Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 mai 2001
other · respins
Doru Ioan Tãrãcilã
Discurs
Vã mulþumesc, domnule senator.
Stimaþi colegi, au fost prezentate declaraþiile politice în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare de cãtre toþi domnii senatori care au fost înscriºi.
A solicitat cuvântul, un drept la replicã, domnul senator Antonie Iorgovan. Conform prevederilor regulamentului aveþi cuvântul, întrucât numele Domniei sale a fost pomenit în cadrul declaraþiei politice de cãtre domnul senator Belaºcu.
vizateÒ. Colegii cred cã îºi aduc aminte, ºi-mi cer scuze pentru eventuala lipsã de modestie, dar sunt autorul acestui text. Atunci când l-am conceput, nu mi-a trecut nici prin cel mai îndepãrtat gând cã vreodatã, cât voi sta în Senat Ñ eu care, mã rog, în postura avocatului am misiunea sã apãr ºi sã aspir stãri conflictuale, cã ãsta este rostul avocatului ºi al profesorului de drept Ñ sã fiu citat, apostrofat, de fapt, mã rog, atacat, ãsta este termenul, de cãtre un coleg care, trebuie sã recunosc cã, de altfel, mi-este foarte simpatic.
I-aº aminti însã domnului coleg cã dânsul n-ar fi fost în acest fel categoric, nici dânsul, nici ceilalþi ºi nici partidul pe scena politicã a þãrii, dacã omul pe care Domnia sa a binevoit sã-l atace cum l-a atacat acum n-ar fi îmbrãcat roba ºi nu s-ar fi bãtut într-o instanþã cum puþini ar fi fost dispuºi s-o facã, pentru cã cel care a fost ministru la justiþie ºi-a trimis niºte câini în faþã, douã fundaþii, care au atacat la Tribunalul Bucureºti partidul din care domnul coleg care m-a atacat un pic mai înainte face parte, cerând, nici mai mult, nici mai puþin, scoaterea acestuia în afara legii.
Dincolo, însã, de aceastã problemã, se ridicã o chestiune de principiu ºi ea nu vizeazã numai viaþa parlamentarã ºi de percepþie, ea vizeazã, de fapt, viaþa noastrã, cetatea, în ansamblu. Pentru faptul cã m-am ridicat în comisie pentru o idee ºi am apãrat ideea de conciliere, de împãcare cu trecutul, ceea ce mi se pare o chestiune de civilizaþie, ºi nu poþi sã-þi asumi trecutul dacã nu rezolvi ºi problema celui care a fost regele Mihai I, acum sunt calificat umil regalist. Pentru faptul cã am apãrat un om arestat, o gazetã condusã de un om care strãluceºte la plete, mã atacã ca fiind tatãl hoþilor! ªi exemplele pot continua.
Nu cred, domnule coleg, nici pe departe cã apelativul de umil regalist mi se potriveºte. Dacã doriþi, eu sunt un foarte puternic susþinãtor a ceea ce se cheamã în termenii dreptului public regele republican. Nu vreau sã intru în detalii, dar eu consider cã ceea ce nouã ni se potriveºte, apropo de forma de guvernãmânt ºi de rostul ºefului statului, a preºedintelui republicii este mai degrabã un preºedinte apropiat de prerogativele unui rege dintr-un regim parlamentar, decât o formulã cu un preºedinte implicat în Executiv. E motivul pentru care atunci când am elaborat Constituþia am fost printre cei care au susþinut ca preºedintele, o datã ales, sã plece de pe lista partidului care l-a propulsat acolo ºi sã aibã, în orice caz, printre atribuþii ºi aceea de moderator al vieþii politice. Este o chestiune la care cred cã trebuie sã meditãm în mãsura în care va mai fi nevoie ºi vom considera cã este nevoie în actualul Parlament pentru o revizuire a Constituþiei.