Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 aprilie 2002
procedural · adoptat
Valeriu Stoica
Discurs
Vã mulþumesc.
În plus, nu ºtim de ce primul-ministru vorbeºte de o creºtere economicã de 5,3%, iar în Proiectul de Recomandare ce urmeazã a fi adoptat la Bruxelles în ºedinþa din 15Ð16 aprilie a Comitetului Parlamentar Reunit al Uniunii Europene ºi al României se precizeazã cã în anul 2000 România a avut o creºtere de doar 4,9%. Ce mai conteazã niºte zecimale? Numai rãu-voitorii ar putea aprecia cã cifrele sunt vãzute în mod diferit pe de o parte de primul-ministru ºi pe de altã parte de ministrul integrãrii ºi negociatorul-ºef ce vor fi prezenþi la aceastã reuniune în 15Ð16 aprilie la Bruxelles. Libertatea economicã ºi tratamentul egal al agenþilor economici au rãmas în ultimul timp la stadiul de principii, fãrã nici un corespondent în realitãþile cotidiene.
Astfel, capitolul referitor la reforma economicã nu pomeneºte despre discriminarea pe care o genereazã tehnica reeºalonãrilor între agenþii economici, despre trãdarea intereselor cetãþenilor prin direcþionarea banilor înspre întreprinderile cu pierderi sau despre dispariþia fãrã urmã a creºterii economice în umbra RAFO ºi SNTR.
De aceea, ne întrebãm ºi acum dacã nu ar fi fost momentul ca Guvernul sã prezinte în faþa Parlamentului un plan de acþiuni prioritare pentru rezolvarea unei dileme fundamentale. Care este traiectoria beneficiilor obþinute în urma creºterii economice? Probabil cã vom gãsi rãspunsul în curtea întreprinderilor protejate de Guvern ºi care au beneficiat de multiple subvenþii, credite, reeºalonãri ºi scutiri.
Citind cu atenþie capitolul dedicat corupþiei, problemã ce macinã în profunzime societatea româneascã, observãm cã documentul preia cu minuþiozitate propuneri liberale privind conflictul de interese, finanþarea partidelor politice ºi reforma în justiþie.
Este însã regretabil cã, deºi P.S.D. a promis cã va face amendamente la propunerea noastrã legislativã privind finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale, în programul prezentat astãzi de primul-ministru se precizeazã cã ministerele de resort vor elabora un proiect de lege cu acelaºi obiect, cu termen în luna octombrie. De ce sã rezolvãm o problemã mai devreme, când putem s-o rezolvãm mai târziu?
Rezultatul acestor eforturi se poate traduce în discuþii sterile, ignorarea totalã din partea reprezentanþilor puterii ºi pânã acum, amânãri continue ale punerii lor în discuþie. Este mult mai important ca P.S.D. sã reinventeze continuu roata, decât sã ia în mod clar ºi definitiv mãsurile necesare pentru România.
Documentul politic prezentat de Guvern dedicã un capitol consistent securizãrii informaþiilor.
Întrebarea care se impune de la sine în urma lecturãrii acestei secþiuni a documentului este: De ce toate mãsurile incluse aici nu s-au aplicat deja? De ce securi-
zarea informaþiilor ºi reformarea serviciilor secrete a devenit abia acum o prioritate, când ne-a fost semnalatã de oficialii Alianþei? Sau poate cã rãspunsul îl putem gãsi în ultimele declaraþii ale preºedintelui Iliescu?