Gheorghe Buzatu

## Vã mulþumim ºi noi, domnule senator.

În continuare, vã rog sã-mi daþi voie sã-l invit pe domnul ministru Ovidiu Muºetescu sã rãspundã domnului Adrian Pãunescu.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

**Domnul Ovidiu Tiberiu Muºetescu** Ñ _ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_

## Domnilor senatori,

În primul rând îmi cer scuze pentru cã am întârziat puþin ºi promit ca data viitoare sã fiu mai punctual.

Am fost interpelat de doi dinstinºi senatori în legãturã cu privatizarea Societãþii ALRO ºi a Societãþii balneoclimaterice Sovata.

Aº începe cu ALRO, întrucât, într-un fel sau altul, în acest moment lucrurile s-au mai detensionat. ªtiþi probail cã la A.G.A., programatã pe 4 iunie, s-a luat hotãrârea amânãrii unei decizii finale pânã la începutul lunii septembrie, vreme în care Guvernul va avea la dispoziþie rãgazul necesar pentru a reevalua încã o datã toate alternativele pe care le are la dispoziþie.

Aº vrea sã vã spun cã, pe fond, Guvernul ºi instituþia pe care o conduc nu se gândesc decât la binele acestei societãþi ºi a faptului cã, pânã la urmã, dincolo de orice speculaþii, noþiunea de preþ la o societate ca ALRO are un caracter mai complex. Preþul la o societate ca ALRO este dincolo de preþul în cash, pe care statul ar urma sã-l primeascã în urma vânzãrii integrale ºi, repet, integrale a pachetului de acþiuni deþinut. Sigur cã s-au fãcut ºi pe aceastã temã foarte multe speculaþii, sumele variind între 80 de milioane ºi un miliard de dolari. E greu de spus acum cât s-ar putea obþine în cash, deci un preþ imediat pentru o societate ca ALRO, dar în nici un caz aceste preþuri fabuloase nu au suport în realitate ºi în practica licitaþiilor internaþionale. Dincolo de acestea, la ALRO, noþiunea de preþ este mai largã, ea cuprinde, dacã vreþi, un preþ social, un preþ economic ºi chiar un preþ politic. Oamenii ne vor judeca în legãturã cu înþelepciunea dupã care am privatizat ALRO, nu atât în legãturã cu preþul imediat, ci cu rezultatele economice care se vor obþine în societate ºi în anul 3, ºi în anul 4 ºi în anul 7 ºi în anul 10, ºi aceasta este, cred, principala preocupare a Guvernului României. Eu n-aº dori sã fac acum predicþii ºi prognoze, avem la dispoziþie aceste 3 luni ºi 10 zile, un rãgaz necesar în care, repet, Guvernul va studia toate alternativele ºi sperãm cã la capãtul acestui drum va gãsi calea cea mai înþeleaptã, cea mai corectã, cea mai transparentã ºi cea mai acceptabilã pentru un viitor mai bun al Societãþii ALRO. Sigur, majorarea de capital de multe ori a fost consideratã o metodã de privatizare. Ea nu este ca atare recunoscutã de legea românã, este în general acceptatã ideea cã uneori majorarea de capital poate deveni o metodã indirectã de privatizare. Asta atunci când ponderea capitalului social basculeazã din favoarea majoritãþii acþiunilor statului spre preponderenþa acþiunilor private. Sã nu uitãm cã ALRO are o situaþie specialã ºi, în prezent, 46% din acþiunile ALRO sunt tranzacþionate pe bursã, practic, ALRO, Antibiotice ºi încã 2Ñ3 societãþi, ASIROM-ul ºi aºa mai departe, þin în picioare, sã spunem, piaþa româneascã de capital.