Alexandru Athanasiu

Vã mulþumesc, domnule senator. Am epuizat lista colegilor care au dorit sã formuleze întrebãri ºi interpelãri. Avem o serie de reprezentanþi ai Executivului care vor rãspunde la întrebãrile ºi interpelãrile care au fost fãcute la ºedinþele trecute.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Molan, dacã este aici. Nu este. Domnului secretar de stat Dumitru Pâslaru. Dânsul va rãspunde la o întrebare pusã de cãtre domnul senator Corin Penciuc privind posibilitatea acordãrii unui ajutor Schitului românesc ”ProdromulÒ. Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu interpelarea domnului senator Corin Penciuc, am onoarea sã ofer urmãtorul rãspuns: Ministerul Culturii ºi Cultelor cunoaºte problemele cu care se confruntã Schitul românesc ”ProdromulÒ de la Muntele Athos ºi care, din pãcate, nu sunt numai de naturã economicã, ci ºi juridicã, respectiv, Constituþia Muntelui Athos prevede cã numãrul mânãstirilor este de 20 ºi acesta nu poate fi schimbat. Din cele 20 de mânãstiri, 17 sunt ale cãlugãrilor, una bulgãreascã, una sârbeascã ºi una ruseascã. Deºi Schitul ”ProdromulÒ, ca ºi celãlalt schit românesc, ”LaculÒ, este mai mare decât unele mânãstiri, totuºi, ele nu au decât statut de schit ºi nu pot fi reprezentate în ”KinotitaÒ, adunarea stareþilor mânãstirilor din Sfântul Munte, în care se dezbat probleme cu caracter administrativ. Schitul în chestiune, ”ProdromulÒ, este subordonat mânãstirii greceºti ”Marea LavrãÒ, care îi reprezintã interesele, indirect, în ”KinotitaÒ.

În privinþa dificultãþilor economice, ele sunt reale ºi, tocmai de aceea, în acord cu conducerea schitului, Ministerul Culturii ºi Cultelor cautã o soluþie pentru depãºirea lor. Existã deja solicitarea ca de la bugetul statului sã fie acordat un sprijin, în vederea construirii unei clãdiri, cu apartamente de închiriat, în oraºul Salonic, unde sã fie cazaþi ºi pelerini români ºi din a cãrei exploatare sã se realizeze venituri importante pentru întreþinerea schitului. Potrivit calculelor fãcute de mânãstire, însã, proiectul implicã alocarea de la bugetul statului a unei sume de 1.500.000 de dolari, eºalonatã pe 3 ani, din care sã se realizeze: achiziþionarea unui teren de 450Ñ500 de metri pãtraþi în Salonic, care ar costa cam 500.000 de dolari, construcþia clãdirii propriuzise, alþi 700.000 de dolari, dotarea clãdirii, cam 300.000 de dolari. Terenul ºi construcþia de la Salonic ar urma sã fie achiziþionate de cãtre statul român ºi trecute în administrarea Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi în folosinþa schitului.

Menþionãm cã, prin alocarea acestei sume de la bugetul de stat, s-ar compensa, într-o anumitã mãsurã, trecerea, înainte de 1948, în proprietatea statului român ºi a Bisericii Ortodoxe Române a unor proprietãþi ale schitului: imobile ºi terenuri deþinute în Bucureºti, Iaºi, Galaþi ºi Constanþa.