Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 mai 2002
other
Corneliu Ciontu
Discurs
Vã mulþumesc ºi eu.
Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint ºi eu declaraþia mea politicã.
Sper ca, între timp, sã mai vinã din colegii care au fost înscriºi.
Stimaþi colegi,
Alegerile prezidenþiale din Franþa ºi deznodãmântul lor impun o dezbatere care, deºi priveºte în mod esenþial realitãþile Europei occidentale, nu poate sã nu aibã ºi implicaþii în þãrile care, precum România, tind spre Europa.
Ca reprezentant al Partidului România Mare mã simt nevoit sã lãmuresc de la bun început poziþia doctrinarã a formaþiunii noastre, în raport cu cea a candidatului-surprizã al dreptei franceze: Jean Marie Le Pen.
Cea mai elementarã diferenþã între partidul nostru ºi Frontul Naþional Francez constã în poziþionarea Partidului România Mare la stânga eºichierului politic, din punct de vedere economic. Asta, în timp ce Le Pen reprezintã dreapta conservatoare. Cu alte cuvinte, Partidul România Mare nu este înrudit cu Frontul Naþional Francez, nici mãcar la temelia oricãrei ideologii: doctrina economicã.
Acest argument ar putea sã parã unor ignoranþi într-ale gândirii politice superficial. Existã, însã, multe alte deosebiri structurale: în primul rând, raportarea la integrarea europeanã. În timp ce Le Pen va propune un referendum în scopul retragerii Franþei din Uniunea Europeanã, Partidul România Mare s-a pronunþat în nenumãrate rânduri pentru integrare, acþionând activ în acest sens atât în Parlament, cât ºi în forurile europene. ªi aceastã diferenþã reflectã situaþii greu comparabile ale României ºi Franþei. În timp ce ultima îºi poate permite costurile unei politici extraunionale, România nu o poate face.
La fel de greu de comparat este situaþia imigraþiei în cele douã þãri, cunoscut fiind faptul cã succesul lui Le Pen se datoreazã ºi discursului sãu antiimigraþionist. Or, este evident faptul cã în România un astfel de fenomen nu existã.
Existã o singurã dimensiune în care cele douã partide pot fi comparate: dimensiunea naþionalã. Totuºi, ºi aici trebuie amintitã o diferenþã importantã. În timp ce Jean Marie Le Pen moºteneºte tradiþia dreptei naþionale franceze integrale, Partidul România Mare a întemeiat, prin inovaþie, un curent naþional modern. Insã, în ciuda acestei deosebiri, practica impune o comparaþie.
Cum se face, domnilor, cã, de fiecare datã când un partid naþional obþine un scor înalt în alegeri, el devine brusc pentru adversari extremist? Jean Marie Le Pen are în spate o carierã politicã de 40 de ani, ºi pânã sãptãmâna trecutã el a fost vãzut ca un element important ºi semnificativ al scenei politice franceze. ªi, dintr-o datã, în momentul în care este votat masiv de cãtre
popor, aºadar prin respectarea principiului esenþial al democraþiei, el devine un antidemocrat ºi un extremist.
Aº dori sã întreb, retoric, desigur, dacã Jean Marie Le Pen este într-adevãr extremist? Atunci ce cautã el pe scena politicã francezã? Ideologiile extremiste de dreapta sunt interzise de sistemul consitutuþional francez. De aici, o logicã elementarã ne impune douã posibilitãþi: fie partidul lui Le Pen trebuia scos în afara legii, de câteva decenii, pentru extremism, fie el nu este extremist. ªi, din câte ºtim, Frontul Naþional se bucurã de toate drepturile legale.