Mircia Chelaru

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte de ședință. Distinși colegi,

Intervin pentru că am studiat foarte atent scrisorile președintelui, inclusiv observațiile făcute, anterioare, legate de momentul în care președintele a făcut informarea Parlamentului. Pentru domnia-sa înseamnă cele 5 zile de la luarea deciziei.

Scrisorile au ajuns la Parlament, la președinții Camerelor. Buba este în interiorul modelului de lucru birocratic în cadrul Parlamentului. Nu este vinovat președintele că Parlamentul a decis sau Biroul permanent a decis ca să pună în discuție de-abia astăzi. Asta este o chestiune de bucătărie internă.

Problema pe fond aici – sunt două decizii majore – este una luată de către NATO, în martie, pe 24 martie 2022, la Bruxelles, când Franța se oferă să genereze, de fapt, NATO generează patru grupuri de luptă, din care unul este pe teritoriul României, și Franța se oferă să fie națiune-cadru pentru conducerea tuturor forțelor „donatarilor” acestui grup de lucru.

Un singur lucru, din punctul de vedere al staturii noastre, în scrisoarea domnului președinte, citez chiar, că acest grup care va lucra sau va fi desfășurat pe teritoriul României „va întări parteneriatul strategic cu Franța” și – a se reține, ca un obiectiv – „va îmbunătăți relațiile României cu Belgia și Țările de Jos”.

## Citiți dumneavoastră printre rânduri!

Ce este încă neclar..., pentru că această scrisoare obligă Parlamentul să dea un vot*, cealaltă, de informare, doamna președinte, intră în subsidiaritatea celei din urmă. Este vorba de dislocarea pe teritoriul României a unor structuri de comandă și control, de nivel brigadă, din cadrul forțelor Statelor Unite, de până la 3.050 de oameni.

Problema trebuie... împreună, atenție!, votăm aceste două elemente, în concept cumulat, pentru că grupul de luptă înseamnă trecerea la stadiul doi, de descurajare strategică, prin prezență.