Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 aprilie 2009
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Vasile Filip Soporan
Discurs
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Aș dori să prezint în fața dumneavoastră declarația politică „Instrumentele integrării și puterea oamenilor”.
Afirm, de mult timp, că obiectivul principal al României este legat de integrarea noastră în structurile Uniunii Europene. Evidența acestui clișeu apare cu intensitate mai mare, deoarece ne aflăm în preajma alegerilor pentru Parlamentul European și în mod normal ar trebui să discutăm real programele, pornind de la situația fiecărui județ, a fiecărei regiuni și a României, în ansamblul ei, și nu de la compararea stării trecute, ci impunând o stare cât mai apropiată de nivelul mediu european.
Consider că o altă abordare ar fi păguboasă. Campania electorală pe alte teme ar fi, de asemenea, dăunătoare României, cu atât mai mult cu cât există personalități, aș spune, mari personalități care, prin activitatea lor pe parcursul a două decenii, au făcut ca diferențele dintre Uniunea Europeană și România să se micșoreze substanțial în beneficiul comunităților în care trăiesc și în beneficiul României.
Din acest motiv, chiar dacă ar fi mobilizator să știm că regiunea de nord-vest are doar 30% din productivitatea medie a Uniunii Europene, numărul salariaților reprezentând doar 47% față de rata de 70% impusă de Strategia de la Lisabona, sau că ponderea cercetătorilor la noi este de 0,24% față de 1,44% cât este în Uniunea Europeană, aș vrea să vă spun povestea unor mari profesori și oameni de știință din Cluj și din Germania, care au contribuit la aducerea Europei în România și la cunoașterea valorilor românești în Europa, beneficiarii acestui proces fiind cetățenii Clujului, studenții și viitorii specialiști de la una dintre cele mai prestigioase universități – Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj. Ce au reușit să facă fără a pune în față egoismul realizării profesionale și acumulării materiale? Împreună au reușit să dăruiască, îmbogățind Clujul și România cu dezvoltarea unei specializări medicale, formând o echipă legată profesional și științific de marile centre europene, formată din români, specialiști recunoscuți pe plan mondial, de tineri formați în centre importante din Europa care, la ora actuală, constituie un centru național de referință și de recunoaștere la nivel european.
Pornind de la acest exemplu, putem să considerăm integrarea la nivelul abstract al acțiunilor statului și instituțiilor, fără a lua în considerare interesul, preocuparea, dăruirea specialiștilor care pot să facă, fără a declara, dintr-o activitate curentă, aparent obișnuită, o activitate care, prin efectele pe care le creează, constituie una de interes național.
Această legătură între abstractul reglementării și dăruirea schimbării stării lucrurilor am avut-o participând, săptămâna trecută, la un vernisaj care a avut în față pe făptuitorii anonimi ai unificării celor două Europe, delimitate și angajate, până la un moment dat, într-o dușmănie al cărui sfârșit nu se întrevedea. Au dominat și impresionat participanții, profesorii Iuliu Takacs, profesorul din Germania, profesorul Grigore Băciuț, profesoara Mia Băciuț, din România, și artistul plastic Andreea Takacs, prin puterea profesionalismului și prin formidabila modestie și capacitate de a dărui județului calități pe care le probau în fața unui Cluj încă neînvățat în totalitate cu aceste valori.