Petru Bejinariu

Vã mulþumesc.

Intitulez intervenþia mea, domnule preºedinte, ”Politica cedãrilor, a renunþãrilor ºi a umilinþelor în numele sacrificiului istoric.Ò

Cele mai grave greºeli sãvârºite în politica externã a României de cãtre coaliþia C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. rãmân ºi pentru istorie: ratificarea Tratatului politic de bazã dintre România ºi Ucraina, prin care au fost cedate, fãrã nici un motiv istoric, juridic sau moral, strãvechi teritorii româneºti, respectiv nordul Bucovinei, Þinutul Herþa ºi sudul Basarabiei, ºi parafarea Tratatului privilegiat de prietenie ºi colaborare dintre România ºi Republica Moldova.

Sigur cã festivalul de poezie de la Cernãuþi a fost frumos ºi s-au ridicat participanþii în picioare, dar altele sunt problemele românilor de aici. Participând duminicã, 10 septembrie a.c., la Ediþia a XI-a a Sãrbãtorii ”Limba noastrã cea românãÒ, alãturi de frumuseþea ºi înãlþimea limbii noastre, de ziua ei, la Cernãuþi, am constatat noi grave realitãþi care apasã asupra populaþiei bãºtinaºe româneºti, transformatã în timp ”minoritarãÒ la ea acasã: ºcoala fãrã manuale ºi cu recomandarea ca o zi pe sãptãmânã toate disciplinele sã se predea în limba ucraineanã; universitate de stat ca instituþie monoculturalã; perfecþionarea profesorilor de limba românã în limba ucraineanã; fãrã Palatul culturii, veche proprietate a comunitãþii româneºti, fãrã Muzeul ”Aron PumnulÒ ºi fãrã biblioteci româneºti; fãrã denumiri româneºti pentru strãzi, instituþii ºi localitãþi; cu refuzul autoritãþilor ucrainene pentru înãlþarea monumentului lui ªtefan cel Mare la Codrii Cosminului ºi cu ascunderea statuii lui Mihai Eminescu între baruri ºi dughene, dau mãsura neaplicãrii celor 13 alineate din art. 13 al Tratatului româno-ucrainean, deci dau mãsura ºi ritmul deznaþionalizãrii românilor de aici.

Recent, în ziua de 30 august, pe la orele 17,00 redactorii publicaþiei ”Lumea svitÒ s-au trezit cu o macara ºi lucrãtori pe ea, care au smuls tricolorul de la locul sãu de pe clãdire, sediul ziarului, unicul steag românesc de la Cernãuþi, ridicat acolo în baza prevederilor Constituþiei Ucrainei. Iatã ce a spus un bãtrân român din Ostriþa, martor la acest grav gest antiromânesc: ”Am fost martor când ni s-au luat pãrinþii, limba ºi numele, ne-au luat pãmântul, ne-au ars ºi jefuit bisericile, ne-au aruncat morþii din morminte, ne-au luat inscripþia de pe catedralã, acum unii doresc sã ne loveascã ºi în demnitatea noastrã naþionalãÒ.

Sunt, deci, argumente pentru a socoti cã actuala putere a comis, fãrã sã-i cearã cineva, în afarã de statul ucrainean, un grav atentat la integritatea teritorialã a þãrii ºi la unitatea poporului român. Societãþile ºi fundaþiile culturale, inclusiv la Simpozionul ”Anul 1940 în destinul BucovineiÒ, organizat de Societatea pentru cultura ºi literatura românã în Bucovina, la 20 august, în Bucureºti, cer tot mai insistent renegocierea Tratatului româno-ucrainean ºi apreciem cã demersul a devenit ºi legitim ºi actual.