Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 iunie 2000
other · adoptat
Virgil Popa
Discurs
Vã mulþumesc frumos.
În discursul pentru prezentarea proiectului de lege, domnul ministru al justiþiei a fãcut o apreciere prin care se susþinea faptul cã în dezbaterile pentru întocmirea raportului la acest proiect de lege s-a realizat un consens.
Eu declar din capul locului cã acest consens n-a existat, chiar dacã într-o anumitã etapã a dezbaterilor pentru întocmirea raportului se întrezãrea o anumitã posibilitate a unui consens dat de faptul cã reprezentanþii coaliþiei au dat speranþa de a satisface anumite Ñ sau parþial mãcar Ñ, anumite cerinþe ale opoziþiei ºi dintre acestea aº remarca, în primul rând, ideea ºi susþinerea noastrã cu privire la unele imobile care sunt ocupate de instituþii sociale de importanþã majorã ºi care ar fi trebuit sã rãmânã în domeniul public ºi sã fie satisfãcute pretenþiile foºtilor proprietari prin despãgubiri. Oricum, dupã o anumitã etapã a dezbaterilor s-a ajuns la un anumit consens, sã zicem, când majoritatea membrilor comisiilor reunite, cea de administraþie publicã ºi cu cea juridicã, au acceptat acest punct de vedere al opoziþiei, ca numai dupã o ºedinþã ...Ñ din nu ºtiu ce comandamente, din interior sau din afarã, s-a rãsturnat aceastã voinþã, s-a refãcut votul ºi s-a anulat ºi aceastã dorinþã a noastrã, pe care o vom susþine cu argumente în dezbaterile din plenul Camerei.
Acum vreau sã susþin cã aceastã manierã de a întoarce în toate modurile dezbaterea pentru întocmirea raportului nu a dat speranþa ºi dorinþa unei activitãþi care sã porneascã de la soluþii, de la necesitãþi din raþiune, niºte judecãþi logice care se impuneau pentru a da acestui proiect posibilitatea de a fi pus în aplicare. De aceea socotesc cã proiectul, aºa cum este el elaborat ºi aprobat de cãtre comisiile reunite, nu satisface decât în micã mãsurã aspiraþia de la care a pornit iniþiatorul ºi acest lucru este determinat de faptul cã, în modul în care este conceput acum acest proiect, el satisface doar interesele unui grup foarte restrâns de cetãþeni, ºi aici fac o micã parantezã: nu sunt împotrivã sau împotriva reconstituirii drepturilor de proprietate ºi a dreptului de proprietate. Îl susþin, dar în cei 50 de ani în care s-au produs modificãri esenþiale în structura ºi sistemul proprietãþii, refacerea integralã sub deviza _restitutio in integrum_ nu este posibilã. Spun acest lucru ºi pentru faptul cã multe dintre imobilele care au fost preluate nu mai seamãnã nici mãcar în procent de 5% cu ceea ce au fost ele acum 50 de ani. Mai mult decât atât. Multe dintre acestea, trecute în proprietatea unor cetãþeni, nu vor putea sã satisfacã în continuare, aºa cum s-a promis de cãtre coaliþie ºi de cãtre iniþiator, cã vor lãsa în continuare funcþionarea instituþiilor respective. Cum vor putea susþine financiar funcþionarea acestor instituþii proprietarii care vor recâºtiga dreptul asupra acestor imobile?
La acestea aº mai adãuga un fapt. Printre cei care vor fi afectaþi în mod esenþial de aceastã lege se numãrã foºti proprietari ale cãror imobile nu mai existã, deci au fost o datã scoºi afarã, deposedaþi de imobilele lor, s-au distrus, iar acum sunt în situaþia de a fi scoºi afarã ºi din imobilele în care, din pãcate, aºa a fost soarta lor, sã fie gãsiþi de aceastã lege în situaþia de chiriaº. Or, e o nedreptate dublã care se face unei asemenea categorii de populaþie, populaþie care a suferit o datã când au fost deposedaþi ºi suferã a doua oarã acum, când sunt scoºi în stradã sau puºi sã suporte condiþiile dure ale chiriaºului în noua situaþie de proprietar..., a noului proprietar. De aceea socotesc cã aceastã lege nu rezolvã problema. Mai mult decât atât. Problema aceasta a restituirii imobilelor ºi a proprietãþii lor este o problemã prea complexã ca sã poatã fi rezolvatã într-un mod atât de simplist de cãtre acest proiect de lege. Dacã coaliþia nu va încerca sã asculte ºi vocea opoziþiei, sã dea curs acelor propuneri care sunt raþionale, fiþi convinºi cã aceastã lege va crea ºi mai multe suferinþe, iar greutãþile în aplicarea ei vor fi imense, în aºa fel încât aceastã lege nu-ºi va atinge scopul.