Dan Răzvan Rădulescu

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața! Stimați colegi, Stimate colege*,

Trăim sufocați, sufocați în vâltoarea traficului, sufocați de poluarea antropică, sufocați de nepăsare, sufocați sub tentaculele corupției*, înghesuiți printre mormanele de deșeuri atât de vizibile în Ploiești, prin gunoaiele prezente pe străzi, în spațiile verzi ori în cele virane.

Ceea ce v-am citit până acum, din păcate, nu este o metaforă a nefericirii*, ci realitatea cu care se confruntă zilnic ploieștenii, un „zilnic” care, de câteva luni, pare perpetuu, dar pe care