Viorel Salan

Vă mulțumesc.

Am intitulat declarația mea politică de azi „Monumentele UNESCO ale României – efigia noastră în fața lumii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România și este data la care, în anul 1972, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinței generale UNESCO de la Paris, statele membre au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural.

Lista patrimoniului mondial UNESCO include șapte locații din România, ce însumează 32 de monumente, din diferite zone ale țării. Monumentele din România care au fost alese să facă parte din patrimoniul mondial sunt nu numai efigia noastră ca neam și țară, ci reprezintă și contribuția noastră la civilizația și cultura umanității.

Din 1999, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost și ele incluse pe lista UNESCO, fiind astfel recunoscută valoarea lor universală excepțională. Sarmizegetusa Regia și cinci dintre cetățile care o apărau (Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie, Căpâlna și Bănița) au format nucleul regatului dac. Ruinele acestor fortărețe redau o îmbinare aparte a tehnicilor și a conceptelor arhitecturale militare și religioase ale vremurilor. Ele se află amplasate într-un cadru natural spectaculos și oferă o imagine definitorie a unei civilizații viguroase și inovatoare.

Așa cum se menționează și în motivația UNESCO, civilizațiile geto-dacice au atins, la vremea lor, un nivel cultural și socioeconomic extrem de ridicat, simbolizat în mod cu totul excepțional de acest grup de cetăți.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei spun peste milenii povestea despre „cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Este datoria noastră să păstrăm intactă această moștenire milenară, culturală, istorică și spirituală.

Parlamentarii Partidului Social Democrat din județul Hunedoara au înțeles această mare responsabilitate care ne revine și au inițiat un proiect legislativ care urmărește tocmai desemnarea acestor monumente ca fiind obiective speciale și reglementarea condițiilor în care sunt asigurate măsurile de pază și protecție, precum și cele de ordine și siguranță publică din zona siturilor arheologice.

Scopul principal al acestei propuneri legislative este tocmai acela de a elimina sau de a diminua riscurile de incidență asupra patrimoniului. La final, de aceste prevederi vor beneficia toate monumentele din România trecute pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, fie că este vorba despre bisericile din lemn din Maramureș, centrul istoric al Sighișoarei sau despre bisericile pictate din nordul Moldovei. Iar într-un viitor nu prea îndepărtat vor intra sub incidența viitoarei legi și alte monumente aflate acum pe lista de așteptare pentru a fi incluse în patrimoniul mondial UNESCO, printre care se numără și alte două monumente aflate tot în județul Hunedoara: biserica din Densuș și ansamblul monumental din zona Hunedoara... realizate.