la ”hãrþuire sexualãÒ, text comun. Vã rog sã votaþi.

- Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi

- 7 abþineri, a fost adoptat textul comun. Art. 5 lit. d), text Senat. Art. 5 lit. e), varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 7 abþineri, a fost adoptat. Art. 5 lit. f), varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 73 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri,

- a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor. Art. 5 lit. g), varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 5 abþineri,

- a fost adoptat.

- Poziþia 6, titlul capitolului II, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri,

- a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Poziþia 7, art. 6 alin. 1, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, 9 abþineri, a

- fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Art. 6 alin. 1 lit. e), text comun adoptat în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

Domnule preºedinte, vã rugãm, nu citiþi numerotarea.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da, nu citesc numerotarea, cã încurcãm toatã parcurgerea.

Poziþia 16, art. 14, text comun în unanimitate, propus de comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri,

- a fost adoptat.

- Art. 15, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- 4 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 8, titlul capitolului III, textul Camerei

- Deputaþilor.

- Vã rog sã votaþi.

- Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- 3 abþineri, a fost adoptat.

- Art. 16 alin. 1, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, a

- fost adoptat.

Art. 17, text comun, adoptat în unanimitate de comisie.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, a fost adoptat.

Art. 18, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã

- abþineri, a fost adoptat.

Art. 19, textul Camerei Deputaþilor.

- Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri,

- a fost adoptat.

- Art. 20 alin. 2, text Senat.

- Art. 22 alin. 2, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

- Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri,

- a fost adoptat.

- Poziþia 25, titlul capitolului IV, text Senat. Poziþia 26, art. 24, text comun, adoptat în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 27, titlul capitolului V, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri, a fost adoptat.

Cu permisiunea dumneavoastrã, parcurgem ºi punctul 14, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României. Caracterul legii, lege organicã.

Vã rog, domnule senator Paºtiu.

Domnule preºedinte, raportul comisiei de mediere se prezintã astfel.

La punctul 1, art. 41, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã îl supuneþi votului.

Da. Peste tot înþeleg cã este textul Camerei Deputaþilor.

Da.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Pentru cã am depãºit ora 18,00 trecem la punctul urmãtor pe ordinea de zi Ñ mulþumesc, domnule senator, s-a adoptat raportul comisiei de mediere Ñ, trecem la capitolul întrebãri, interpelãri.

Ca sã câºtigãm timp am sã vã rog sã dãm drumul la capitolul întrebãri.

P.S.D. nu are nici un senator înscris la întrebãri.

Grupul P.R.M., domnul senator Ionel Alexandru, o întrebare adresatã Ministerului Justiþiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Rodica Stãnoiu.

Stimatã doamnã ministru,

Deoarece în rãspunsul dumneavoastrã cu nr. 1077/J din 2002, prezentat în Senatul României în data de 18 martie anul curent, cu privire la interpelarea mea referitoare la cazul F.N.I. ºi la problema extrãdãrii Ioanei Maria Vlas din Israel, faceþi referire la existenþa unui cont bancar al acesteia la Banca ”HapoalimÒ din Ierusalim ºi la Ordonanþa Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a României privind indisponibilizarea banilor din acest cont, vã rog sã-mi rãspundeþi: când a fost deschis contul respectiv? Ce sume de bani conþine? Ce mãsuri s-au luat pentru recuperarea acestor bani de cãtre organele abilitate ale statului român?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator,

Dau cuvântul domnului senator Hanganu Romeo.

Întrebarea era legatã de afirmaþia domnului ministru Muºetescu la dezbaterea moþiunii ”Corupþia instituþionalizatãÒ, ºi anume la faptul cã dumnealui a spus cã existã o serie de rafinãrii privatizate în România, care în guvernarea trecutã au primit facilitãþi chiar mai mari decât la ”RafoÒ, iar aprecierea directã se fãcea la faptul cã în 1998, prin Ordonanþa nr. 10/1998, ”PetrotelÒ a primit o decalare cu 25 de ani la plata acelei cote-pãrþi din datoria istoricã de la C.R.P., de la Compania Românã de Petrol, 53 milioane de dolari.

Întrebarea era care este situaþia pentru ”RafoÒ la cotaparte a datoriei istorice rãmase de la Compania Românã de Petrol, care, conform Ordonanþei nr. 72/1997, era în valoare de 70 milioane de dolari.

Mulþumesc, domnule senator, s-a reþinut.

Din partea Grupului P.N.L., îmi permit sã iau cuvântul. Întrebarea mea este adresatã domnului Marian Sârbu, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Dupã cum vã este cunoscut, prin Ordonanþa nr. 91/2000 Guvernul României a ratificat Memorandumul de finanþare PHARE între România ºi Comisia Europeanã, referitor la Programul pentru reformã, protecþie socialã ºi implementarea acquis-ului comunitar în sectorul social Ñ CONSENSUS III.

Vã rog sã precizaþi, domnule ministru, dacã aþi contractat integral suma sau dacã aþi solicitat, conform art. 3 din memorandum, prelungirea perioadei de contractare, precum ºi care sunt obiectivele ºi sumele aferente fiecãrui subprogram negociat.

În particular, vã întreb dacã aþi inclus în prioritãþi coordonarea schemelor de protecþie socialã ºi îmbunãtãþirea sãnãtãþii ºi securitãþii la locul de muncã.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului P.R.M. dau cuvântul domnului senator Nicolae Iorga.

Nu este.

Nu este. Trecem la doamna senator Maria Petre.

În primul rând, solicit sã prezentaþi un bilanþ al anului 2001 în domeniul cheltuielilor de capital din silviculturã finanþate de la bugetul de stat, din surse extrabugetare ºi din credite externe, pe capitole ºi obiective.

Solicitãm ca din datele pe care ni le oferiþi sã rezulte valorile, capacitãþile ºi termenele de punere în funcþiune aprobate prin Legea bugetului de stat pe 2001, comparativ cu cele înregistrate la finele anului, cu argumentele de rigoare, acolo unde se înregistreazã nerealizãri.

A doua solicitare, vã solicit sã ne transmiteþi repartizarea pe obiective a cheltuielilor de capital din acest an, 2002, la capitolul silviculturã, cuprinse în cele patru fiºe de obiectiv, anexã la Legea bugetului de stat pe anul în curs, aprobate conform Legii privind finanþele publice. Repartizarea va conþine date care sã ne permitã o vedere de ansamblu asupra fiecãrui obiectiv în parte.

De asemenea, dorim sã ne prezentaþi fundamentarea pentru titlurile de cheltuieli ”Prime de împãduririÒ, ”Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de pãduriÒ ºi ”Cheltuieli de capital pentru inspectoratele teritoriale de regim silvic ºi cinegeticÒ.

Solicitãm, totodatã, sã ne prezentaþi strategia ministerului dumneavoastrã în domeniul investiþiilor din silviculturã pe acest an.

Solicit rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru al administraþiei publice, Octav Cozmâncã, ºi ea sunã astfel: dacã vã este cunoscut cazul, nerezolvat, încã, în materia restituirii drepturilor de proprietate, al doamnei JanineMaria Berindei Viºan, domiciliatã în Franþa, vã rog sã-mi comunicaþi mãsurile dispuse de dumneavoastrã pentru urgentarea rezolvãrii acestuia.

În situaþia în care aceasta nu vi s-a adresat, am transmis domnului ministru Octav Cozmâncã, în copie, memoriul în cauzã ºi îl întreb dacã poate solicita reprezentantului Guvernului în judeþul Constanþa ºi celorlalte autoritãþi implicate aplicarea legii în toate situaþiile de aceastã naturã, incluzând-o pe cea semnalatã în memoriu.

În final, întrebarea sunã astfel: de ce nu i s-au acordat drepturile, recunoscute de lege ºi de toate instanþele, proprietarului în cauzã?

Am solicitat rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului P.N.L., domnul senator Gheorghe Flutur.

Domnul senator Radu F. Alexandru nu este în salã. Am epuizat întrebãrile.

La interpelãri, domnul senator Adrian Pãunescu nu este în salã.

Din Grupul P.R.M., domnul senator Ion Aurel Rus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Petru Lificiu, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Oraºul Nãsãud, pe lângã faptul cã, economic, ”moare încet ºi sigurÒ, cã e la pãmânt cu groapa de gunoi de pe malul Someºului Mare, se confruntã cu încã o problemã: nu are aviz pentru apa potabilã!

De ce?! În mare parte vã informez cã nu primeºte acest aviz pentru cã lângã stãvilar ºi bazinul de captare existã o magazie situatã mult mai aproape decât spune legea, adicã 100 metri amonte ºi 50 metri în aval. Aceastã magazie s-a transformat, peste noapte, în cabanã. Cine a dat aviz de construcþie?

Solicitãm, prin dumneavoastrã, Curþii de Conturi a judeþului Bistriþa-Nãsãud sã se pronunþe în legãturã cu un eventual abuz al fostului director al R.A.G.C.

Aºtept rãspuns scris.

Mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Am douã întrebãri adresate domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Aveþi o interpelare ºi pentru Ministerul Administraþiei Publice?

Vã rog sã o prezentaþi. ## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Nu, aceasta era, era pentru amândouã ministerele.

Da, mulþumesc.

Am sã îl rog pe domnul senator Ionel Alexandru sã prezinte interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea se adreseazã, de data aceasta, domnului ministru de externe, Mircea Geoanã.

Domnule ministru,

În data de 18 februarie anul curent am adresat o interpelare doamnei ministru al justiþiei, Rodica Stãnoiu, solicitând relaþii despre stadiul anchetei privind Fondul Naþional de Investiþii, cât ºi cu privire la cererea de extrãdare din Israel a unuia dintre principalii vinovaþi în aceastã escrocherie, care a pãgubit sute de mii de români, Ioana Maria Vlas.

Din rãspunsul primit rezultã: ”Cererea de extrãdare nu poate fi adusã la îndeplinire, deoarece statul Israel nu a confirmat arestarea acesteia.Ò Cererea a fost înaintatã Israelului încã din vara anului 2000.

Domnule ministru,

Deoarece existã convenþii internaþionale, semnate de România ºi Israel, privind urmãrirea, arestarea ºi extrãdarea infractorilor fugiþi din þara lor de origine, cum este cazul de faþã, România ºi Israel fiind membre ale Interpolului, vã rog sã-mi rãspundeþi ce presiuni diplomatice aþi exercitat asupra statului Israel pentru ca acesta sã îºi onoreze semnãtura asupra convenþiilor internaþionale sus-menþionate.

Deoarece se împlinesc în curând doi ani de la fuga în aceastã þarã a Ioanei Maria Vlas, iar dumneavoastrã sunteþi în funcþie din decembrie 2000, vã solicit sã îmi prezentaþi sinteza demersurilor dumneavoastrã, întreprinse pe lângã statul Israel, referitor la arestarea ºi extrãdarea infractoarei, împreunã cu rãspunsurile primite din partea acestui stat, pentru ca opinia publicã sã se lãmureascã cât mai deplin în aceastã problemã.

Menþionez cã statul Israel, atunci când interesele sale au fost în joc, a organizat acþiuni de comando pentru capturarea unor infractori aflaþi pe teritoriul altor state. Deci nu se pune problema ca autoritãþile israeliene sã nu o gãseascã pe aceastã infractoare pentru a o aresta, aºa cum se argumenteazã în rãspunsul primit din partea acestora.

Vã mulþumesc.

Aºtept rãspuns scris ºi oral.

## Mulþumesc, domnule senator. Voi lua ºi eu cuvântul.

Interpelarea mea este adresatã Guvernului, domnului ministru al muncii ºi solidaritãþii sociale, Marian Sârbu.

Un capitol extrem de important al politicilor sociale este reforma în domeniul asigurãrilor sociale. Pânã în prezent, în acest domeniu, au fost acoperite domenii sensibile, precum asigurãrile de sãnãtate, prin Legea asigurãrilor de sãnãtate din 1997, asigurãrile de pensii, prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, asigurãrile de ºomaj, prin

Legea privind sistemul asigurãrilor de ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã nr. 76/2002.

Din pãcate, nici pânã în prezent nu a fost finalizat al patrulea pivot al asigurãrilor sociale, asigurãrile pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, aceasta în condiþiile în care în România se produc anual ºi sunt depistate aproximativ 10.000 de accidente de muncã ºi 1.500 de îmbolnãviri profesionale, printre care, în medie, 600 reprezintã decese ºi 400 se soldeazã cu incapacitate temporarã sau definitivã de muncã.

Este cunoscut faptul, specificat în literatura de specialitate, cã la fiecare unitate economicã monetarã investitã în securitatea ºi sãnãtatea în muncã se economisesc 4,75 unitãþi monetare, cheltuieli afectate pentru repararea ºi compensarea daunelor.

Absenþa legii înseamnã, de fapt, o risipã pe care, în opinia mea, nu ne-o putem permite. În egalã mãsurã, absenþa legii face ca toate prestaþiile aferente accidentelor de muncã ºi bolilor profesionale sã fie necorespunzãtoare. Mã refer la reabilitãrile medicale ºi la recuperarea capacitãþii de muncã, la acordarea de materiale sanitare: proteze, ortoeze etc., la reabilitarea profesionalã prin cursuri de recalificare ºi indemnizaþii pe durata acestora, la indemnizaþiile de invaliditate pentru reducerea capacitãþii de muncã cu peste 50%, la ajutoarele de deces ºi la serviciile de prevenire a riscului de accidente.

Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, elaborat de ministerul pe care îl conduceþi, a fost trimis Parlamentului de cãtre Guvern încã din aprilie 1999. În pofida întârzierilor, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi de Senat, Senatul adoptându-l la data de 1 noiembrie 2001. S-a întocmit raportul comisiei de mediere, au fost constituite comisiile de mediere ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, tot din luna noiembrie, dar din cauza lipsei unui punct de vedere ferm al Guvernului, de atunci, din noiembrie 2001, pânã acum, martie 2002, discuþia raportului de mediere se amânã _sine die_ .

Domnule preºedinte,

De fapt, întrebarea a fost adresatã iniþial Ministerului Culturii ºi Cultelor, ca apoi sã fie redirecþionatã cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Interpelarea se referã la faptul cã unele biblioteci de stat percep taxe pentru elevi ºi studenþi. Este vorba de discuþia pe care am avut-o cu cei din conducerea Bibliotecii Centrale Universitare, care permite accesul în sãlile de lecturã doar celor care aduc o adeverinþã de la facultate sau ºcoalã, de la serviciu, dacã este cazul, o fotografie color ºi plãtesc o taxã de 100.000 lei pe lunã sau 400.000 lei pe an.

Vã rog, doamnã ministru Ecaterina Andronescu, sã îmi rãspundeþi în scris de ce aþi introdus taxe pânã ºi la bibliotecile de stat, biblioteci ce sunt întreþinute prin fonduri de la bugetul de stat, buget format prin contribuþia tuturor cetãþenilor.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Am epuizat capitolul întrebãri ºi interpelãri puse de senatori, trecem acum la rãspunsurile domnilor miniºtri ºi secretari de stat.

Pentru început, am sã o rog pe doamna ministru Daniela Bartoº dacã doreºte sã rãspundã domnului senator Bunduc, o interpelare asupra sporului de zonã grea pentru medicii de familie din judeþul Tulcea.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

## **Doamna Daniela Bartoº** Ñ _ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

Am sã-mi permit sã vã rãspund, domnule senator. În conformitate cu prevederile anexei nr. 1 a Ordinului comun al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi a preºedintelui Colegiului Medicilor nr. 604/4188 din 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate în asistenþa medicalã primarã, numãrul de puncte, rezultat în raport cu numãrul ºi structura pe grupe de vârste a asiguraþilor înscriºi în lista fiecãrui medic de familie, se ajusteazã în funcþie de condiþiile în care se desfãºoarã activitatea cabinetelor medicale individuale.

Astfel, pentru activitatea în zone izolate se acordã o creºtere cu 20% a numãrului de puncte, iar pentru activitatea în condiþii grele ºi foarte grele acest numãr creºte cu 40% ºi, respectiv, cu 60%.

De asemenea, numãrul de puncte poate creºte cu 100% pentru medicii care îºi desfãºoarã activitatea în condiþiile sus-menþionate ºi în localitãþi cu un numãr mic de locuitori, pentru care casele de asigurãri de sãnãtate, direcþiile de sãnãtate publicã ºi consiliile judeþene ale Colegiului Medicilor, respectiv ale municipiului Bucureºti, stabilesc necesitatea menþinerii unui post de medic, sau în localitãþi deficitare din punct de vedere al prezenþei medicului de familie Ñ nivel redus socioeconomic ºi educativ al populaþiei.

Listele cuprinzând cabinetele medicale din asistenþa medicalã primarã la care se aplicã majorãrile susmenþionate ºi procentul de majorare corespunzãtor se stabilesc anual de direcþiile de sãnãtate publicã ºi se aprobã tot anual de casele de asigurãri de sãnãtate, criteriile de încadrare a acestora în una din condiþiile menþionate fiind aprobate prin ordin comun al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi preºedintele Casei de Asigurãri de Sãnãtate.

Mulþumesc, doamna ministru. Domnule senator, dacã aveþi...

Mulþumesc doamnei ministru pentru amabilitatea de a ne rãspunde, dar nu este rezolvatã problema. Tulcea se confruntã cu o serie de condiþii cu totul ºi cu totul deosebite, este un teren greu accesibil, pe apã, de multe ori medicii din Deltã sunt izolaþi luni în ºir. Am cerut dacã ministerul are în vedere elaborarea unor norme privind plata suplimentarã a acestor categorii de medici. Vã mulþumesc.

Da, domnule senatoar, deci medicii primesc în plus pânã la 100% spor, iar pentru cã Tulcea este un loc deosebit ºi, pentru cã nu puteau sã îºi plãteascã asistenþii medicali sau nu se încadrau în norme de asistenþi medicali, acum o lunã de zile le-am dat posibilitatea sã fie încadraþi asistenþi medicali la Direcþia de sãnãtate publicã ºi sã fie dirijaþi la cabinetele izolate din Deltã, rãmânând ca fondurile obþinute din acordarea asistenþei medicale sã revinã integral medicilor.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnul secretar de stat Pavel Abraham, rãspunde domnului senator Mircea Nedelcu în legãturã cu comorile dacice din Munþii Orãºtiei.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu interpelarea domnului senator Mircea Nedelcu, care are ca obiect comorile dacice din Munþii Orãºtiei, transmisã Ministerului de Interne, avem onoarea sã informãm urmãtoarele.

Protejarea patrimoniului arheologic reprezentativ pentru cultura ºi civilizaþia dacicã din zona Orãºtie a constituit ºi constituie una din preocupãrile majore ale Ministerului de Interne.

În acest context, menþionãm cã am întreprins ºi avem în atenþie, în continuare, derularea unor mãsuri menite sã previnã jefuirea comorilor aurifere din perimetrul respectiv.

Mãsurile întreprinse vizeazã atât planul legislativ, cât ºi cel al acþiunilor operative nemijlocite. Astfel, în plan legislativ, precizãm cã a fost adoptatã Legea nr. 378 din 18 iulie 2001 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea siturilor arheologice ca zone de interes naþional.

În baza prevederilor legale, Ministerul de Interne a încheiat în anul 2001 un Protocol cu Ministerul Culturii ºi Cultelor pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii în domeniul patrimoniului cultural naþional, documente în care s-au prevãzut modalitãþi de conlucrare astfel încât fiecare din instituþiile statului implicate sã contribuie la diminuarea fenomenului.

Cum însã prin lege Ministerului de Interne, în special Poliþiei, îi revin sarcini specifice pentru contracararea acestui gen de fapte, menþionez cã ºi sub acest aspect s-au întreprins acþiuni concrete, dupã cum urmeazã: la nivelul Inspectoratului General de Poliþie s-a înfiinþat la data de 15 aprilie 2001 Serviciul patrimoniu în structura Direcþiei Poliþiei Judiciare, ca formaþiune specializatã a Poliþiei.

De asemenea, s-au înfiinþat formaþiuni specializate la nivelul a zece inspectorate judeþene de poliþie, iar problematica în sine este constituitã ca linie de muncã la nivelul tuturor unitãþilor de poliþie.

Mulþumesc. Domnul senator?

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspuns.

Sper ca, aºa cum v-am rugat, de fapt, sã luaþi aceastã atitudine în vederea prevenirii activitãþii infracþionale mãcar de acum încolo, pentru cã, ºtiþi, în anii care au trecut a fost un adevãrat jaf în patrimoniul naþional.

Cred cã veþi avea eficienþa necesarã ºi, de asemenea, sper cã veþi reuºi sã anihilaþi toate reþelele mafiote care opereazã acolo, pentru cã, ºtiþi foarte bine, sunt destule ºi sunt foarte bine organizate ºi se pare cã sunt ºi acoperite la nivel înalt.

Pentru aceasta, cred cã ar fi foarte util sã cooperaþi cu S.R.I.-ul ºi cu Unitatea 962 din judeþul Hunedoara, care deþin informaþii preþioase în acest domeniu, pentru cã din materialul dumneavoastrã nu a reieºit cã aþi avea aceste informaþii.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

ªi eu vã mulþumesc.

Toate datele au fost valorificate pe baza unor informaþii ale Unitãþii 962, care face parte din structura ministerului.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rog pe domnul secretar de stat Radu Damian, care rãspunde din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii domnului senator Gheorghe Bunduc. **Domnul Radu Damian** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Am plãcerea sã vã citesc rãspunsul pe care doamna ministru Ecaterina Andronescu îl dã la interpelarea domnului senator Gheorghe Bunduc.

Existã, în prezent, patru biblioteci centrale universitare, în Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºi Timiºoara, ºi 45 de biblioteci ale instituþiilor de învãþãmânt superior.

Precizãm cã, în conformitate cu prevederile art. 3, lit. a) din Ordonanþa Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susþinere a bibliotecilor din învãþãmânt, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 205/2001, susþinerea bibliotecilor din învãþãmânt se poate realiza ºi din alte venituri, provenind din ”tarife percepute de la utilizatorii prevãzuþi de regulamentele proprii de organizare ºi funcþionare de cãtre bibliotecile centrale universitare, bibliotecile din învãþãmântul superior...Ò.

Reglementarea a fost determinatã de faptul cã fondurile pentru acest domeniu nu au fost nici în trecut ºi, probabil, nu vor fi niciodatã apreciate ca suficiente, astfel încât a fost necesar un sistem de contribuþii care sã includã ºi surse extrabugetare, de naturã a ajuta finanþarea întreþinerii ºi dezvoltãrii bibliotecilor.

Pentru aplicarea actului normativ mai sus menþionat a fost elaboratã o metodologie aprobatã prin Ordinul ministrului educaþiei naþionale nr. 4.760/1998.

Potrivit punctului 3 din metodologie, se percep tarife ºi încasãri pentru servicii: ”tarif pentru eliberarea documentelor de acces în bibliotecã pentru utilizatorii specifici, conform regulamentului de organizare ºi funcþionare a biblioteciiÒ.

Precizãm cã bibliotecile din învãþãmânt nu sunt biblioteci publice, ci sunt legate de procesul de învãþãmânt, fãcând parte, în conformitate cu prevederile Legii învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, din baza materialã a învãþãmântului. Ca urmare, în bibliotecile universitare au acces studenþi, doctoranzi, cadre didactice ºi cercetãtori, iar în cele ºcolare, elevi ºi cadre didactice din învãþãmântul preuniversitar. Aceºtia sunt aºa-numiþii utilizatori specifici.

Am sã vã rog sã concentraþi, domnule...

...pentru servicii care depãºesc nivelul folosirii colecþiilor. Sunt excluse, deci, bibliotecile ºcolare.

Mulþumesc.

Cu deosebitã consideraþie, ministru Ecaterina Andronescu.

Nu elevul, ci studenþii. Vi-l dau dupã ce îl semnez.

Am înþeles.

Da, mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul secretar de stat Sergiu Sechelariu sã rãspundã domnului senator Corneliu Bichineþ, privind sãlile de sport din judeþul Vaslui.

## **Domnul Sergiu Sechelariu** Ñ _secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Bunã seara!

Referitor la interpelarea domnului senator Corneliu Bichineþ, adresatã domnului ministru Miron-Tudor Mitrea în ºedinþa Senatului din data de 18 martie 2002, vã comunicãm urmãtoarele.

Vreau sã încep prin a vã mulþumi pentru grija dumneavoastrã faþã de greutãþile presupuse de funcþia de ministru. Greutãþile sunt cu atât mai mari atunci când preopinenþii nu înþeleg sau se fac a nu înþelege fondul problemelor. Dacã aº fi ºtiut cã aveþi nevoie de ajutor în a gãsi rãspuns la întrebãrile care vã frãmântã, aº fi fãcut orice efort pentru a vã ajuta sã înþelegeþi.

Referitor la problema construcþiei sãlilor de sport, vã pot comunica faptul cã s-a hotãrât ca pentru început sã fie finalizate sãlile de sport care se aflã în diferite stadii de execuþie ºi s-au degradat. Programul de construcþie al sãlilor de sport este prevãzut a se desfãºura în perioada 2001Ñ2004, fiecãrui judeþ revenindu-i un numãr de sãli de sport. Astfel, vã pot asigura cã vor fi construite sãli de sport ºi la Bucureºti, 36, ºi în judeþul Cluj, 10 sãli, iar în ceea ce priveºte judeþul Vaslui vã pot spune cã numãrul avansat de dumneavoastrã va fi sensibil mai mare, astfel, fiind prevãzute a fi construite un numãr de 9 sãli în urmãtoarele localitãþi: Bârlad, douã sãli; Vaslui, douã sãli; Huºi, o salã; Negreºti, este o salã în construcþie, cu finalizare în anul 2002, deci era în construcþie ºi noi o sã o terminãm, la Murgeni, Fãlciu, Zorleni.

Aceste informaþii, referitoare la judeþul Vaslui, le-aþi fi putut cãpãta ºi de la Consiliul Judeþean Vaslui, dacã v-aþi fi deplasat mai des în judeþul pe care îl reprezentaþi.

Þinând cont de cele de mai sus, în speranþa cã acestea au fost suficient de lãmuritoare, consider, domnule senator, cã vã veþi putea canaliza grijile pentru alte probleme grave pe care le aveþi.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da, mulþumesc, domnule ministru. Înþeleg cã domnul senator este mulþumit de rãspuns. Aveþi ºi rãspunsul scris?

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Sunt mulþumit de activitatea în sine, însã rãspunsul nu poate sã mulþumeascã, elevul plãtind taxã sã citeascã. Nu e în firea lucrurilor.

Da, am sã vã rog, domnule ministru... N-aveþi calitatea... În Senatul României nu aveþi calitatea sã faceþi observaþii senatorilor sau sã dirijaþi senatorii de unde pot sã primeascã sau nu rãspunsuri. Asta pentru regula deontologicã a conduitei unui ministru sau secretar de stat în Senat.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Bichineþ.

Vã mulþumesc, ºi eu aºa am primit-o.

Domnule secretar de stat, mã adresez dumneavoastrã ca unui intelectual, de aceea voi fi foarte atent ºi grijuliu cu cuvintele pe care mi le voi alege. Eu dumneavoastrã nu am sã vã reproºez absolut nimic, pentru cã am fost de mai multe ori la minister, acolo unde conduceþi compartimentul dumneavoastrã ºi am fost primit cu seriozitate, cu firescul necesar unor raporturi între un senator ºi un secretar de stat. Nu mã adresez dumneavoastrã cu terminologia domnului ministru, pentru cã îmi rezerv, hai sã-i spunem, plãcerea aceasta, sã vã spun ”domnule ministruÒ peste câteva luni, când, probabil veþi fi, pentru cã eu am bãnuielile ºi intuiþiile mele ºi, probabil, ele se vor îndeplini.

În ceea ce îl priveºte pe domnul ministru Miron Mitrea, cãruia i-am adresat aceastã interpelare, care n-a considerat firesc ºi normal, ºi a considerat cã este sub demnitatea Domniei sale sã se deplaseze la Senatul României, am a-i reproºa mai multe lucruri: în primul rând, atitudinea faþã de instituþia aceasta, nu faþã de senatorul Bichineþ, senator de la România Mare, bineînþeles.

## Domnule ministru,

Eu iau de bun ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ ºi sunt un bun cititor. În acest ”MonitorÒ, cel din 5 martie 2002, se spune foarte clar, sub semnãtura domnului ministru, câte sãli de sport se vor construi în judeþele þãrii în anul în care de câteva luni am intrat. În nici un caz nu este prevãzut ceva, dupã cum puteþi consulta ºi dumneavoastrã ”Monitorul OficialÒ, pentru judeþul Vaslui. Eu nu am nimic de spus, ºi mã bucur cã în anumite judeþe ale þãrii se construiesc multe sãli de sport. Problema este cã în judeþul meu, pe care îl reprezint, ºi sunt un senator implicat ºi acolo, ºi aici, nu se construieºte nimic. Vin de la Negreºti. Aþi menþionat cã în 2002 se finalizeazã oÉ (ºtim amândoi despre ce vorbim). Eu am plecat de la acel liceu, eu am dãrâmat sala aceea care este de pe vremea lui Burebista, din ea eu am ieºit campion judeþean cinci ani la rând ºi campion de zonã (boxer am fost), însã aceea nu poate fi numitã salã de sport. Este o ºurã, pe care o s-o vedeþi, pe care am clãdit-o din nou, am acoperit-o cu cãrãmidã, din resurse proprii, nu dau detalii. Aº dori ca sã aveþi în seamã, cã aveþi puterea în mânã ºi o s-o aveþi ºi de aici încolo, probabil, mai bine, ca în judeþul Vaslui sã vã implicaþi, vã rog din tot sufletul, pentru construirea sãlilor de sport aºa cum au fost prevãzute ºi în mod sigur s-o terminaþi pe aceasta din Negreºti ºi sã amplasaþi în oraºul acesta, unde existã douã licee ºi 10.000 de suflete, o salã de sport serioasã. Sigur cã primãria de acolo are un primar filozof, aºa, se bãteau consilierii cã nu ºtiau unde sã amplaseze sala de sport pe care dumneavoastrã, nu dumneavoastrã, ministerul, vroia s-o construiascã. Dacã dumneavoastrã veþi realiza acest lucru, vã asigur de tot sprijinul nostru viitor ºi de tot respectul nostru. Sper cã am fost foarte clar.

Mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Sechelariu:**

Îmi daþi voie? Pot sã vorbesc? Vã mulþumesc frumos.

Consider cã în cuvântul pe care l-am expus mai înainte n-am fost lipsit de bun-simþ ºi cred cã observaþia dumneavoastrã, domnule senator, nu cred cã este corectã. Mã rog, asta e pãrerea mea.

În ceea ce priveºte sãlile de sport, vã garantez, domnule senator, cã aceste 9 sãli de sport vor fi fãcute. Vã garantez cã domnul ministru Miron Mitrea va mai aproba o salã la Negreºti de tip A, n-am ºtiut, n-am ºtiut când a fost sala în construcþie, am crezut cã e o salã mai mare, n-am avut de unde sã ºtim.

## **Domnul Corneliu Bichineþ**

**:**

Cât biroul ãsta, domnule ministru.

Nu-i nici un fel de problemã. În locul acestei sãli va fi o salã de tip A, în plus, probabil cã o vom termina ºi pe aceasta, cã banii nu sunt mulþi dacã-i atât de micã, cum aþi spus dumneavoastrã. Vã asigur cã în maximum o lunã, o lunã ºi jumãtate vor apãrea în viitoarea hotãrâre de Guvern, în viitorul ”Monitor OficialÒ cele 9 sãli din judeþul Vaslui. Eu am lucrat trei ani acolo ºi sã ºtiþi cã sprijin Vasluiul.

Este firesc sã vã spun cã drumul pe care l-aþi fãcut dumneavoastrã de la minister la Senat, astãzi, este util ºi pentru mine, ºi pentru dumneavoastrã, ºi pentru cei de la Vaslui.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc ºi eu pentru încredere.

Da. Domnul senator Codreanu este în salã? Da.

Deci aveþi a rãspunde ºi domnului senator Dumitru Codreanu, care vã solicitã Programul de reabilitare a infrastructurii pentru nordul Moldovei. Îl aveþi, da? Vã rog.

Îl am.

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004 ºi ale Planului de acþiune al Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, este prevãzutã reluarea lucrãrilor pe secþiile de cale feratã HârlãuÑBotoºani ºi SãveniÑDãrãbani. Pentru secþiunea de cale feratã HârlãuÑFlãmânzi, începând cu anul 2001, au fost deja alocate fonduri. Terminarea lucrãrilor necesare, pentru darea în exploatare a secþiilor de cale feratã menþionate, este în atenþia noastrã, dar, desigur, aceasta depinde ºi de valoarea sumelor disponibile pentru lucrãrile necesare.

Referitor la DN 17 BistriþaÑCâmpulung MoldovenescÑ Suceava, menþionãm urmãtoarele: DN 17 este cuprins în etapa a patra de reabilitare a drumurilor naþionale, lucrãrile de execuþie urmând sã înceapã în primãvara anului 2003. Studiul de fezabilitate pentru acest drum a fost întocmit în anul 2000. În anul 2001 au fost purtate tratative cu Banca Europeanã de Investiþii, pentru acordarea împrumutului necesar realizãrii reabilitãrii. În momentul de faþã se lucreazã la elaborarea proiectului tehnic ºi a documentaþiei de licitaþie, care urmeazã sã aibã loc în toamna acestui an.

Domnule secretar de stat, am primitÉ Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?

Vã rog, domnule senator.

Domnule secretar de stat,

Am primit hârtia de la dumneavoastrã, vã mulþumesc, nu are rost sã pierdem timpul citind aceastã hârtie ºi celorlalþi colegi ºi ai mei, ºi ai dumneavoastrã, ci, doar câteva întrebãri ºi lãmuriri asupra a ceea ce se prevede în aceastã notã de la Ministerul Lucrãrilor Publice.

Vreau sã vã informez pe dumneavoastrã, ºi, de altfel, cred cã bine ºtiþi, fiind ºi moldovean de origine, de la BacãuÉ

Da, suntÉ

Eu sunt de la Botoºani, deci, tot cu B începeÉ HârlãuÐFlãmânzi s-a început de pe vremea rãposatului, deci avem aproape 14 ani de când lucraþi dumneavoastrã, nu dumneavoastrã, cei din Ministerul C.F.R.-ului sau Transporturilor lucreazã la aceastã cale feratã. Eu voiam sã vã întreb pe dumneavoastrã, cã spuneþi cã pentru secþia Hârlãu ºi aºa mai departe au fost deja alocate fonduri. Unde se lucreazã, câte fonduri s-au alocat, pentru cã eu circul de la Botoºani la Iaºi, de la Botoºani la Bacãu sau Roman, unde vreþi dumneavoastrã ºi n-am vãzut o lucrare, n-am vãzut cã s-ar executa vreo lucrare pe acest tronson, ci, din contrã, ºi ceea ce s-a fãcut în zona Hârlãu s-a furat tot: ºi chesoane, ºi ºinã de cale feratã, ºi traverse, ºi aºa mai departe. Dacã vreþi sã vã informez, probabil cã dumneavoastrã nu ºtiþi, cei din Regionala C.F.R. Iaºi nici atât nu ºtiu, ºi piatra de sub ºine s-a luat ºi au fãcut oamenii ceea ce au considerat, dacã au vãzut cã dumneavoastrã, nu dumneavoastrã, ci în ministerul în care lucraþi nu sunt oameni serioºi, care sã facã ceva pe acest tronson de cale feratã. Probabil cã dumneavoastrã ºi nu numai dumneavoastrã, actuala guvernare merge pe ideea: ”Ãia sunt blestemaþi geografic.Ò, cum spunea cineva aici, în discursul pe care îl þinea la pupitrul Senatului. E blestemul geografic al nostru, al celor din judeþul Botoºani. Suntem acolo unde se pune harta în cui ºi nici dracuÕ nu mai are nevoie de noi. Ne-a desfiinþat cu totul.

Nu vreau sã mai amintesc, cã aþi spus cã s-au alocat 54 de miliarde pentru drumurile botoºãnene. V-aº ruga, domnule secretar de stat, pentru lucrãrile drumurilor botoºãnene, sã verificaþi la sânge ce se face cu banii ãºtia, ce se face cu ei. Mergeþi pe tronsonul de ºosea

SãveniÑCoþuºcaÑDarabani ºi vedeþi cum s-a lucrat cu 5 km fãcuþi, 4 km, nu. Cinci fãcuþi, patru, nu. ªi, uitaþi, aºa ºi s-a dat drumul la tronsonul de drum, în aºa hal. Banii s-au cheltuit pe acest tronson care au zis cã este gata. Este o eroare, cred, de dactilografiere aici, pe DN 29 A SuceavaÑRãdãuþiÑPrut nu sunt 43 km ºi cred cã vã referiþi la RãdãuþiÑBucovina, iar DN 29 C, mi se pare corect sã fie fãcut acest drum de la Cucureni la Siret, având în vedere cã trece prin faþa casei unui ministru ºi nu poate sã meargã ministru pe un drum mai fãrâmat, trebuie sã fie ºi ãsta fãcut.

Care ministru, care ministru, cã nu ºtiu?

Dumneavoastrã nu ºtiþi ce ministru are judeþul Botoºani? Îmi pare rãu, domnuleÉ

Vreau sã vã spun în felul urmãtor. Într-adevãr, situaþia la calea feratã n-o cunosc destul de bine, pentru cã nu e în secretariatul meu. Dacã doriþi, vã aºtept într-o zi la birou ºi cred cã o sã lãmurim mult mai multe probleme decât atât. În privinþa reabilitãrii drumului ClujÑSuceava, cunosc, este în secretariatul meu, este la ADN. Vreau sã vã spun cã deja s-a licitat cu firma care ne conseieazã, deci nu sunt probleme, la anul viitor vor începe lucrãrile, sigur, pentru acest segment.

Vreau sã vã spun cã împreunã cu domnul ministru am discutat ºi vom începe niºte reabilitãri primare pentru judeþul Suceava, pentru Bucovina, pentru zona de turism. Eu totdeauna am susþinut turismul ºi activitãþile care sunt benefice ºi care pot aduce bani. Asta este o activitate, ºtim foarte bine cã foarte multã lume viziteazã Bucovina, ºi am susþinut-o, ºi dumnealui mi-a dat dreptate. De altfel, vom avea program de reabilitare primar.

În privinþa judeþului Botoºani, vreau sã vã spun cã sunt unul din partizanii acestui judeþ în privinþa realizãrii de drumuri, pentru faptul cã, într-adevãr, cum aþi spus dumneavoastrã, cã nici harta nu seÉ

E punctul cel mai nordic al þãrii, domnuleÉ

Aºa este, dar nu asta e un fapt. Faptul este cã sunt foarte multe reabilitãri care strãbat aceastã þarã, iar judeþul Botoºani nu a avut parte de nici o reabilitare. Sã ºtiþi cã ºi domnul ministru cunoaºte aceastã situaþie, anul trecut s-au dat mult mai mulþi bani decât s-au dat la celelalte judeþe. Asta-i situaþia, ãºtia sunt banii pe care îi avem la buget. Dacã am fi avut mai mulþi, cred cã am fi fãcut mai multe, dar sã ºtiþi cã judeþul Botoºani este unul din judeþele care la drumuri primeºte mai mulþi bani decât foarte multe judeþe din aceastã þarã.

ªi drumurile sunt cele mai proaste. Dacã dumneavoastrã ne veþi asculta ºi pe noiÉ

Ceea ce aþi spus dumneavoastrã, domnule senator, vã rog sã mã iertaþi, eu mâine ajung ºi pun sã verifice calitatea drumurilor care s-au executat în judeþul Botoºani ºi vã asigur cãÉ

Dacã ne ajutaþi ºi cu podul de la RãdãuþiÑPrut, cel care trece dincolo de Ucraina ºi Moldova, probabil cã ºi infrastructura judeþului Botoºani va reveni la normal.

Domnule senator, vã aºtept. Vã aºtept sã discutãm mai mult, când doriþi.

Iar cu Suceava, v-aº ruga sã nu îl cãutaþi pe domnul ministru Agathon, pentru cã orice turist are ce vedea acolo, dar în condiþiile în care dumneavoastrã aveþi drumuri cu hopuri ºi dâmburi, la revedere.

Aºa este, aici aveþi dreptate.

Da, mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule secretar de stat, mulþumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Iacob Zelenco, care rãspunde domnului senator Dumitru Codreanu privind privatizarea Fabricii de Clei ºi Oase Mãrãºeºti ºi domnului senator Gheorghe Acatrinei, referitor la privatizarea S.C. ”TurismÒ Ñ S.A.

## **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat_

_la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Mã scuzaþi, domnule preºedinte.

Domnului senator Codreanu trebuie sã-i rãspund în legãturã cu douã fabrici. O sã-i rãspund ºi cu cealaltã. Întrebarea s-a referit la douã fabrici.

Am înþeles.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule senator,

Am sã încep sã vã rãspund, mai întâi, în legãturã cu Societatea Comercialã ”AlcorÒ Botoºani. Anunþul de privatizare a societãþii a fost publicat în ziarul ”AdevãrulÒ din 15 aprilie 1998. În urma publicitãþii au fost primite scrisori de intenþie din partea firmei ”DaewooÒ Coreea ºi ”Grivco InternationalÒ. Pachetul de acþiuni pus în vânzare

a fost de 50,9% din capitalul social, prin licitaþie cu strigare, preþul de pornire fiind 1.600 de lei pe acþiune. Oferta de vânzare a fost publicatã în ziarul ”Cronica RomânãÒ, ziar central, ºi ziarul ”Monitorul de BotoºaniÒ, ziar local, precum ºi prin mijloace electronice la sediul Direcþiei teritoriale Botoºani. Pentru participarea la licitaþie cu strigare, desfãºuratã la Direcþia teritorialã Botoºani, programatã la 17 mai 1999, nu s-a prezentat nici un ofertant. În aceste condiþii a fost reluatã publicitatea, oferta de vânzare fiind republicatã în 11 iunie 1999 în aceleaºi ziare. Pentru participarea la licitaþia cu strigare din 7 iulie 1999 a fost înregistrat în singur ofertant, ºi anume Societatea Comercialã ”Meteor Trading InternationalÒ Ñ S.A. Bucureºti.

În situaþia în care se prezintã un singur ofertant, potrivit prevederilor în vigoare, licitaþia nu se mai desfãºoarã, caz în care ofertantul poate fi declarat adjudecat, numai dacã acceptã preþul de ofertã. Dupã licitaþie, nu s-a înregistrat nici o contestaþie sau reclamaþie privind modul de desfãºurare a acesteia ºi, ca urmare, s-a încheiat cu Societatea Comercialã ”Meteor Trading InternationalÒ Contractul de vânzare-cumpãrare nr. 42 din 15 iulie 1999. Ulterior, aceastã societate, cumpãrãtorul respectiv, neputând achita preþul, a cesionat cu acordul F.P.S. cãtre ”Moldavia ImpexÒ Ñ S.R.L. contractul, care, de fapt, a ºi achitat preþul.

În ce priveºte modul în care au fost respectate clauzele din contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni sunt de menþionat urmãtoarele: obiectul de activitate al societãþii nu a fost modificat, astfel cã producþia de izolatoare de sticlã a reprezentat 95% din volumul total al activitãþii, care a condus la realizarea unui profit anual de peste 2 miliarde de lei.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã, domnule secretar de stat, pentru rãspunsurile competente date, dar referitor la ultima unitate, deci Societatea ”MarchimÒ, v-am rugat sã-mi spuneþi ce clauze contractuale au fost. În clauza contractualã nu s-a prevãzut ºi depoluarea sau niºte acþiuni privind neinfestarea mediului înconjurãtor la aceastã unitate sau s-a revenit asupra activitãþii prin închidere, deoarece era unul din poluanþii zonei respective?

La Botoºani nu mi-aþi rãspuns la întrebare, dacã la ora actualã se mai produc izolatori din sticlã la Botoºani. Eu asta am întrebat, ºtiu cum s-a privatizat, ºtiu cum au fost toate dedesubturile, pentru cã eu sunt de acolo ºi vreau sã vã informez, ºi dumneavoastrã ºtiþi, dar sã-i informez pe ceilalþi ascultãtori cã aceasta era a doua fabricã de izolatori din Europa, care înainte de 1989 avea desfacere în toatã lumea. Nisipul din Miorcani, care se foloseºte la aceºti izolatori de sticlã, este unicat în Europa, iar la ora actualã prin managementul, sã-i zicem, prost, al celui care a cumpãrat, dacã nu, va fi cealaltã problemã, pentru cã directorul acestei unitãþi, pânã acum vreo 5Ð6 ani, ºi înainte de 1989, dar ºi dupã 1989, a fost foarte mult curtat de ”cinevaÒ din afarã, cineva sã-l punem între ghilimele, sã ducã aceastã fabricã spre faliment, pentru a nu se face concurenþã la prima fabricã care se aflã în Europa, undeva într-o þarã, sã nu facã concurenþã, pentru cã aceastã fabricã cuprinsese deja ºi piaþa australianã, ºi piaþa din America de Sud, ºi piaþa din America, Mexic ºi Canada, unde vreþi dumneavoastrã. S-ar putea ca aceastã societate, S.R.L.-ul ãsta care a cumpãrat sã fi primit niºte bani din afarã ºi a zis: ”Mãi, te duci, iei fabrica ºi o terminiÒ, ºi cam aºa s-a întâmplat. Nu ºtiu dacã mai sunt 283 de oameni care lucreazã la ora actualã la Botoºani, dar precis nu sunt, pentru cã fabrica este închisã.

Mulþumesc.

Sunt 283 de salariaþi acolo, din informaþiile pe care le-am luat noiÉ

Probabil cã nici atâþia izolatori nu mai sunt.

Din informaþiile care le avem, ei au pãstrat profilul producþiei, dar vreau sã fac urmãtoarea precizare, domnule senatorÉ

Vã rog.

În societãþile privatizate, din pãcate, noi nu prea mai avem acces. Asta este situaþia. Ordonanþa de urgenþã nr. 25/2002, scoasã recent de Guvern, este la Camera Deputaþilor. Noi am prevãzut acolo sancþiuni pentru a ne permite accesul în societate, pentru cã asta esteÉ

## Domnule secretar de stat,

Noi suntem pentru privatizare ºi cred cã toþi colegii din opoziþie sunt. Suntem pentru privatizare, spre asta trebuie sã mergem, dar sã nu uitãm, totuºi, cã ãsta este rodul muncii a unui întreg popor ºi noi trebuie sã vedem cum facem privatizarea, o facem ca societatea, ca economia româneascã sã meargã înspre înainte sau o facem ca economia româneascã, ºi, dupã aceea, societatea sã meargã înspre valeÉ

Da, dar vã rog sã mi-l daþi ºi în scris, îl aºtept.

Vi-l dãm ºi în scris prin Ministerul Relaþiei cu Parlamentul.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Mulþumesc, domnilor senatori. Declar ºedinþa închisã.

Domnule senator,

Aveþi perfectã dreptate. ªi noi tot din acest punct de vedere abordãm situaþia, însã ne confruntãm cu urmãtoarea situaþieÉ

Clauza trebuie cuprinsãÉ

...Cã noi acum am moºtenit o serie de contracte cu clauze care mai de care mai stranii, mai ciudate ºi care nu ne permit întotdeauna sã acþionãm aºa cum ar trebui sã acþionãm. Lucrurile sper sã se îndrepte cu aceastã Ordonanþã nr. 25/2002, care a fost aprobatã de Guvern ºi în continuare, probabil ºi aici, când va veni la discuþie, cã vor fi propuneri pe aceastã problemã, ca sã putem sãÉ

Vã mulþumesc.

Am sã încerc sã urmãresc aceste douã unitãþi.

Vã rog sã-mi permiteþi ca în rãspunsul scris pe care vi-l transmitem, poate vom întârzia câteva zile, sã mai cercetãm aceste aspecte.

Mai avem o restanþã.

Am înþeles cã nu prezentaþi astãziÉ

Am cerut amânare, ºi-mi cer scuze pentru cã interpelarea a sosit vineri, cam dupã ora programului, nu am avut timpul necesarÉ

Se referã la Hotelul ”BucureºtiÒ ºi sunt niºte chestiuni pe care Domnia sa, domnul senator le sesizeazã acolo, cu licitaþia trucatãÉ Sunt chestiuni asupra cãrora vã rog sã-mi permiteþi sã fac o cercetare prin Direcþia de control, ca sã vã putem da un rãspuns competent, ºi, eventual, dacã e nevoie, chiar douã sãptãmâni, pentru cã trebuie sã deplasãm o echipã de controlÉ

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Am înþeles, domnule secretar de stat.

Reþinusem, totuºi, cã amânaþi rãspunsul pentru interpelarea domnului senator Acatrinei.

Da, mulþumesc, domnule secretar de stat. Declar ºedinþa închisã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/4.IV.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei