Frunda György

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Aș continua ideea domnului senator Solcanu, la care achiesez în întregime.

Este vorba despre un parc prognozat pe o perioadă foarte lungă. Este absolut normal și firesc ca și cultura țării noastre să fie reprezentată acolo prin ceva semnificativ. Nu este un parc ecumenic, religios, deci nu cred că e locul unor biserici, nu este locul unor tăblițe asupra cărora se poartă discuții. Trebuie, după părerea mea, să fie mai multe obiecte reprezentative ale culturii din România, în primul rând ale culturii românești, dar și ale culturii minorităților naționale care conviețuiesc cu majoritatea românească.

În ceea ce privește procedura, este normal ca acest lucru să fie decis de Executiv. Dacă proiectul există de dinainte de 1996, eu nu cred că Ministerul Culturii și Cultelor și miniștrii culturii care s-au succedat la conducerea ministerului nu au avut o proiecție asupra a ceea ce trebuie să expună România acolo. De aceea, eu cred că, într-adevăr, ne ocupăm de lucruri care sunt de competența Executivului. Parcul de la Beijing este proiectat de Guvernul chinez, de ministerul de resort din China, partenerul din România trebuie să fie Ministerul Culturii și Cultelor, care trebuie să discute această problemă. Bineînțeles, noi putem influența, prin mecanismele pe care le avem, decizia Ministerului Culturii și Cultelor, dar și eu cred că nu este oportun să retrimitem acest proiect de lege la comisie și să aibă loc în cadrul Biroului permanent o dispută în legătură cu care comisie să hotărască, ci să solicităm Guvernului României să ia o hotărâre în acest sens.

Vă mulțumesc.