Stenogramă plen

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința noastră de astăzi.

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să-i roage pe colegii noștri senatori să se prezinte la lucrările Senatului. Vă mulțumesc.

Reiterez încă o dată apelul pentru liderii grupurilor parlamentare!

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință. Domnilor colegi,

Aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi.

Dacă sunt observații în legătură cu proiectele de lege înscrise în ordinea de zi?

Dacă nu sunt, vă rog să luați loc în sală pentru a supune aprobării dumneavoastră această ordine de zi și programul de lucru.

Așteptăm... Chestiunea cartelelor este foarte importantă.

Se poate vota și cu mâna!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Cu mâna este mai greu de numărat. Electronic...

Stimați colegi,

Nefiind observații din partea dumneavoastră în legătură cu proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi,

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Aș propune să nu începem cu stângul această sesiune și să acceptăm încălcarea Regulamentului Senatului discutând propuneri legislative în absența totală a reprezentanților Guvernului. Ca să dăm dovadă de clemență, aș propune, doamna președinte de ședință, să ne sugerați o oră până la care sosesc reprezenatanții Guvernului și punctul acesta să-l decalăm în așteptarea reprezentanților Guvernului.

Mulțumesc, domnule senator.

Absolut de acord cu dumneavoastră.

Cred că trebuie să avem o anumită rigoare în comportamentul instituțiilor statului. Fac apel la reprezentanții ministerului pentru a-i mobiliza pe domnii secretari de stat în sală și amânăm acest punct până la prezența secretarului de stat din Ministerul Economiei și Finanțelor.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

Vă mulțumesc. Doamna președinte,

Cred că nu numai acest punct trebuie amânat, pentru că la fiecare, fie inițiativă legislativă, fie proiect de lege, avem nevoie de un reprezentant al Guvernului, pentru că ei și-au formulat puncte de vedere. Eu vă propun să luăm o pauză de 15 minute, după care să sperăm că își va găsi timp măcar un reprezentant al Guvernului să ne onoreze cu prezența.

Înțeleg că reprezentantul Ministerului Economiei și Finanțelor este pe scări și urmează să ajungă. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Până sosește „cel de pe scări”, permiteți-mi să fac o precizare legată de modificări în componența comisiilor.

Domnul senator Viorel Dumitrescu rămâne la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Domnia Sa a făcut parte și din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am anunțat ieri trecerea în locul dânsului a doamnei senator Verginia Vedinaș.

În urma reexaminării propunerii noastre de ieri, acceptați să revenim asupra unei propuneri de modificare în componența Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și să precizăm, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., faptul că domnul senator Ilie Petrescu rămâne numai la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și secretar al grupului nostru parlamentar. La Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului trece domnul senator Stan Petru, care urmează astăzi să candideze pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care revine Partidului România Mare.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Au fost consemnate propunerile Partidului România Mare. Permiteți-mi să le supun la vot în bloc, pentru celeritate, mai ales că avem în mijlocul nostru și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestor propuneri organizatorice și procedurale.

Revenim la punctul 2 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Este o propunere legislativă care a mai fost dezbătută în plenul Senatului, retrimisă în comisie.

Rog domnii inițiatori să ocupe loc în sală.

Vă rog să luați loc în sală.

Domnule președinte Popa Aron, aveți cuvântul pentru a susține acest raport. Microfonul 7.

Vă mulțumesc pentru cuvânt. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia, într-adevăr, a primit propunerea legislativă pentru reexaminare și întocmire a unui raport suplimentar.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să adoptăm un raport de respingere, făcând precizarea că punctul de vedere cu privire la amendamentele respinse din primul raport sunt, în continuare, susținute ca fiind respinse.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Flutur, aveți cuvântul în calitate de inițiator.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că în sesiunea trecută au fost trei inițiative pe această temă — reducerea accizelor la băuturile spirtoase provenite din fructe — și s-a convenit retrimiterea la comisie pentru a găsi o soluție din partea Guvernului pentru dezaccizarea acestor produse.

Grupul independent propunea o formulă simplă: până la patru sute de litri — acciză zero; între patru sute și o mie de litri — 50% din acciza standard; și peste o mie de litri — acciză normală.

Noi am sperat și sperăm că și Guvernul va veni cu o soluție, pentru că au fost trei inițiative.

Mă surprinde hotărârea comisiei, de respingere. Este o chestiune pe care o știe toată lumea și au fost inițiative din

grupuri parlamentare diferite pentru rezolvarea acestei probleme, mai ales că anul acesta producătorii de palincă trec printr-un moment foarte greu. A fost înghețul de primăvară, le-a distrus recolta, și această acciză de 790 euro pe mia de litri îi decapitează, și eu socotesc că trebuie să găsim o soluție rapidă pentru rezolvarea acestei probleme.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Doică, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Cătălin Doică** _— secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Guvernul este de acord cu raportul de respingere întocmit de comisia de specialitate.

Deci nu susține propunerea legislativă pentru motivele pe care le-am expus de mai multe ori atât în cadrul Senatului, cât și în cadrul Camerei Deputaților, în principiu, alinierea integrală a legislației, în ceea ce privește accizele, la reglementările europene și utilizarea în legislația actuală a maximului posibil permis de directivele europene, ca și derogări de la această legislație.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Această propunere a mai fost supusă dezbaterii Senatului.

Dacă mai sunt luări de poziție din partea grupurilor parlamentare, ca urmare a reexaminării? Domnul senator Ilie Sârbu. Microfonul 4.

Aș vrea doar să-i reamintesc domnului secretar de stat că la ultima întâlnire pe care am avut-o la comisie s-a făcut o promisiune solemnă că Ministerul Economiei și Finanțelor se va întâlni cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vor analiza situația și, așa cum s-a procedat în cazul Greciei, unde, pentru uzo s-au acordat facilități, în cazul Austriei, unde, iarăși, s-au acordat facilități pentru un fel de schnaps al lor, dintr-o anumită zonă, cred că putem și noi să găsim o soluție. Totul este să ne ținem de cuvânt.

Iată că a trecut vara, și noi, la ora actuală, nu știm dacă această comisie s-a întâlnit, a fost notificat Bruxelles-ul, dacă s-a făcut ceva în acest sens.

Să venim cu un raport de respingere este un lucru simplu. Și noi înțelegem ce se poate și ce nu se poate la comisie, dar aici cred că este o situație deosebită și va trebui s-o rezolvăm.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dinescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1.

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte, mi se pare că modalitatea de a aborda această chestiune atât din partea Guvernului, cât și din partea comisiei este una strict tehnicistă, pentru că noi invocăm un pretext absolut discutabil, ca să nu spun mai mult, dar realitatea este nedreaptă față de producătorii de băuturi spirtoase, de țuică, în special.

De aceea, credem că, până la găsirea unei soluții sau până la căderea de acord, înțelept este ca Grupul parlamentar al Partidului România Mare să voteze această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Constantin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Există, totuși, unele nelămuriri în ceea ce privește argumentele Guvernului, pentru că este foarte simplu să spui „Suntem de acord cu raportul de respingere al comisiei”.

Eu, în calitate de senator, aș vrea să știu cu cât este prejudiciat bugetul de stat, care este nivelul producției de băuturi spirtoase, respectiv, palincă, pe baza considerației personale că nu este un nivel industrial, iar bugetul nu poate fi văduvit în așa măsură încât să nu încurajăm fabricarea acestei băuturi în mod tradițional, iar ca să spui doar că nu ești de acord, fără să argumentezi solid, mi se pare că este insuficient.

De aceea, eu îl rog pe reprezentantul Guvernului să ne dea câteva date legate de nivelul producției și de prejudicierea bugetului în lipsa accizării acestui produs. Mulțumesc.

Domnule senator Aron Popa, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să informez plenul că pe agenda comisiei sunt trei propuneri legislative care vizează același domeniu.

Ultima noastră intervenție a fost către Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a ne transmite un punct de vedere comun, vizavi și de negocierile la nivelul Comisiei Europene.

La acest raport suplimentar pe care l-am întocmit, privind respingerea propunerii legislative, s-au adăugat și argumentele prezentate de Guvern în punctul de vedere care ne-a parvenit.

Prin urmare, considerăm și vă solicităm, din partea comisiei, să votați respingerea acestui proiect de lege, urmând ca celelalte proiecte de lege să fie dezbătute cu mai multă atenție și Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să găsească o soluție la constrângerile care au fost impuse, astfel încât legislația comunitară să nu fie încălcată.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, din dezbateri, o serie de colegi au solicitat argumente suplimentare și informații cu privire la motivarea punctului de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, aș dori să dați câteva detalii colegilor noștri.

Înțeleg că vă exprimați dorința de a lua cuvântul? Înainte de a vă exprima punctul de vedere, domnule secretar de stat, îi dau cuvântul domnului senator. Vă cer scuze, dar nu v-ați anunțat din timp.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu voiam numai să punctez că vineri a trecut o săptămână de la conferința de la Satu Mare, unde domnul ministru Remeș a dezbătut această problemă și a promis că o va rezolva, în sensul că pentru până la o sută de litri de țuică nu vor fi accize; de la o sută la cinci sute va fi o acciză de 50%, iar de la cinci sute la o mie, de 25%; peste o mie va fi o acciză integrală.

Probabil că această chestiune a fost discutată în Guvern, pentru că, fiind trei sau patru propuneri noi, am cerut un punct de vedere comun. Până acum, toți au omis să-l dea.

Aș vrea să ne spună reprezentantul Guvernului dacă s-a discutat, dacă s-au făcut acești pași, pentru că problema, oricum, trebuie rezolvată, și atunci nu stăm în întunecimea aceasta fără să știm ce facem.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Este exact ceea că vă propusesem și eu.

Domnule senator Țâbuleac, în calitate de inițiator, v-aș ruga ca intervenția dumneavoastră să se însumeze obiectului dezbaterii.

Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc.

Voi fi cât mai scurt. Aș vrea să spun, din capul locului, că nu pot fi de acord, ca inițiator, cu punctul de vedere al comisiei, exprimat aici de domnul președinte Aron Popa, în sensul respingerii acestei propuneri legislative, dar o să fim mai atenți cu celelalte, care au același obiect. Respingerea reprezintă, de fapt, o jignire adusă celor care au depus această inițiativă legislativă.

Aș vrea să reiterez ideea că ce se vrea aici este impozitarea consumului propriu.

De asemenea, aș vrea să spun că acciza este un impozit indirect care există numai dacă există și factor generator, iar factorul generator îl reprezintă actul de comerț. Aici se vrea să se ia impozit pe consum propriu, adică țăranul, după ce cheltuiește o sumă oarecare pentru a-și produce o marfă în propria lui gospodărie, să se ducă, după aceea, și să mai dea de cinci-șase ori costul la stat, pentru ca să-și poată prelucra produsele respective.

Așa stând lucrurile, consider că ceea ce s-a inclus în Codul fiscal este o eroare, iar noi nu am vrut altceva decât să o corectăm.

De asemenea, îmi exprim punctul de vedere că în speță nu a existat și nu există o directivă a Uniunii Europene. Este un angajament asumat de reprezentanții României în Tratatul de aderare și eu cred că, dacă acest angajament a fost asumat prost, atunci cei care au făcut această prostie trebuie să vină și cu corecția.

De asemenea, văd aici, în raportul suplimentar, că de la comisia de specialitate a Senatului a plecat o adresă către Guvern.

Aș vrea să se precizeze aici dacă a fost suficientă această vară pentru a primi răspuns la această adresă sau dacă raportul suplimentar s-a emis fără să existe acest document.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Apreciez ca interesante dezbaterile cu privire la băutura națională. Este firesc să ia foarte mult din timpul nostru în această dimineață.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Și încă să nu o consumăm! Dacă am fi consumat-o de dimineață, era o treabă!

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, cer reprezentanților Guvernului, încă o dată, și cer foarte tăios, nu așa delicat cum au făcut-o colegii mei, să fiți punctuali! Da?

Și îmi pare rău că nu este și doamna Cristina Pocora, de la care am înțeles că a făcut toate diligențele necesare pentru ca reprezentanții Guvernului să vină la ora 9,00, indiferent când încep lucrările Senatului.

În al doilea rând, ceea ce a relatat domnul senator Șter știu și eu de la domnul ministru Remeș. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvernul, prin urmare, intenționează să facă aceste modificări, într-adevăr, așa cum au fost amintite de colegul nostru, de domnul senator Șter.

În al treilea rând, înțeleg de la președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital că există încă alte două proiecte pe aceeași temă.

Stimați colegi,

Eu vă propun, dat fiind că 6 septembrie este limita termenului de adoptare tacită, astăzi sau mâine, comisia să se întrunească, să ia cele trei proiecte și să vină în fața plenului cu un punct de vedere care să fie agreat politic de către toți reprezentanții partidelor din comisie. Și dacă până atunci Ministerul Economiei și Finanțelor își formulează un punct de vedere, bine! Dacă nu, vom adopta punctul de vedere al comisiei, care sper să fie unul într-un consens politic.

Mulțumesc, domnule senator.

Și eu consider că este necesar un consens pe această chestiune.

Sunt trei inițiative care au același obiect de reglementare. Din fericire, celelalte două nu sunt presante ca termen de adoptare tacită. Aceasta este adoptată pe 6 septembrie.

Dacă agreați să avem o conduită în sensul de a respinge această inițiativă și de a ne antrena asupra celorlalte două inițiative, urmând să negociem o soluție politică, dacă considerați acest lucru...

Dar domnul președinte Aron Popa dorește să ne facă câteva precizări.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

Tocmai asta voiam să spun și eu. Nu am adus nicio jignire inițiatorilor prin faptul că am convenit printr-un vot să dăm un raport de respingere. La ora actuală, pe baza elementelor de care dispunea comisia când a analizat această propunere legislativă, având în vedere și punctul de vedere negativ dat de comisia de specialitate, Comisia pentru agricultură,

silvicultură și dezvoltare rurală, și faptul că noi avem asumată o negociere cu Uniunea Europeană, așteptăm ca ministrul agriculturii, ministrul finanțelor să renegocieze această clauză și, cu siguranță, printr-un acord politic putem da o soluție, astfel încât...

Domnule Hașotti, nu avem timp acum, nu avem timpul necesar până pe 6.09.2007, acum suntem în 4.09.2007, mai avem joi plen.

Da.

Domnule Hașotti, aveți cuvântul.

Colegi, colegi, dar eu îl contrazic pe domnul senator Aron Popa. Eu fac următoarea propunere: joi, vom trece de Senat un punct de vedere, un proiect care poate fi însumat sau doar unul dintre cele trei, pe cel pe care îl va hotărî comisia într-un consens politic, iar în situația în care Guvernul va veni cu o nouă negociere, cu un nou punct de vedere, se modifică legea. Până una-alta, noi avem un punct de vedere clar, și să trecem un proiect asupra căruia există și voință politică din partea ministrului Remeș, și voință politică din partea grupurilor parlamentare. Așadar, trecem acest proiect într-o formă agreată de comisie, joi, și dacă Guvernul vine cu o renegociere, cu o nouă înțelegere făcută la Bruxelles, se modifică legea. Simplu.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc, domnule Hașotti.

Eu cred că, dincolo de chestiunile de natură tehnică și de faptul că sunt o serie de opinii diferite, esența acestor inițiative legislative este aceeași. Eu vă propun ca mâine comisiile de specialitate să se întrunească, să ceară prezența reprezentanților autorizați ai celor două ministere și joi să avem un raport comun, pentru că este firesc să reglementăm, este o chestiune de interes național — înțeleg că domnul ministru Remeș are toată deschiderea în rezolvarea acestei probleme, sper ca și Ministerul Economiei și Finanțelor să fie la fel de deschis —, și vă propun să adoptăm această soluție, stimați colegi, ca acest vot pe raportul de față să îl dăm în ședința de joi, dacă sunteți de acord.

Vă mulțumesc.

Putem continua lucrările?

La punctul 3 de pe ordinea de zi se află înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 261/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Legea este ordinară.

Inițiatorul, domnul senator Funar, vă rog să poftiți la microfon.

Guvernul sper că este prezent... sau secretarul de stat de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul. V-aș ruga să rămâneți în sală.

Domnule senator Funar, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință, Onorat Senat,

Mai mulți senatori și deputați ai Partidului România Mare vin în fața dumneavoastră cu această Propunere legislativă de modificare a Legii nr. 261/2005, vizând realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Așa cum cunoașteți, în urmă cu doi ani și jumătate, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 19/2005, vizându-se realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, apoi a fost atribuit prin Legea nr. 261/2005 terenul necesar pentru construirea catedralei, aici în apropierea Palatului Parlamentului. În urmă cu doi ani și jumătate s-a precizat că înălțarea catedralei se va face numai din banii Patriarhiei. S-a ajuns după doi ani și jumătate să se constate că lucrările încă nu au început. Sunt, pe de o parte, unele dificultăți legate de statutul juridic al terenului, dar, cu toate acestea, legislația îi permite primarului general al Capitalei să elibereze autorizația de construcție pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Deocamdată, însă, nu a făcut-o. Pe de altă parte, Patriarhia a dovedit că după doi ani și jumătate încă nu dispune de banii necesari pentru această construcție monumentală.

În această situație, pentru a putea începe lucrările la catedrală, inițiatorii au venit cu propunerea de modificare a Legii nr. 261/2005, art. 1 alin. 2, în sensul ca 50% din fondurile destinate construirii Catedralei Mântuirii Neamului să fie asigurate de către Patriarhia României a Bisericii Ortodoxe Române și 50% de către Guvernul României.

Țin să mulțumesc colegilor senatori care în comisii la dezbaterea acestei propuneri legislative au venit cu amendamente. Inițiatorii propunerii legislative sunt de acord cu toate amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Aron Popa, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă, având în vedere și avizele favorabile pe care le-au trimis și celelalte comisii, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Am hotărât cu 5 voturi pentru și o abținere să adoptăm un raport de admitere, cu amendamentele pe care le-am anexat la propunerea legislativă, și este foarte important de reținut amendamentul de la poziția numărul 3, propus de Viorel Ștefan, în care Guvernul României susține financiar cu sume alocate anual pe această destinație. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Deschid dezbaterile generale, sper să fie la fel de furtunoase ca și cele dedicate alcoolului.

Da.

Domnule senator Răzvan Theodorescu, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Mi se pare că propunerea colegului nostru senator Funar și a colegilor săi este extrem de bine-venită și amendamentul pe care l-a făcut colegul nostru, domnul Viorel Ștefan, este foarte potrivit, întrucât știm că în cazul hotărârii acordării unei sume globale Guvernul poate ezita de la an la an. Este o întreprindere extrem de importantă, sigur, poate fi mult discutată sub aspect estetic, istoric, dar este o decizie. Și înainte de 2004, și după 2004 se pare că a existat o voință în acest sens. Eu sunt mai sceptic în ceea ce privește atitudinea municipalității. Consider că, oarecum, Patriarhia a fost puțin trasă pe sfoară atunci când i s-a dat un teritoriu care are 34 de cereri de restituire, dar asta este o altă problemă. Mi se pare că măcar în această situație, care poate să devină ușor jenantă pentru români, în genere, această tergiversare infinită, propunerea colegilor noștri este bine-venită, cu amendamentul domnului Viorel Ștefan.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, din partea Grupului Parlamentar Liberal.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președinte.

Sper să fie dezbateri nu furtunoase, ci fructuoase.

După cum bine știți, acolo, așa cum arăta și domnul academician, în zona aceea unde urmează să fie ridicat acest complex, sunt o serie întreagă de litigii, motiv pentru care este destul de întârziat debutul acestor lucrări, și, ca într-o paranteză, spun că, așa ca un reflex la ce spunea domnul academician Theodorescu, anume că, dacă și Patriarhia a fost înșelată de Primăria Municipiului București, înseamnă că această instituție, adică primăria, nu mai are nimic sfânt în ea, dar închid paranteza... Îmi spune cineva din bancă... sfântul Băsescu?! Acum chiar că mă îndoiesc!

O altă chestiune care trebuie prezentată este că Patriarhia a arătat că are fondurile necesare, dar este bine ca Guvernul să se implice în acest demers.

În sfârșit, termenul de 2011 mie nu mi se pare realist. Înțeleg de la domnul inițiator că renunță la termen. Atunci nu mai sunt niciun fel de probleme.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt luări de poziție din partea grupurilor? Domnul senator Gheorghe Constantin, Grupul P.D., aveți cuvântul.

Microfonul 3.

Sper că astăzi vom reuși să facem Patriarhiei un cadou mai frumos decât cel pe care îl face C.N.S.A.S.-ul.

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

În legătură cu acest proiect de lege, pot să apreciez că este un proiect de lege care reglementează într-un fel și oarecum aduce în normal conținutul legii, dar mă îndoiesc serios de efectele pe care le va produce. Știm foarte bine cu toții că elaborăm multe legi, se muncește foarte mult în comisii, în plen, dar ele nu pot fi aplicate. Este un caz real acest caz cu înființarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, dar, vedeți, acest litigiu asupra terenului trebuia luat în calcul de la bun început, pentru că am vrea și ne-am bucura ca finalitatea acestui proiect de lege să fie materializarea pe teren a acestui obiectiv cultural în București.

De aceea, eu aș dori ca Guvernul, administrația locală din București să accelereze soluționarea problemelor juridice asupra terenului, iar munca noastră de aici, de la Senat, să-și găsească materializare concretă pe teren.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu mai sunt luări de poziție, declar închise dezbaterile generale.

Raportul pentru acest proiect de lege este favorabil, sunt patru amendamente admise, înțeleg că inițiatorii sunt de acord cu ele, fapt pentru care permiteți-mi să

Vă mulțumesc.

Este un gest pe care cred că îl facem în memoria Patriarhului. M-am uitat atent pe expunerea de motive și fostul Patriarh a dorit ca aceste lucrări să înceapă, sper ca următorul Patriarh să poată să le înceapă și să le finalizeze. Vă mulțumesc pentru vot.

Da.

Domnule senator Diaconescu, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vă adresez respectuos rugămintea, dumneavoastră și colegilor, de a aproba devansarea punctelor 16 și 17 de pe ordinea de zi, întreaga Comisie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională urmând a fi implicată într-un moment de cooperare diplomatică parlamentară.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere că întreaga Comisie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, colegii noștri, urmează să aibă o întrevedere cu reprezentanți ai Parlamentului malaiezian, eu cred că este o chestiune foarte importantă, vă propun să acceptăm această cerere și să trecem la dezbaterea punctelor 16 și 17 înscrise pe ordinea de zi.

Domnule președinte Diaconescu, vă rog să luați loc în banca comisiilor.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Doamna senator Paula Ivănescu, figurați printre inițiatori. Toate femeile au o componentă a acestei meserii liberale, sunt din când în când detectivi particulari...

Vă rog, doamna senator.

În toate ocaziile femeile sunt detectivi particulari, domnule senator.

Microfonul 8.

Nici măcar nu ne trebuie legislație pentru așa ceva. Inițiativa mea legislativă a fost determinată de intervenția Asociației Detectivilor Particulari și se referă la modificarea

din conținutul legii referitoare la statutul acestor întreprinderi private, care, conform legislației actuale, se face pe baza societăților comerciale, și dânșii au solicitat să fie trecută sintagma „conform profesiilor liberale”.

Este foarte adevărat că nu avem o lege a profesiilor liberale, dar, oricum, acestea sunt supuse aprobării Poliției — nici nu pot funcționa altfel —, dar motivația lor este că înființarea acestor societăți pe baza statutului societăților comerciale este foarte greoaie, anevoioasă și chiar costisitoare.

Eu am dat curs solicitării acestei asociații și vă rog și pe dumneavoastră, dacă credeți că este potrivit, să votați această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Diaconescu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru a prezenta raportul. Microfonul 5.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, prin Adresa nr. 302/2007, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiza și întocmirea raportului la Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

S-a făcut o analiză a acestei propuneri, având în vedere o serie de considerente reținute, de altfel, în raportul comisiei, precum și faptul că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări această propunere a ieșit cu aviz negativ, ca, de altfel, și din partea Guvernului.

Pe baza tuturor acestor considerente, vreau să informez plenul Senatului că și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege?

Dacă nu sunt intervenții, declar închise dezbaterile și

Pe cale de consecință, propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi prevăzut de lege.

La punctul 17 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea punctului 8 al articolului unic din Legea nr. 9/9.01.2007 pentru modificarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 30/17.01.2007.

Inițiatorii?

Domnule senator Dinescu, îi reprezentați pe inițiatori, da? Comisia este prezentă.

Microfonul 8, pentru prezentarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În esență, această inițiativă legislativă are ca obiect diminuarea cuantumului amenzilor pentru agenții de pază. Rațiunea pentru care noi am procedat la un asemenea demers este legată de faptul că, față de vechea reglementare, cuantumul amenzilor a avut o creștere absolut disproporționată și nejustificată.

În consecință, vă propunem menținerea unui cuantum al acestor amenzi echitabil, având în vedere și aspectele legate de situația socială a oamenilor care lucrează în domeniul cu pricina, pe de o parte, iar, pe de altă parte, și păstrarea acestui cuantum în limitele în care legislația noastră sancționează de obicei fapte similare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Diaconescu, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată în fond pentru analiza și întocmirea raportului la propunerea legislativă menționată, de modificare a punctului 8 al articolului unic din Legea nr. 9/2007 pentru modificarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

În esență, prin această inițiativă se propune diminuarea sancțiunilor cu amendă aplicate pentru nerespectarea unor dispoziții ale Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Din analiza acestei inițiative a rezultat decizia comisiei. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea unui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Rog reprezentantul Guvernului, domnul Marin Pătuleanu, să prezinte punctul de vedere.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.

## **Domnul Marin Pătuleanu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât motivarea inițiativei, potrivit căreia amenzile, în cazul încălcării legii, ar fi prea mari în raport cu salariile angajaților, pleacă de la o premisă falsă.

Amenda nu este o taxă obligatorie, ci este o sancțiune care intervine pentru încălcarea unei norme imperative a legii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dar nu pot să nu constat că în România amenzile au cam devenit un fel de taxe obligatorii.

Deschid dezbaterile generale.

Rog grupurile parlamentare, dacă doresc să-și exprime un punct de vedere.

Da? Domnul Constantin Gheorghe, iertați-mă. Microfonul 3.

Mi-e greu să te văd, ești prea sus.

Oricum, vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Sigur că analizând această propunere legislativă și ascultând și expunerea de motive am constatat că onorabilul nostru coleg, domnul Dinescu, a adus un argument cu care eu nu pot fi de acord. Adică să nu-i amendăm pe cei care nu-și fac datoria, în contextul prevederilor legii, pentru că situația lor socială este mai precară, presupune să-i menajăm, să-i protejăm. Nu cred că o lege care statuează principii și norme de aplicare trebuie să țină cont de faptul că un chiulangiu sau unul care doarme în timpul serviciului, fiindcă e sărac sau mai puțin avut, trebuie să fie menajat.

Pe asemenea argumente nu cred că putem să acceptăm această propunere legislativă. Este un punct de vedere personal, dacă vreți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Da.

Domnule senator Dinescu, dacă doriți să reacționați. După aceea, domnul senator Vasilescu. Da.

Domnul senator Dinescu.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule senator.

O precizare. Probabil că distinsul nostru coleg citește o altă lege. Noi nu am cerut scutirea de amenzi, ci diminuarea acestora proporțional cu veniturile, ceea ce este cu totul altceva.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Vasilescu, din partea Grupului P.C. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Aș avea o întrebare către inițiator.

Domnule Dinescu, la art. 60 sunt trei puncte la care dumneavoastră vă referiți și se vorbește despre cuantumul amenzilor. Cât erau amenzile înainte? Mă scuzați, nu mai țin minte și nu am legea în față. Ele sunt, există și merg până la 1.000 lei amendă. Deci este o sumă destul de mare, 1.000 de lei sunt 10 milioane de lei pe stil vechi.

Spuneți-ne și facem și o comparație, și în momentul acela plenul va fi în cunoștință de cauză și vom vota cum trebuie. Deci nu sunt niciun fel de scutiri de amenzi, domnule, dacă s-a încălcat ceva, ci o diminuare a acestora. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții pe marginea proiectului de lege, declar închise dezbaterile generale.

Da. Domnule senator Dinescu, vă rog. Microfonul 8.

În legătură cu întrebarea pusă de domnul secretar, vreau să fac precizarea că, raportat la amenzile din vechea prevedere legislativă, cuantumul acestora a crescut de aproximativ 5 ori.

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Domnul senator Viorel Ștefan. Microfonul 3.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Deci au fost prezentate toate argumentele, și pro, și contra. Avem posibilitatea să dăm un vot în cunoștință de cauză.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale și

Trebuie să

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională poate să ne părăsească.

La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind înființarea Institutului Teologic Penticostal din municipiul București.

Comisia de învățământ, știință, tineret și sport?

Guvernul este prezent pentru a susține inițiativa? Da. Vă rog.

Microfonul 10.

## **Doamna Pásztor Gabriella** — _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

Institutul Penticostal, cu Facultatea de Teologie Penticostală și, respectiv, specializarea teologie penticostală pastorală, pregătește tineri pe o perioadă de 4 ani la forma de învățământ de zi. Are sediul în București. Are autorizație de funcționare provizorie, patrimoniu propriu adecvat și propunem Senatului spre adoptare Legea de acreditare a acestui Institut Teologic Penticostal.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule președinte, microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, am luat în dezbatere la comisie acest proiect de lege și am hotărât cu 7 voturi pentru să adoptăm un raport de admitere fără amendamente.

Aș vrea să completez la ceea ce a spus reprezentanta Guvernului, și anume, la art. 3 se spune că:

„În structura Institutului Teologic Penticostal din municipiul București intră și facultățile, și specializările, altele decât cele prevăzute la art. 2” — adică ceea ce ne-a spus dumneaei —, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu prin hotărârea Guvernului, lăsând astfel deschisă la acest institut posibilitatea dezvoltării în viitor.

Trebuie să punctăm faptul că institutul se înființează ca persoană juridică de drept privat.

Legea are caracter ordinar, iar decizia comisiei este de admitere.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Nu aș vrea să intru pe fondul problemei, ci aș vrea să clarificăm cu inițiatorul și, eventual, cu reprezentantul comisiei câteva semne de întrebare pe care le am eu.

Reprezentanta Guvernului a vorbit despre o lege de acreditare, or, art. 1 din lege spune că se aprobă înființarea. Aș vrea să clarificăm: este lege de acreditare sau de înființare?

Scrie clar că e „înființare”, fără dubii, fapt pentru care vom constata în conținutul legii că nu se spune nicăieri cine înființează acest institut. Se vorbește despre fondatorii institutului fără să ni se spună cine sunt aceștia. Este cel puțin atipic ca într-un act de înființare să nu spunem cine este mama și cine este tatăl.

După aceea, cred că la unul dintre articole există o abatere totală de la principiile care stau la baza înființării și funcționării structurilor nelucrative, nepatrimoniale, nonprofit.

Deci principiul de bază este că o astfel de structură se înființează printr-un aport patrimonial al fondatorilor, funcționează într-un scop nepatrimonial o perioadă nedefinită, iar în momentul în care încetează să servească scopului se desființează. Patrimoniul adus la înființare și completat cu cel dobândit pe perioada de funcționare revine domeniului public.

De această dată, în lege se spune altfel. Niște fondatori aduc niște elemente de patrimoniu, înființează o structură, o organizație, aceasta funcționează, obține o creștere de patrimoniu 10 ani, 20 de ani, 30 de ani, iar când se desființează patrimoniul dobândit se repartizează fondatorilor.

Păi, scuzați-mă, nu mai vorbim despre un scop nepatrimonial. Deja vorbim de o structură care se înființează cu scop patrimonial. Ea se înființează cu scopul ca, într-o anumită perioadă de timp, să aducă o plus-valoare celor care au fondat-o.

Opinia mea este că aceste aspecte nu au fost suficient de bine analizate atunci când Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități s-au pronunțat prin aviz favorabil, fapt pentru care v-aș ruga să fiți de acord să retrimitem acest proiect pentru o reexaminare, pentru un raport suplimentar pe care să-l întocmească cele două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, și să se pronunțe explicit asupra acestor aspecte pe care le-am sesizat eu. Vă mulțumesc.

Domnul senator Eckstein, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Pe fond, sunt întru totul de acord cu intervenția domnului senator Viorel Ștefan. Ceea ce este în această lege, pe undeva, modifică spiritul în baza căruia s-au dezvoltat și s-au înființat universitățile particulare.

Domnul Viorel Ștefan, în schimb, uită un lucru, că noi am adoptat aici, în plenul Senatului — cu votul meu contra, de altfel —, o modificare la Legea privind învățământul particular, și legea de bază prevede această procedură ca, în caz de desființare sau de încetare a activității universității, fondatorii, practic, să-și împartă bunurile.

Deci acest proiect de lege este în consonanță cu legislația actuală. Ca atare, consider că nu este necesară o retrimitere.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Gheorghe David, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să fie clar pentru noi toți despre ce este vorba aici. Este vorba de acest institut al cultului penticostal din România, singurul institut, de altfel. Nu este vorba de patrimoniu, patrimoniul este al cultului, institutul este al cultului, acest patrimoniu există de zeci de ani, doar că s-a ajuns, acum, în această fază și nu avem altceva de făcut, decât, pe baza legislației actuale, noi să fim de acord, pentru că toate problemele tehnice, până aici, au fost clarificate de C.N.E.A. și de reprezentanții ministerului. Atât avem de făcut astăzi. Nu sunt alte probleme, și nici legate de patrimoniu nu vor fi.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de poziție din partea grupurilor politice?

De altfel, aceste prevederi sunt în consonanță cu celelalte prevederi în vigoare, intervenind mai multe succesiuni de legi în timp, inclusiv cu privire la acreditare.

Deci, cred, chestiunile ridicate de dumneavoastră sunt legitime, dar ele sunt rezolvabile și sunt rezolvate în contextul legislației existente.

Dacă nu mai sunt luări de poziție și dezbateri pe baza acestui proiect de lege, declar închise dezbaterile generale și

Vă mulțumesc, stimați colegi.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea Universității Creștine Partium din municipiul Oradea, județul Bihor.

Comisia este prezentă.

Reprezentantul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul — microfonul 10 —, inițiatorul...

Aș dori să subliniez, referitor și la observația precedentă... Într-adevăr, înființarea instituțiilor de învățământ...

Vă rog să vă susțineți proiectul de lege în dezbatere. Nu este cazul să reluăm un proiect de lege care s-a dezbătut. Aveți cuvântul.

Deci înființarea instituțiilor de învățământ superior se face prin lege. Prezentul proiect de lege privește înființarea Universității Creștine Partium din municipiul Oradea, județul Bihor.

Universitatea Creștină funcționează în cadrul Fundației „Pro Universitate Partium” din Oradea, care a fost înființată în 1999. Specializările cu care a pornit au fost: managementul instituțiilor, limba și literatura română și filozofie. În prezent, în structura actuală, sunt 12 specializări autorizate să funcționeze provizoriu, dintre care 3 specializări, și anume, teologie reformată didactică, asistență socială și limba și literatura germană, sunt propuse spre acreditare.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

Și eu vreau să punctez, alături de cele prezentate de reprezentantul Guvernului, că această universitate se înființează cu Facultatea de științe socio-umane, două specializări, asistență socială și limba și literatura germană, și teologie reformată didactică. Aici am avut foarte multe discuții în cadrul comisiei, fiindcă în continuare scrie „toate cu predare în limba maghiară”.

Trebuie să vă spunem că am acceptat și am adoptat un raport de admitere pentru acest proiect de lege pentru faptul că în aceste condiții a fost autorizată de către C.N.E.A.

Toată documentația prezentată în vederea autorizării de funcționare a fost făcută cu această observație: „cu predare în limba maghiară”.

Deci în momentul în care am fi introdus altceva în text, în afară de observația de aici, absolut tot proiectul cădea și, de fapt, această Universitate Creștină funcționează.

Noi am discutat și am dat tot felul de interpretări, au fost și propuneri de amendamente, dar nu au fost acceptate de comisie.

Pe baza a ceea ce am încercat să vă spun, comisia a adoptat un raport de admitere, cu 6 voturi pentru și o abținere, a domnului senator Ardelean.

Legea are caracter ordinar.

Mulțumesc, domnule senator.

Raportul pentru acest proiect de lege este unul favorabil, fără amendamente admise, însă sunt respinse două amendamente.

Domnule senator Funar, dacă insistați în susținerea acestor amendamente, aveți cuvântul pentru susținerea primului amendament de la art. 1.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Primul amendament se referă la art. 1 al acestui proiect

de lege și am propus eliminarea din text a următoarelor cuvinte: „și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ”.

Acest amendament pe care l-am propus este în concordanță cu obiectivele acestei universități, ale U.D.M.R.-ului și ale Ungariei. Nu m-am abătut de la aceste obiective ale lor, care caută să realizeze în municipiul Oradea o universitate cu un nume pe care noi, românii, nu-l agreăm, nu are ce căuta pe teritoriul României de astăzi, țară membră a Uniunii Europene, o denumire din timpul ocupației horthyste. Nu avem nevoie de aceasta și, ca atare, am fost obligat să fac și al doilea amendament, asupra căruia voi reveni.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea amendamentului?

Dacă nu,

Domnule senator, dacă vă susțineți și amendamentul următor, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Cel de-al doilea amendament se referă la înființarea acestei universități cu facultăți și specializări care sunt acreditate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, A.R.A.C.I.S., iar la aceste facultăți, care sunt enumerate la art. 2, „predarea să se facă în limba română, limba maghiară și limba germană”.

Nu putem admite pe teritoriul României... Parlamentul României de la București să accepte înființarea unei universități cu facultăți în care limba oficială a țării noastre, limba română, să fie exclusă și, de asemenea, să nu fie acceptată și limba germană.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Eckstein — microfonul 2 —, aveți cuvântul.

Un răspuns parțial. Este vorba de o instituție de învățământ superior patronată, dacă vreți, de Biserica Reformată, care dorește să școlarizeze asistenți sociali care vor lucra în sistemul acestei biserici, respectiv, profesori care vor preda religia în școli. Limba Bisericii Reformate din România este limba maghiară. Există și un motiv absolut practic, pe care domnul președinte Cismaru l-a invocat, și anume, toate autorizațiile sunt date pe această formă.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Ungheanu, cu privire la amendamentul formulat — microfonul 2 —, aveți cuvântul.

Revin asupra chestiunilor pe care le-a prezentat aici domnul senator Funar și mă opresc asupra votului, unde am avut foarte multe abțineri. Abținerile acestea dovedesc că cei care s-au abținut nu au fost întru totul lămuriți în legătură cu chestiunea.

Fondul problemei este, însă, cel pe care l-a prezentat domnul senator Funar. Eu nu înțeleg cum judecă comisia în cauză, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, și cum a dat drumul cu o majoritate de 6 voturi unei asemenea

instituții, când Constituția este foarte clară și când Parlamentul României trebuie să susțină această Constituție. Limba română este limba principală în România. Deci acest lucru nu se discută, iar concesia pe care a făcut-o Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport mi se pare extrem de ciudată. Ori nu s-a discutat pe fondul problemei, ori s-a trecut pe o poziție lejeră față de o asemenea instituție. Se poate veni oricând cu argumente că, dacă cei care întreprind o asemenea acțiune, care întemeiază o instituție de învățământ și sunt toți vorbitori ai unei limbi minoritare, atunci să facă o instituție de învățământ cu o exclusivitate a limbii, care să nu fie cea oficială, limba română.

Eu cred că această inițiativă legislativă ar trebui, de fapt, să meargă înapoi în comisie și să se discute din nou, cu Constituția pe masă, și nu numai cu Constituția, pentru că eu consider — și îi rog pe cei de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să-mi scuze intervenția — că nu s-a procedat cu toată exigența.

Deci propunerea mea este întoarcerea acestei inițiative la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Înțeleg că formulați o cerere de retrimitere la comisie în numele Grupului Partidului România Mare.

Înainte de a supune la vot această propunere, domnul senator Răzvan Theodorescu dorește să intervină.

Aveți cuvântul — microfonul 4 —, din partea Grupului social-democrat.

Este, într-adevăr, o chestiune foarte delicată și dați-i voie puțin și istoricului să-și spună opinia.

„Partium-ul” este o formulă politică ce exista cu mult înainte de epoca baptistă. Ea face parte, deopotrivă, din istoria României și din istoria Ungariei.

Este foarte posibil ca, în viitor, o euroregiune europeană să cuprindă aceste zone și ca limba majoritară, acolo, să fie limba maghiară. Trebuie să ne gândim la acest lucru. Pe de altă parte, există o justificare a colegilor noștri, a domnului Funar, a domnului Ungheanu, în ceea ce privește limba română.

Să ne înțelegem. Limba germană nu are ce căuta, oricât am fi unii de atașați de ea, este o biserică calvină, maghiară, care cuprinde maghiari din spațiul nostru și maghiari din spațiul Ungariei de est. Este o realitate istorică veche, și aici Biserica Calvină, evident, mai ales că ea patronează acest lucru, poate să ceară precumpănirea limbii maghiare, dar este absolut de neacceptat ca într-o universitate care, deocamdată, nu este în euroregiunea care se va numi nu știu cum peste câțiva ani, că acesta este viitorul, al euroregiunilor, nu al națiunilor, înainte de toate, asta o spun toți istoricii și sociologii, și politologii, să nu existe o prezență a limbii române.

Comisia de acreditare, iertați-mă, produce o parte, ca universitar din aceste comisii... Poate găsi formule, să o spunem direct, de salvare a situației. Istoria României și a Ungariei, de care are nevoie Biserica Calvină Maghiară, se poate preda deopotrivă în maghiară și în română. Într-adevăr, inexistența limbii române într-o universitate care este în România este greu de acceptat, deși, istoricește, înțeleg care au fost rațiunile Bisericii Maghiare, și mă tem că viitorul va suna puțin altfel în aceste euroregiuni, dar, pentru moment, acesta este punctul meu de vedere și cred că exprim punctul de vedere al întregului nostru grup. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Sógor Csaba și-a exprimat dorința pentru a lua cuvântul.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

În primul rând, în această Universitate Partium există și o facultate de limba română. 10% din profesori sunt de etnie română și cam 10% din studenți sunt tot de etnie română. Deocamdată, spre acreditare au fost trimise numai teologia reformată didactică, limba și literatura germană și asistența socială. Urmează și limba și literatura română.

În al doilea rând, înainte de 1989 a existat și există și astăzi Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca, la care am studiat și eu. Vreau să vă amintesc că și în această instituție și astăzi se predă limba și literatura română. Pot să vă spun, din exemplul meu, înainte de 1989, și dumneavoastră cunoașteți, domnul Roman Ionel, care a fost secretarul Parlamentului, era profesorul nostru de limba română. În anul I am învățat continuitatea și istoria dacilor și romanilor. În anul II am învățat congresele Partidului Comunist Român, cele 13 congrese... În 1983. În anul III am studiat Blaga și Arghezi, deci a existat, există și va exista predarea limbii și literaturii române și a istoriei României.

Deci vreau să vă asigur că și la Universitatea Partium se predă limba română. Ceea ce se scrie în textul legii este un _terminus tehnicus_ . Să vă dau un exemplu: dacă dumneavoastră înființați o universitate, de exemplu, a cultului anglican, în care cult limba oficială este limba engleză, această facultate sau universitate, când va fi acreditată, în textul legii se va scrie că limba de predare este limba engleză.

Aceasta nu înseamnă că nu există într-o universitate ca aceasta o facultate în limba germană, una în limba română, chineză sau oricare.

Deci vreau să spun că ceea ce scrie în textul legii este un _terminus tehnicus_ . Asta este limba de predare a universității. Este un fapt istoric că noi, reformații, am ales limba maghiară. Asta nu înseamnă că, de exemplu, nu numai în afara Ardealului, dar și în Ardeal, în Transilvania, nu se fac slujbe deja și în limba română, nu numai înmormântări, botezuri și cununii, dar și slujbe.

Deci pot să vă asigur că și în Universitatea Partium predarea se face și în limba română. Este în interesul nostru, ca să putem vorbi cu enoriașii care nu vorbesc limba maghiară, ci limba română.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ivan și-a exprimat dorința de a lua cuvântul. Microfonul 7.

Da. Mulțumesc. Doamna președinte de ședință, Domnilor colegi,

Trebuie să vă spunem că, în cadrul comisiei, cu domnul senator Sógor Csaba am avut următoarea discuție și i-am

explicat: domnule, deocamdată, acest cult al dumneavoastră, reformat, este dominant în rândul maghiarilor și, deocamdată, am înțelege explicația pe care o dați, ca predarea să se facă în limba maghiară. Dar, presupunând că acest crez se răspândește în toată România și ar ajunge și în sudul țării, și în estul țării, și peste tot, în acest caz ce faceți? Pentru că cei care vin acolo să-i școliți nu știu limba maghiară. Și, atunci, dacă citim în art. 3, am lăsat în art. 3 această libertate, în momentul în care vor veni și tineri români, adepți ai acestui crez, să se poată școli mai departe, fiind la îndemâna Guvernului să înființeze specializările și cu predare în limba română. Iată, deci, în structura Universității Creștine Partium din municipiul Oradea intră și facultățile și specializările, altele decât cele prevăzute în art. 2, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu prin hotărârea Guvernului, în condițiile prevăzute de lege.

Deci acest articol 3 este cel care va determina Universitatea Partium să poată să înființeze și clase cu predare în limba română.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Da.

Domnul senator Ungheanu. Microfonul 2.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Permiteți, doamna președinte de ședință.

Intervenția mea nu vrea să fie decât o suplimentare a propunerii mele, care este de procedură. Adică, vreau să revin asupra necesității ca această inițiativă să se discute din nou în comisie. Am semnalat că există un mare număr de abțineri, aici au apărut două poziții, două grupuri parlamentare importante, pentru că sunt grupuri parlamentare de opoziție, au venit cu argumente și cu îndoială în legătură cu actuala formă a legii. Comisia este, după părerea mea, datoare să reexamineze problema, să clarifice lucrurile și să vină cu ele în viitor, dar după ce ele sunt foarte limpede expuse.

După cum vedeți, aici sunt două poziții și nu putem să

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați formulat această cerere procedurală în cadrul dezbaterilor generale. Întrucât erau intervenții, sunt obligată să le dau cuvântul colegilor noștri care și-au exprimat dorința de a dezbate, de a-și spune un punct de vedere pe acest proiect de lege.

Fără îndoială, este prevalentă chestiunea de procedură și o voi supune la vot cu prioritate, dar, până atunci, mai sunt grupuri politice care doresc să-și expună un punct de vedere. Domnule senator Vasilescu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă dau o scurtă informație. Mi-am deschis, conform legii noastre, cabinet senatorial în Harghita, la Gălăuțași, lângă Toplița. Unul dintre scopurile principale pentru care am făcut acest lucru este să dau o mână de ajutor colegilor de la U.D.M.R., ca cetățenii români de etnie maghiară să învețe limba română. Sunt persoane în vârstă care nu știu românește, arealul acestor oameni este foarte redus, se reduce la zona unde se vorbește limba maghiară. Ei nu pot să-l asculte pe Președintele României și să-l înțeleagă, trebuie să aibă un traducător lângă ei, nu pot să-l asculte pe prim-ministrul României, pe Patriarhul României, dacă vorbesc, sau pe orice alt vorbitor de limba română, senator, deputat sau orice spuneți dumneavoastră.

În momentul în care nimeni nu interzice ca într-o universitate să se poată preda și într-o altă limbă, pentru ce avem nevoie ca într-o lege să spunem că „exclusiv” să se vorbească în limba maghiară?

Eu cred că colegii noștri de la U.D.M.R. ar trebui să înțeleagă că una dintre problemele foarte importante pentru un număr foarte mare de cetățeni români de etnie maghiară este aceea de a învăța limba țării ai cărei cetățeni sunt. Să se predea în limba maghiară, dar nu prin lege. Domnul senator Sógor Csaba a spus că 10% sunt români. Foarte bine.

Deci eu aș elimina... Și susțin propunerea pe care domnul senator Ungheanu a făcut-o, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să ia și să analizeze cu mai multă atenție această problemă. Eu cred că se va găsi o soluție care să împace pe toată lumea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Președintele țării și-a făcut concediul în zonă pentru că, probabil, a avut ce să comunice cu locuitorii zonei.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții pe baza acestui proiect de lege...

Da.

Domnul senator Sógor Csaba, pe chestiuni de procedură sau pe fond, dacă mai doriți, dar v-aș ruga să concentrați. Microfonul 2.

Aș dori să răspund domnului vicepreședinte Cismaru. În cazul în care această religie se va răspândi în toată țara, vom înființa și vom înainta spre acreditare o Universitate Partium și în București, și în Craiova, dacă este necesar.

Vreau să vă amintesc încă o dată că ceea ce scrie în art. 2 din textul legii este un _terminus tehnicus_ . Deci cam atât.

Și, pentru antevorbitorul meu, vreau să precizez că în teritoriul sau în județul în care și-a înființat un birou senatorial maghiarii care locuiesc acolo, 99,99%, sunt de religie catolică. Deci Universitatea Partium nu prea are ce face cu zona aceea unde domnul coleg și-a deschis un birou parlamentar.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc și eu.

O să-și deschidă și într-o zonă unde oamenii sunt de religie protestantă. Declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi, s-a formulat, în conformitate cu regulamentul, o propunere din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, de retrimitere a acestui proiect de lege la comisie, pentru a fi reexaminat.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea Universității „Avram Iancu” din municipiul Cluj-Napoca.

Domnule senator Tărăcilă, vă rog să mă înlocuiți câteva minute.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Lege privind înființarea Universității „Avram Iancu” din municipiul Cluj-Napoca.

Înființarea instituției de învățământ superior se face prin lege.

Universitatea „Avram Iancu” din municipiul Cluj-Napoca este o universitate particulară autorizată să funcționeze provizoriu.

În prezent, această universitate funcționează în cadrul asociației academice care poartă aceeași denumire, Asociația Academică „Avram Iancu”, Universitatea „Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

În structură, în prezent, sunt șapte specializări autorizate să funcționeze provizoriu.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Ofer cuvântul domnului președinte Ivan Cismaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în discuție acest proiect de lege. Bineînțeles că se înființează această universitate ca persoană juridică de drept privat.

Avem un raport de admitere, cu 7 voturi pentru, nu avem niciun vot împotrivă, și aș vrea să punctez faptul că la această universitate vor apărea aceste specializări de asistență socială și antropologie, educație fizică și sport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale

Domnule președinte,

Mă scuzați, aș vrea să punctez numai un lucru: în text a fost comentat foarte mult faptul că a fost introdusă sintagma „cu predare în limba română”. Am beneficiat de faptul că avem acest drept să menținem sintagma „cu predare în limba română”, pentru că era în Cluj-Napoca, ca să nu mai apară și alte semne de întrebare referitoare la limba de predare pentru această universitate.

Vă rog.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Eu cred că domnul președinte Ivan Cismaru are ceva probleme în legătură cu a interpreta uniform o anume problemă.

Dacă mergem pe logica discuției de la proiectul de lege anterior, atunci ar trebui ca limba de predare să fie limba română, maghiară și germană, este universitate din Cluj-Napoca, cu o populație numeroasă maghiară, care este discriminată de această posibilitate de a nu putea învăța în limba ei maternă la Universitatea „Avram Iancu”. Cum să spun... Eu sunt clujean, cunosc mulți dascăli de la această universitate. Desigur, voi vota pentru înființarea acestei universități, dar vă rog să măsurăm cu aceeași măsură. Mie mi se pare nejustificat să se spună că la o universitate care ține de un cult să fie rețineri și să se spună că limba oficială a acelei universități este o altă limbă.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota această inițiativă.

## Mulțumesc.

Altă intervenție în numele grupurilor parlamentare? Domnule senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M., aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Grupul parlamentar al P.R.M. susține acest proiect de act normativ.

Aș vrea să vă informez că în vremea când eram primar al municipiului Cluj-Napoca am sprijinit înființarea acestei universități, am avut o foarte bună colaborare cu conducerea universității, rectorul universității, domnul profesor universitar doctor Achim Micu este și cetățean de onoare al municipiului nostru, și, ca atare, nu cred că este cazul la Universitatea „Avram Iancu” să facem precizările la care s-a referit domnul senator Eckstein Kovács Péter. Domnia Sa, cu vechi state în Parlamentul României, în Senat, știe că amendamentele nu se pot face în plen. Îmi pare rău că a pierdut startul la Facultatea de Educație Fizică și Sport și nu a propus ca alergarea să se facă în limba maghiară...

Mulțumesc.

Da. Bănuiesc că și acest ultim amendament susținut de dumneavoastră nu poate fi pus în discuție, pentru că nu a fost făcut în comisie, după aceleași reguli.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în numele grupurilor parlamentare, declar dezbaterile generale încheiate.

Solicit inițiatorului amendamentului existent în anexa nr. 1 să-și precizeze punctul de vedere. Amendament respins, autor — domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Renunț.

Luăm act de renunțarea la susținerea acestui amendament.

Față de această situație, punctul de vedere al ministerului a fost exprimat.

Doriți să mai adăugați ceva, doamna secretar de stat?

Nu!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind înființarea Institutului Bancar Român din municipiul București.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Gabriella Pásztor, pentru a prezenta expunerea de motive. Aveți cuvântul.

Institutul Bancar Român din municipiul București a fost înființat în 1991, funcționează în subordinea Băncii Naționale a României și a Asociației Române a Băncilor, cu îndrumarea metodologică din partea Ministerului Educației și Cercetării.

Are autorizare de funcționare provizorie pentru specializarea gestiune bancară. Învățământul de zi are o durată de trei ani, colegiu, iar cel seral are o durată de patru ani.

Propunem aprobarea acestui proiect de lege.

Îl invit pe domnul președinte Ivan Cismaru să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege — de fapt cele 4 legi au fost aduse în calup de Ministerul Educației și Cercetării, ca fiind rămase și nerezolvate în timp — și a adoptat un raport de admitere, cu un număr de 7 voturi pentru, având în vedere că, zicem noi, apreciem faptul că acest institut va veni să completeze paleta de specializări pe care o oferă, actualmente, Academia de Științe Economice și universitățile din țară cu acest specific.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumim, domnule președinte.

La dezbateri generale, vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Raportul este favorabil, fără amendamente, legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, termen de adoptare tacită, octombrie 2007.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului fără amendamente.

Urmează la dezbateri propunerea legislativă de la punctul 8 din ordinea de zi.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reorganizarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România.

Comisia este prezentă.

Domnule senator Basgan Ion, din partea inițiatorului, aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

Onorat Senat,

Având în vedere multiplele intervenții făcute asupra textului în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, solicităm retrimiterea proiectului de lege în cadrul comisiei, pentru ca Guvernul să-și poată exprima punctul de vedere.

Din partea comisiei, domnule senator Cismaru Ivan, aveți cuvântul.

## Doamna președinte,

Actualul punct de vedere al Guvernului este că nu acceptă această propunere legislativă în varianta formulată, dar, așa cum ați văzut, avem 48 de amendamente la această lege, ea nu mai seamănă prea mult cu ce a fost inițial și suntem de acord cu propunerea de a cere un nou punct de vedere al Guvernului pentru varianta în care o prezentăm acum.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere că punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat anterior dezbaterii în comisiile de specialitate, ocazie cu care s-au reformulat foarte multe chestiuni care la data respectivă nu erau acceptate de Guvern, și faptul că suntem sesizați cu o propunere de retrimitere din partea Grupului parlamentar al P.N.L., vă rog să-mi permiteți să

La punctul 9 din ordinea de zi se află înscrisă Propunerea legislativă privind reprezentarea României în „Parcul Lumii” de la Beijing.

Raportul comisiei este de respingere.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, vă

rog.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog, din partea inițiatorului, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Așa cum cunoașteți, în luna august a anului viitor se va desfășura în capitala Chinei o nouă ediție a Jocurilor Olimpice de vară.

În urmă cu mai bine de 10 ani, Asociația de prietenie româno-chineză împreună cu primăria din Beijing au convenit, au încheiat un memorandum care vizează ca în „Parcul Lumii”, pe care s-au gândit chinezii să-l realizeze cu ocazia Olimpiadei... Au împărțit suprafața respectivă, aflată în centrul capitalei, în câte 250 metri pătrați aferenți fiecărei țări participante la olimpiadă.

S-a stabilit, de comun acord cu autoritățile chineze, că fiecare stat urmează să amplaseze pe această suprafață anumite obiective care reprezintă țara, care reprezintă poporul respectiv.

Pentru România, ținând seama și de bunele relații de prietenie cu China, cei din conducerea municipalității Beijing au atribuit un teren pe un amplasament foarte bun, la intrarea în „Parcul Lumii”, pe partea dreaptă. Aceia dintre dumneavoastră care anul viitor aveți șansa să ajungeți la Beijing aveți ocazia să vedeți această suprafață.

Deocamdată, în mai bine de 10 ani de zile, autoritățile statului român și, în special, Guvernul nu au întreprins absolut nimic pentru reprezentarea țării noastre pe acest amplasament.

A dat dovadă de o inițiativă deosebită fostul președinte al Consiliului Județean Hunedoara, iar actualul președinte al consiliului a fost și este președinte al Asociației de prietenie româno-chineze, domnul inginer Mihai Rudeanu, care, pe cheltuiala dânsului, a dus și a amplasat o troiță, deocamdată, pe acel teren, pentru ca el să nu fie redistribuit altor țări.

Constatând că am ajuns la un termen-limită privind realizarea unor obiective care să ne reprezinte țara în „Parcul Lumii”, împreună cu ceilalți colegi senatori și deputați ai Partidului România Mare am venit în fața Parlamentului României cu această propunere legislativă care vizează, pe de o parte, realizarea anumitor obiective pe amplasamentul respectiv, iar, pe de altă parte, alocarea banilor necesari pentru realizarea lor.

Partea chineză s-a angajat că va realiza aceste obiective pentru frații români, partea română urmând să plătească costul lucrărilor, urmând să se stabilească de către autoritățile statului român ce să se amplaseze pe acea suprafață, să se prezinte proiectele, și chinezii construiesc ce dorim noi.

Mulțumesc, domnule senator. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Într-adevăr, cu Adresa nr. 431/2007, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la propunerea legislativă.

Cu avizul primit de la Comisia pentru politică externă, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege.

Domnule senator Hașotti — microfonul 2 —, aveți cuvântul.

Doriți la tribună, domnule senator...

„Parcul Lumii” cred că merită tribuna și moneda națională!

Este adevărat, doamna președinte. Mulțumesc.

Stimați colegi, dincolo de anumite incongruențe și de niște prevederi care sunt un pic pe lângă Legea nr. 500/2002, cele

referitoare la suma alocată din rezerva Guvernului, eu vreau să mă opresc asupra unei chestiuni și să vă vorbesc în calitate de arheolog și, mai mult decât atât, un arheolog care este specializat în preistorie.

Așadar, este vorba despre tabletele de la Tărtăria. După foarte mulți specialiști aceste tablete sunt niște falsuri, în sensul că ele au fost luate din colecția unei contese, Zsofia Torma, contesă maghiară. Ele au fost arse secundar și introduse, apoi, descoperite într-un sat, Coțofeni, datat cu vreo mie de ani mai târziu decât cei care consideră că tabletele sunt originale.

Așadar, dacă sunt niște falsuri, nu au ce căuta să reprezinte arheologia românească. Dacă sunt originale, ele nu reprezintă poporul român, și nici arheologia românească, pentru că presupunând că descoperirea ar fi fost chiar corect făcută, și nu să facă parte din colecția contesei Zsofia Torma ele au fost confecționate undeva în Orientul Apropiat, la Uruc, și datate pe la 2750 î.H. Deci ele nu au cum să reprezinte cultura și civilizația românească.

Chiar dacă ar fi fost descoperite în condiții stratigrafice clare, sunt niște importuri.

Dezbaterea, în lumea arheologilor, este una care nu s-a isprăvit încă și, vă repet, sunt opinii după care aceste tablete au ajuns la Tărtăria pe șantierul arheologic într-o manieră frauduloasă, ca să nu spun altfel.

În privința celei mai vechi scrieri din lume, aici iar este de discutat. Nu se știe. Marea majoritate a specialiștilor înclină să arate că acolo nu este vorba de o scriere. Haideți să nu dăm crezare și să nu cauționăm toate aberațiile pe care le debitează așa-numitul curent tracoman din România.

De fapt, ce se dorește prin aceste tablete? Să se arate că, vezi Doamne, în spațiul carpatic sau carpato-danubianopontic a apărut pentru prima dată scrierea.

Este absolut fals. Este periculos ca noi să acredităm astfel de opinii care sunt, realmente, îmi pare rău să folosesc un termen foarte abrupt, aberații.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vedeți câte dezbateri interesante ridică proiectul acesta de lege.

Ar fi și neelegant să trimitem în China contrafaceri, mai ales în contextul actual.

Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Dina Carol.

Da.

Vă rog, domnule senator Hașotti, să încheiați. Vă așteaptă și domnul senator Dina Carol.

Vă cer scuze, stimați colegi.

Haideți să presupunem, prin absurd, că ele sunt și originale și că reprezintă poporul român. Păi vă dați seama cât ar fi asigurarea pentru aceste tablete? Ar fi mai mult de 400 de mii de euro, pentru că ar fi niște chestiuni absolut amețitoare din punct de vedere științific și din punct de vedere al patrimoniului universal.

Să trimitem copii!

Cum să trimitem copii, domnule senator?!

Mulțumim. Nu. Copii pentru colegii chinezi este mai greu de... Da. Domnul senator Dina, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președinte.

Este un adevăr de necontestat că inițiatorii doresc sincer ca România să fie reprezentată la nivel corespunzător în acest „Parc al Lumii” și într-o țară care este cea mai mare a lumii.

Desigur că trebuie să luăm în considerație faptul că propunerea de reprezentare nu poate fi atribut exclusiv al inițiatorilor. De aceea, cred că ar trebui să lărgim sfera celor care se implică în stabilirea exponatelor care să ne reprezinte.

De exemplu, mă gândeam și vorbeam cu colegul meu, domnul senator Dinescu, că suntem singura țară din lume care beneficiază în mod armonios de Dunăre și de Marea Neagră. Și, atunci, cred că ar trebui să fim de acord să trimitem acest proiect de act normativ la comisii, să atragem și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă în elaborarea acestui act normativ și să se solicite aviz de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, astfel încât sumele să fie stabilite cât de cât apropiat, pentru că 400 de mii de euro mi se pare că este numai transportul acestor obiecte și poate Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă să facă apel și la academia noastră, la specialiștii din arhitectură, astfel încât reprezentarea noastră să fie pe măsura dorințelor și aspirațiilor noastre.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă din partea grupurilor politice dorește cineva să mai intervină? Domnule senator Ungheanu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Doamnă președinte,

Intervenția mea este informativă și de procedură, în primul rând.

În anul 1996 am fost într-o delegație oficială în China, în numele Ministerului Culturii. Proiectul acestui „Parc al Lumii” este de dinainte de 1996. Am avut o discuție consultativă cu reprezentanții ministerului în legătură cu ce am putea noi să fim prezenți acolo, pentru că Ministerul Culturii din China vrea să facă un parc extrem de reprezentativ.

Vreau să vă spun că proiectul este gigantic, va fi unul dintre cele mai interesante parcuri ale lumii, a fi prezent acolo este și o onoare, dar este și o șansă pentru identitatea națională și pentru prezența noastră între alte state.

Iată cât de târziu ajunge în Parlament o asemenea propunere legislativă!

Eu nu am semnat-o, nu am știut de ea, dar eu o susțin, având multe argumente, evident, în favoarea acestei propuneri.

Eu cred că nu ar fi avut un raport de respingere dacă, în mod normal, această propunere ar fi ajuns la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, unde îi era locul.

În China, problema este a Ministerului Culturii din China. În România, problema este, după cum ați auzit și în intervenția domnului senator Hașotti, a Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Regret că în susținerea acestui proiect s-a uzat de anumite accente politizante și ușor agresive la adresa Guvernului, care pot să facă rău acestei propuneri legislative. Vreau să le dăm de-o parte și să înțelegem că este nevoie să fim prezenți acolo. S-a accelerat necesitatea prezenței noastre acolo datorită Olimpiadei, însă proiectul este foarte vechi, iar statul român, Guvernul român, ministerul de resort nu au dat un răspuns convenabil acestei propuneri.

Ce propun eu din punct de vedere procedural? Să se întoarcă, pentru raport, la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru că acolo a fost, dar să se facă raport comun cu Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și abia după aceea vom ajunge și la problema ce vom introduce în acest Parc.

Este interesantă discuția despre tăblițele de la Tărtăria, dar ea este, cumva, secundară astăzi.

Domnul senator Solcanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Vorbesc în nume personal, nu mi-am consultat colegii, însă subscriu ideii colegului Ungheanu, cum că un asemenea proiect de lege nu are ce căuta la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, dar, dincolo de acest lucru, dați-mi voie să vă spun altceva. România a participat, de la 1860, în permanență la expozițiile mari de la Paris. Nu era nevoie de proiecte de lege pentru așa ceva.

O asemenea chestiune ține de competența Executivului. Ne pierdem timpul în Senatul României cu inițiative legislative care nu sunt de competența Legislativului.

Stimate colege și stimați colegi,

Ca să participi la o asemenea expoziție din „Parcul Lumii” din Beijing este de competența Executivului, în speță, a Ministerului Culturii și Cultelor sau și a altor ministere, dar nu este de competența Legislativului, fapt pentru care a mai trimite proiectul de lege la comisie, a mai angaja o altă comisie nu are sens. Acesta este punctul meu de vedere.

Cred că orice guvern al României este în stare să abordeze, cu responsabilitate, participarea României la o asemenea manifestare, fără a angaja Parlamentul într-o asemenea chestiune.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Frunda — microfonul 2 —, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Aș continua ideea domnului senator Solcanu, la care achiesez în întregime.

Este vorba despre un parc prognozat pe o perioadă foarte lungă. Este absolut normal și firesc ca și cultura țării noastre să fie reprezentată acolo prin ceva semnificativ. Nu este un parc ecumenic, religios, deci nu cred că e locul unor biserici, nu este locul unor tăblițe asupra cărora se poartă discuții. Trebuie, după părerea mea, să fie mai multe obiecte reprezentative ale culturii din România, în primul rând ale culturii românești, dar și ale culturii minorităților naționale care conviețuiesc cu majoritatea românească.

În ceea ce privește procedura, este normal ca acest lucru să fie decis de Executiv. Dacă proiectul există de dinainte de 1996, eu nu cred că Ministerul Culturii și Cultelor și miniștrii culturii care s-au succedat la conducerea ministerului nu au avut o proiecție asupra a ceea ce trebuie să expună România acolo. De aceea, eu cred că, într-adevăr, ne ocupăm de lucruri care sunt de competența Executivului. Parcul de la Beijing este proiectat de Guvernul chinez, de ministerul de resort din China, partenerul din România trebuie să fie Ministerul Culturii și Cultelor, care trebuie să discute această problemă. Bineînțeles, noi putem influența, prin mecanismele pe care le avem, decizia Ministerului Culturii și Cultelor, dar și eu cred că nu este oportun să retrimitem acest proiect de lege la comisie și să aibă loc în cadrul Biroului permanent o dispută în legătură cu care comisie să hotărască, ci să solicităm Guvernului României să ia o hotărâre în acest sens.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dau cuvântul inițiatorului.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Propunerea făcută de domnul senator Mihai Ungheanu este foarte bine-venită. Și grupul nostru parlamentar solicită retrimiterea la comisie, raport comun cu Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. În aparență,

unele dintre intervențiile colegilor noștri la microfon sunt corecte, respectiv, Guvernul României și Ministerul Culturii și Cultelor ar fi trebuit să facă ceva de mai bine de 10 ani, dar nu au făcut absolut nimic. Dacă ați citit cu atenție punctul de vedere al Guvernului, nu găsiți nicio referire la vreun demers făcut până acum, timp de 10 ani, de Guvernul României.

În situația aceasta și beneficiind și de alte informații, inițiatorii au venit cu această propunere legislativă, pe de o parte, să obligăm și să-i dăm șansa Guvernului Tăriceanu II să realizeze ceva...

## **Din sală** _**:**_

## Guvernul Tăriceanu III!

...sau Guvernul Tăriceanu III, dacă doriți, să realizeze ceva pe acest teren. Noi suntem de acord să se rediscute, să se vină și cu alte propuneri, cu alte obiective care să ne reprezinte țara la Beijing, împreună putem găsi soluții.

Deci, pe de o parte, printr-o lege, să obligăm Guvernul, pentru că au mai rămas mai puțin de 12 luni până la deschiderea Jocurilor Olimpice, Guvernul să realizeze obiectivele pe care le stabilește Parlamentul și, de asemenea, să aloce și sumele necesare. Obiectivul trebuie realizat, pentru că, altfel, riscăm să avem o poziție jenantă în „Parcul Lumii”. Situația de acum este extrem de nefavorabilă României, cresc buruieni pe suprafața respectivă, toate celelalte state din jur au lucrat, au făcut, s-au pregătit pentru Jocurile Olimpice. De aceea, noi am fost nevoiți să venim cu această propunere legislativă, în sensul de a ajuta Guvernul României, care nu a dorit și nu a făcut absolut nimic, lucru pe care l-a confirmat în scris.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Guvernele României...

Domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, dorește să-și exprime poziția.

Vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, eu consider că inițiativa este foarte bună și are menirea de a trezi Guvernul României, însă, pentru că timpul este foarte scurt, așa cum a menționat și domnul senator Gheorghe Funar, cred că retrimiterea la comisie nu mai este oportună. Această inițiativă ilustrează modul heirupist în care obișnuim să lucrăm în multe sectoare de activitate, dormim 10 ani și pe urmă fușărim rapid într-un an ceea ce trebuia să facem în două cincinale.

Părerea mea este că noi ar trebui să dăm un accept acestui proiect de lege, să meargă cu un semnal din partea Senatului, că Senatul este de acord cu o astfel de inițiativă, apoi, la Camera Deputaților, care este Cameră decizională, să se facă amendările și corelările necesare, astfel încât proiectul să intre în vigoare cât mai repede posibil.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Solicit cuvântul, doamna președinte de ședință!

Domnule senator, ați solicitat, în numele Grupului parlamentar al P.R.M., retrimiterea la comisie. Procedural, eu sunt obligată să o supun la vot și v-aș ruga, stimate colege și stimați colegi, ca să nu mai lungim dezbaterile, să-mi dați voie să supun la vot această solicitare.

Sigur, dezbaterea este foarte interesantă. Eu nu sunt de acord că legea poate funcționa pe principiul ceasului deșteptător pentru diversele instituții ale statului.

Da, domnule senator Ungheanu, vă rog, pe procedură, exclusiv pe procedură. Microfonul 2.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Numai pe procedură. Revin asupra necesității de a fi retrimisă la comisie, au apărut aici niște intervenții care pot confuziona situația. Noi nu putem să dăm...

Noi nu putem să dăm votul — mă ascultați până la capăt? — pe raportul unei comisii care nu are competență deplină în legătură cu această chestiune. Deci, de aceea am insistat pentru procedură. Nu există altă soluție decât întoarcerea la comisie.

Domnule senator, este încă un argument pentru cererea pe care ați formulat-o, și colegii noștri o vor judeca prin vot. Îmi permiteți să supun... Da.

Domnul senator Eckstein.

Mă bucur că „Parcul Lumii”... Vă rog. Microfonul 1.

## Mulțumesc.

Tot pe procedură. Potrivit Regulamentului Senatului, comisiile permanente sunt sesizate de către Biroul permanent. Ca atare, sesizarea Comisiei pentru drepturile omului a fost una legală. Nu discut că și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă are o felie de competență la acest proiect. Dirimante, din acest punct de vedere, sunt intervențiile domnilor senatori Ion Solcanu și György Frunda. Acest lucru se soluționează prin hotărâre de guvern. Există un argument de tehnică legislativă care face ca acest proiect de lege să fie respins.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Din punct de vedere al regulamentului, trebuie să supun la vot cererea procedurală a Grupului parlamentar al P.R.M., formulată de domnul senator Mihai Ungheanu.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă exprimați votul pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să reiau votul. Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Da, așa este. Nu sunt voturile necesare pentru a fi retrimis la comisie.

## Continuăm dezbaterea.

Dacă mai sunt luări de poziție la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Atunci, supun la vot raportul pentru acest proiect legislativ. Am terminat dezbaterile generale. Supunem la vot raportul de respingere formulat de Comisia pentru drepturile omului.

Pe logica anterioară, acest raport a fost respins.

Da.

Domnule senator Dinescu, vă rog să luați cuvântul.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Renunț!

Atunci, vă rog să reluăm votul la acest proiect de lege.

Pentru raport?

## **Doamna Norica Nicolai:**

Pentru raport, am precizat anterior.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Procedură, doamna președinte, vă rog.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Da, domnule senator Frunda.

Este votul foarte strâns, trebuie să verificăm cvorumul.

Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte, eu nu cred că votul trebuie repetat, raportul a fost respins, nu a obținut votul minim necesar, urmează să supuneți votului proiectul de lege în sine. Mulțumesc.

Domnule Eckstein, vă rog.

## Mulțumesc.

Eu aș avea propunerea să dăm votul final în ziua de joi, pentru că se prefigurează o situație mai dificilă la vot și ar fi bine să dăm un vot în cunoștință de cauză joi.

Domnule senator Carol Dina, vă rog. Microfonul 2.

Doamna președinte, constatând că se fac judecăți care țin loc de adevăr și că foarte mulți colegi sunt deosebit de exigenți, în acest spirit, vă rog să constatați că ședința nu poate continua, nu avem cvorumul necesar și, în consecință, vă rog să dispuneți măsurile statutare care se impun.

## Da.

Stimate colege și stimați colegi, dată fiind natura voturilor exprimate, îl rog pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul nominal.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

|**Domnul Gavrilă Vasilescu:**|| |---|---| |Antonie Ștefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai|prezent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|concediu medical| |Arion Viorel|prezent| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar| Basgan Ion Blaga Vasile Berceanu Radu Mircea Bobeș Marin Cazacu Cornelia Câmpeanu Radu Anton Cârlan Dan Chelaru Ioan Cinteză Mircea Ciornei Silvia Cioroianu Adrian Mihai Cismaru Ivan Copos Gheorghe Corodan Ioan Cozmâncă Octav Crețu Corina Crețu Ovidiu Teodor Cucuian Cristian Cutaș George Sabin Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Dina Carol Dinescu Valentin Dîncu Vasile Duca Viorel Senior Dumitrescu Ion Mihai Dumitrescu Gheorghe Viorel Dumitru Constantin Eckstein Kovács Péter Fekete Szabó Andras Levente Filipescu Teodor Flutur Gheorghe Frunda György Funar Gheorghe Găucan Constantin Geoană Mircea Dan Georgescu Radu Cristian Gheorghe Constantin Hașotti Puiu Ilașcu Ilie Iliescu Ion Ilușcă Daniel Ion Vasile Iorga Nicolae Iorgovan Antonie Ioțcu Petru Nicolae Ivănescu Paula Maria Jurcan Dorel Loghin Irina Lupoi Mihail Mardare Radu Cătălin Marinescu Marius Markó Béla Meleșcanu Teodor Viorel Mereuță Mircea Mihăescu Eugen Mihăilescu Petru Șerban Moisuc Viorica Georgeta Moraru Ion Morțun Alexandru Ioan Neagoe Otilian Neagu Nicolae Németh Csaba

absent absent absent absent prezentă prezent prezent prezent absent europarlamentar Guvern absent prezent prezent concediu medical europarlamentar prezent prezent prezent prezent Guvern prezent absent prezent prezent europarlamentar absent prezent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent prezent absent absent prezent absent prezent prezent absent absent prezent prezent concediu medical prezent prezentă prezent prezentă absent absent prezent absent Guvern prezent europarlamentar prezent europarlamentar prezent europarlamentar prezent prezent prezent

Nicolae Șerban prezent Nicolai Norica prezentă Novolan Traian absent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent Păcuraru Nicolae Paul Anton Guvern Păunescu Adrian absent Pereș Alexandru prezent Pete Ștefan prezent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie absent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail absent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Rădoi Ion prezent Rădoi Ovidiu absent Rădulescu Cristache absent Roibu Aristide absent Sabău Dan prezent Sârbu Ilie prezent Silistru Doina prezentă Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent Stănoiu Mihaela Rodica prezentă Stoica Ilie absent Strătilă Șerban Cezar absent Stroe Radu absent Szabó Károly Ferenc europarlamentar Șerbănescu Verginia absentă Șerbu Gheorghe Vergil europarlamentar Șereș Ioan Codruț absent Ștefan Viorel prezent Șter Sever prezent Talpeș Ioan prezent Tănăsescu Claudiu absent Tărăcilă Doru Ioan absent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil Răzvan prezent Tîlvăr Angel prezent Toma Ion prezent Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Tudor Corneliu Vadim absent Țâbuleac Mihai prezent Țicău Silvia Adriana europarlamentar Țîrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț prezent Vasilescu Gavrilă prezent Văcăroiu Nicolae prezent Vărgău Ion prezent Vedinaș Verginia prezentă Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan prezent Deci doamna senator Cazacu și domnul senator Flutur sunt prezenți. Altcineva dintre colegi? Domnul Țâbuleac? Da. Am văzut, completez eu.

Mulțumesc domnului secretar.

Stimați colegi, pentru a nu bloca procesul legislativ, cu acceptul inițiatorului, vă propun ca votul final pe acest proiect de lege să-l dăm joi, dacă sunteți de acord.

Domnul senator Funar?

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Am vrea, totuși, să aflăm care este rezultatul citirii catalogului.

În ceea ce privește punctul 9 de pe ordinea de zi, grupul nostru parlamentar este de acord cu propunerea făcută de domnul senator Eckstein, dar permiteți-mi, doamna președinte de ședință, să informez membrii Senatului că în Parlamentul de la Budapesta toți deputații români au votat pentru reprezentarea Ungariei în „Parcul Lumii”, nu înțeleg de ce reprezentanții minorității maghiare din România, în Parlamentul de la București, se opun reprezentării României în „Parcul Lumii”. Precizez că la Budapesta nu există în Parlament niciun reprezentant român.

Mulțumesc.

Până se anunță rezultatul prezenței, aș dori, cu acceptul dumneavoastră, să continuăm lucrările.

La punctul 10 de pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind valorificarea declarațiilor politice.

Referitor la prezență, vă pot spune că în sală sunt 78 de persoane prezente, deci suntem în cvorum.

Da, domnule Funar. Pe procedură? Microfonul 2 vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Exprim o rugăminte din partea unuia dintre coautorii acestei Propuneri legislative privind valorificarea declarațiilor politice. Este vorba despre distinsul nostru coleg, domnul senator Adrian Păunescu, care roagă să amânăm în cursul zilei de astăzi cu cel mult o oră dezbaterea acestui punct, pentru că dorește să vină și să susțină acest proiect de lege, fiind reținut acum la o altă activitate în Senat, în maxim o oră va fi în sală.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator, numai că la ora 12,45 urmează să închidem lucrările ședinței și, atunci, este mai bine să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege.

Dacă sunteți de acord ca acest proiect de lege să fie înscris pe ordinea de zi a ședinței de joi?

La punctul 11 de pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 52 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Guvernul este prezent.

Inițiatorii lipsesc.

Domnule senator, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 6.

Inițiatorii au fost anunțați în legătură cu dezbaterea.

Mulțumesc, doamna președinte. Este un raport de respingere.

Este vorba de o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului — microfonul 8 —, doamna secretar de stat.

**Doamna Lucia Ana Varga** — _secretar de stat în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. În cadrul comisiilor am arătat de ce nu dorim susținerea acestei inițiative legislative, anume pentru că rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe baza acestui proiect de lege?

Domnule senator Marinescu, aveți microfonul. Vă rog.

## Doamna președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță ne spune, chiar prin numele ei, că are ca obiect protecția mediului, dar inițiativa legislativă în cauză nu are de gând să protejeze mediul, ci să distrugă mediul.

Eu sunt împotriva acestei inițiative legislative, vă rog și pe dumneavoastră, stimați colegi, să nu votați această inițiativă legislativă.

Doamna președinte, stimați colegi, aș vrea să vă spun că anul trecut, în Camera Deputaților, a fost adoptat un amendament la această ordonanță, o excepție prin care s-a introdus schimbarea spațiilor verzi și darea altei destinații, adică s-a dat startul începerii distrugerii spațiilor verzi prin construcții în parcuri, și nu numai. Astfel a început și distrugerea Parcului Bordei și a altor multe parcuri din București și din țară.

Aș vrea să fac un apel la reprezentantul Guvernului să dea o ordonanță de urgență imediat și să modifice această excepție prin care se distrug spațiile verzi. Distrugând spațiile verzi, distrugem și sănătatea oamenilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții pe marginea proiectului de lege?

Domnule senator Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Senatului, a forului legislativ, în general, de către unii colegi, și vor mai veni astfel de legi. Poate că ar fi bine să fie în atenția noastră acest lucru. Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, microfonul 10.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Onorat Senat,

Sunt de aceeași părere cu domnul senator Marinescu, că trebuie făcut ceva pentru a stopa distrugerea spațiilor verzi din București și din alte orașe mari ale României, în special parcurile.

Partidul Democrat, făcându-și valizele și plecând din Guvernul Tăriceanu I, vine acum prin vocea distinsului nostru coleg, domnul senator Marinescu, și propune Guvernului Tăriceanu II să dea o ordonanță de urgență ca să stopeze lucrurile acestea. Țin să-i amintesc colegului nostru că P.D.-ul are conducerea Primăriei Generale a Bucureștiului. Nu am văzut, nu am citit, nu am știință de niciun proiect de hotărâre al Consiliului General al Municipiului București, inițiat de primarul general sau de alți primari de sectoare, în special cei din partea P.D.-ului, care să stopeze distrugerea parcurilor, inclusiv a Parcului Bordei. Probabil că este mult mai ușor de rezolvat problema la nivelul municipiului București, pentru a nu apărea o imixtiune din partea Guvernului Tăriceanu II în treburile foștilor frați din alianță.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege?

Declar închise dezbaterile generale.

Legea are caracter organic și urmează a fi votată în condițiile art. 76 alin. (1) din Constituție, ca atare

La punctul 12 de pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea anexei nr. 1 din Legea nr. 114/1996 — Legea locuinței.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raport de respingere, Guvernul este prezent prin doamna secretar de stat, inițiatorul a fost anunțat, dar constat că lipsește.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul senator Simionescu. Microfonul 6.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

În sinteză, este un raport de respingere, Senatul fiind prima Cameră sesizată, legea fiind organică.

Aș dori, însă, foarte scurt, să comentez un lucru pe care l-am discutat la comisie. Este unul dintre proiectele care vizează modificarea anexei și care, de fapt, vorbește despre o limitare la 15 metri pătrați în loc de 18 metri pătrați a dimensiunii unei camere. Noi credem că deja este o încărcare mult prea mare și mult prea amănunțită a

**Doamna Horváth Anna** — _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă pe considerentul spus și de membrii comisiei. Mai mult, această transformare ar duce la dificultăți în ceea ce privește folosința unor asemenea imobile, datorate accesului în apartament la spațiile comune și la rețeaua de alimentare cu apă și gaz.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege.

Sunt înscrieri la cuvânt? Da. Doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Principalul argument pentru care această propunere legislativă trebuie să fie respinsă este cel menționat în punctul de vedere al Guvernului, că, într-adevăr, în anexa la lege se prevede o suprafață minimală chiar redusă, mai mică decât cea propusă de inițiator.

Din punct de vedere tehnic, juridic, cu tot respectul și simpatia pentru colegul meu Simionescu, vreau să fac precizarea că atâta vreme cât această suprafață este cuprinsă în anexa la lege — iar anexa face parte integrantă din lege — este firesc ca orice modificare să se facă tot prin lege. Deci nu avem neapărat o problemă de tehnică juridică, ci o problemă care vizează, pe de o parte, inutilitatea demersului, iar, pe de altă parte, nu trebuie să încurajăm astfel de proiecte care au ca finalitate, până la urmă, transformarea locuințelor cetățenilor într-un soi de cotețe, de spații absolut inacceptabile.

Sper ca alături de ceilalți colegi să favorizăm un trai uman civilizat, nu să-l diminuăm.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Da, domnule senator. Microfonul 3.

Având în vedere situația fondului de locuințe de la noi din țară, în care, în general, apartamentele sunt mici și neîncăpătoare, mă așteptam ca inițiatorul să vină cu propunerea ca prin cuplarea a două apartamente să facem unul pentru a asigura românilor condiții de viață civilizate, nu altfel.

Mai mult, nu se face nicio referire la restul spațiilor, adică se dă un spațiu minim pentru cameră, dar despre bucătărie, hol nu se spune nimic. Așa cum spunea și doamna senator, am transforma locuințele din România, și așa mici, în cotețe. Suntem împotriva acestei inițiative. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

De fapt, este jenant faptul că ocupăm spațiul dezbaterii parlamentare cu astfel de chestiuni, dar declar închise dezbaterile generale.

La punctul 13 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Este o propunere legislativă cu mai multe discuții și cu puncte de vedere diferite. Guvernul are un punct de vedere favorabil, susține adoptarea acestei propuneri legislative. În schimb, există un aviz negativ de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

În principiu, dorința inițiatorului este ca absolvenții Școlii Tehnice de Arhitectură și Construcția Orașelor, până în 1973 inclusiv, să primească drept de semnătură fără completarea studiilor și fără efectuarea unei alte perioade de practică profesională, invocându-se experiența pe care au căpătat-o și studiile efectuate în acea perioadă.

Raportul comisiei este unul favorabil, adoptat cu majoritate de voturi, legea este o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Reprezentantul Guvernului. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Așa cum a spus reprezentantul comisiei, Guvernul este de acord cu această propunere legislativă în forma propusă prin raportul comisiei, formă care include acele amendamente de care s-a discutat.

Noi considerăm că în condițiile în care acești absolvenți, pe lângă cunoștințele teoretice, prin practicarea profesiei de-a lungul a cel puțin 7 ani de experiență au acumulat suficiente competențe practice, dovedirea abilităților profesionale prin obținerea unei diplome suplimentare sau prin efectuarea unor stagii de practică devin cerințe inutile. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Solcanu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Doamna președinte, Distinși colegi, Distinse colege,

Este o propunere legislativă care a mers la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și

protecția mediului. Vreau să informez Senatul că Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect a fost adoptată în legislatura precedentă, iar comisia avizată pe fond a fost Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. A fost și este o lege extrem de importantă și, în viziunea mea, nu poate fi — chiar dacă Guvernul este de acord — încălcată o asemenea prevedere care se practică în Uniunea Europeană. Este de neconceput așa ceva, să dai dreptul absolventului unei școli tehnice să-și pună semnătura pe un proiect de arhitectură. A! Prin practica de 7 ani el a căpătat o serie de cunoștințe la nivelul cunoștințelor teoretice de școală tehnică. Să spunem că un absolvent de școală tehnică postliceală, oricâtă practică ar avea, nu poate să-și depășească limita, iar studiile superioare dau alt nivel de cunoștințe. Dorim să se prăbușească locuințele și construcțiile pe oameni?

Vreți să ajungem ca într-o țară vecină unde se prăbușesc locuințele făcute de nu știu ce arhitecți? Oricum, nu români. Noi, în România, avem o școală de arhitectură recunoscută pe plan european, de o autoritate profesională remarcabilă și nu putem strica acest nivel de pregătire profesională dând unor absolvenți de școli tehnice drept de semnătură ca arhitect.

E ca și cum ai da asistentului medical drept de parafă în locul medicului, că are experiență. Experiența care este la nivelul asistentului medical nu este experiența de chirurg.

Fapt pentru care, stimați colegi, în primul rând propun să fie sesizată cu acest proiect de lege și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport...

Bănuiesc că trimitem la comisie, da? Pentru a declanșa procedura pe care...

Firește că propunerea este de respingere, dar măcar să avem și un raport avizat. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dat aviz negativ. Nu a fost luat în seamă de comisia respectivă. Păi cred și eu...

Deci ne pronunțăm ferm pentru respingerea acestui proiect de lege.

Mai sunt și alte luări de poziție? Domnul Răzvan Theodorescu.

Vă rog să mă iertați, sunt un om cumpătat, cum mă știți, dar mă revoltă că în Parlamentul României poate să ajungă o asemenea propunere. Colegul Solcanu a spus foarte bine și a fost primul gând pe care l-am avut. Ce ar fi ca și în domeniul medical să procedăm așa? Cum ar fi la politehnică...

Prin profesia mea, am colaborat în viața mea cu foarte mulți arhitecți. Niciodată, dar absolut niciodată, nu am întâlnit decât conductori arhitecți. Când erau conductori arhitecți oameni de mare corectitudine, dar atâta tot, nu puteau avea o inițiativă și nu puteau semna.

Este de negândit! Vă rog, nici măcar...

Bun, ați făcut propunerea, dar trebuia trimisă la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Ea trebuie respinsă _de plano_ . Este o diminuare absolută: un _capitis deminutio_ , cum spuneau latinii, pentru o meserie atât de importantă pentru care studiezi atâția ani.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Știm cu toții că foarte rar Consiliul Legislativ dă un aviz negativ pe un proiect de lege, însă, de data asta, nu numai că a dat un aviz negativ, dar s-a și obosit să-l fundamenteze suficient de riguros ca să ne convingă, prin argumentele pe care le-au adus distinșii noștri colegi, că proiectul de lege trebuie respins. Urmează să decidem dacă această respingere să se dea pe raportul întocmit de comisia noastră, care nu este o comisie de specialitate, sau pe raportul care urmează să fie întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Rigurozitatea care mă caracterizează mă îndeamnă să vă propun să-l trimitem totuși la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru ca acel raport să aibă cu adevărat legitimitatea profesionistului prin propunerea de respingere pe care o va formula.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul senator David.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cred că nu este cazul să mai trimitem propunerea legislativă pentru raport suplimentar. În cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport noi ne-am dat acel aviz negativ, clar, în unanimitate de voturi, după câte știu eu, și cred că din acest moment nu mai are rost să-l retrimitem, și din nou să vină numai să pierdem timpul.

Părerea noastră este ca această propunere legislativă să fie respinsă de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Vasilescu.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Am să fiu foarte scurt.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să aveți foarte mult respect pentru profesii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Stănoiu? Achiesați la cererea de respect pentru profesii? Am înțeles. Domnul senator Moraru. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să mai fac precizarea că Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a solicitat

comisiei noastre sprijin pentru a se respinge acest proiect, precizând și faptul că, în momentul de față, între Universitatea de Arhitectură și universitățile de arhitectură din întreaga Europă există convenții de recunoaștere a diplomelor și că prin aprobarea unui astfel de act normativ se încalcă aceste convenții.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Microfonul 1.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Noi nu putem printr-o lege, chiar dacă suntem organ legislativ suprem, să dăm certificat de competență unor incompetenți, pentru că atunci ar trebui să desființăm toate universitățile din România și să dăm câte un proiect de lege, așa, o dată la 7 ani, și pe baza experienței acumulate de fiecare dintre noi să dăm certificate de profesionalism în toate domeniile.

Grupul parlamentar al P.R.M. va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Eckstein. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.

Dacă am citit atent — și am înțeles bine! —, pentru acești absolvenți de școală tehnică, în acest domeniu, a fost o formă de organizare care s-a terminat în 1973, nu se dorește ca prin această inițiativă să li se dea un drept de semnătură ca arhitect plin, absolvent de universitate, ci ar fi echivalent cu acela de conductor arhitect, care are un grad mult mai mic de competență.

De altfel, cred că este vorba de absolvenții unei școli tehnice care a fost de bună calitate și, chiar dacă nivelul școlii este unul mai scăzut, nu cred că trebuie să-i considerăm incompetenți. Nu despre asta este vorba.

Mulțumesc, domnule senator. Declar închise dezbaterile generale.

Conform hotărârii Biroului permanent, fiind o lege organică care are un raport de admitere, votul final pe raport și pe lege se vor da luni, la ora 16,00.

Vă mulțumesc.

La punctul 14 din ordinea de zi figurează Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule senator Simionescu — microfonul 6 —, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Este un raport de respingere pe o lege cu caracter ordinar, la care Senatul este primă Cameră sesizată. Motivația noastră este legată de faptul că problemele ridicate de inițiatori sunt fie soluționate prin legi, prin ordonanțe ale Guvernului ulterioare apariției Ordonanței Guvernului nr. 80/2001, fie pe calea permisivității diverselor acte normative, referitor la autoritățile locale și la capacitatea acestora de a decide în legătură cu propriile cheltuieli.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu.

Microfonul 9.

Doamna președinte, Stimați senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, din următoarele considerente:

În perioada 2005—2006, cheltuielile privind convorbirile telefonice pentru autoritățile administrației publice locale au fost aprobate și angajate, potrivit normelor aplicabile în materie de finanțele publice locale, de către fiecare consiliu local în parte, cu luarea în considerare a nevoilor proprii, fără aplicarea vreunei restricții prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 80/2001.

În opinia instituției noastre, aplicarea propunerii legislative în loc să determine economii în utilizarea fondurilor publice ar avea ca efect creșterea cheltuielilor cu această destinație, întrucât s-ar crea posibilitatea ca fiecare instituție să-și stabilească propriul nivel al cheltuielilor cu telefonia.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt luări de cuvânt? Constat că nu sunt.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind regimurile matrimoniale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Ministerul Justiției...

Inițiatorul a fost invitat, dar lipsește. Domnule președinte Eckstein, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Raportul este de respingere, dat cu majoritate de voturi. Inițiativa colegului nostru deputat din Cluj privește regimul matrimonial și cred că este corect punctul de plecare. Prevederile în materie de regim matrimonial sunt din anii 1950, dacă nu mă înșel, și realitatea a cam trecut peste ceea ce este scris, în materie, în Codul penal.

În același timp, obiecțiile venite din partea Ministerului Justiției, în principal, provin din faptul că se dorește modificarea Codului civil și se dorește ca aceste relații familiale, în general, respectiv, relațiile matrimoniale dintre membrii familiei, să fie reglementate în corpul Codului civil.

Consider lucrarea colegului nostru deosebit de valoroasă. De altfel, Guvernul, cu unele obiecții, susține adoptarea acestui act normativ. Motivul principal a fost de oportunitate, care a dus ca la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări raportul să fie de respingere.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Kibedi, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

**Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Este reală afirmația că această inițiativă legislativă conține propuneri valoroase, de aceea și punctul de vedere comunicat de Guvern este favorabil, dar sub rezerva însușirii anumitor observații, ținând cont, în principal, de faptul că regimul matrimonial, așa cum este reglementat astăzi, are reguli prea stricte, ajungându-se în extrema cealaltă. Apreciem că societatea românească nu este pregătită, și să ne bizuim doar pe convenții matrimoniale ale viitorilor soți... Considerăm că ar trebui să dăm posibilitatea soților să-și aleagă regimul matrimonial pe care să îl ofere legea sau să se bizuie pe convenție.

Mai sunt și alte aspecte, dar inițiatorul, înțelegând că în dezbaterea Parlamentului se află modificarea Codului civil, care vizează soluționarea acestei problematici foarte importante, de altfel, a mai renunțat să ajusteze, raportat la observațiile făcute, așa încât achiesăm la concluziile raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Chelaru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Este adevărat că proiectul este interesant, iar dinamica societății române din ultimii 18 ani spune că este necesară o modificare a regimului matrimonial, așa cum este prevăzut în Codul familiei — Regimul comunității de bunuri.

Noi am apreciat, însă, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și în cadrul grupului parlamentar că avem o problemă. Problema este următoarea: această dinamică nu este nouă și colegul nostru, inițiatorul modificării Codului familiei, nu este primul care vine cu o asemenea inițiativă. Avem de trei ani de zile la Camera Deputaților Codul civil modificat și aprobat de Senat, dacă-mi aduc aminte, în unanimitate. În cadrul Codului civil noi am reparat o nedreptate istorică și am reintrodus Codul familiei, în întregul său, în Codul civil. În noul Cod al familiei, așa cum l-am introdus noi în Codul civil, am modificat regimul matrimonial și am lăsat și comunitatea de bunuri, și separația de bunuri, și posibilitatea convențiilor matrimoniale. În aceste condiții, nouă ni s-a părut inoportun și am spus noi că bine ar fi... Și, dacă vă aduceți aminte, la dezbaterea moțiunii împotriva ministrului justiției am și spus: „Suntem cu un Cod civil de la 1864, l-am modificat după 150 de ani și nu știu cine are interes să mai stăm, probabil, încă 10—15 ani cu acest Cod civil în Legislativ și să nu-l promovăm”. Noi vom vota „nu”, pentru că proiectul respectiv nu este valoros din punct de vedere juridic și nu răspunde unei necesități sociale devenite evidente, pentru că există deja aceste modificări cuprinse într-un act care a trecut de Senat. Din acest motiv, noi apreciem că acela trebuie scos de la naftalină, terminată procedura legislativă și pus să răspundă relațiilor sociale la care trebuie să răspundă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Rodica Stănoiu. Microfonul 3.

Îi cer scuze colegului Vasilescu pentru faptul că i-am luat-o înainte, de această dată, de a vorbi în numele grupului.

Și eu susțin tot ce a spus antevorbitorul, cu atât mai mult cu cât în momentul definitivării, și numai al definitivării proiectului de Cod civil care zace, inadmisibil, de 3 ani, la Camera Deputaților, la Comisia juridică, eram ministrul justiției.

Acest proiect conține o muncă uriașă care s-a desfășurat pe parcursul a 20 de ani, poate și mai mult, și la care au participat profesori, cei mai mari civiliști ai țării noastre, în frunte cu profesorul Mihai Iliescu, și, ulterior, în perioada 1996—2000 s-a lucrat serios și în timpul mandatului domnului ministru Stoica. Am preluat tot ce era bun acolo, am definitivat proiectul și l-am depus.

Vreau să vă spun, însă, că această parte este una din cele mai interesante ale proiectului și cea care va suscita, probabil, o dezbatere foarte serioasă. Este motivul pentru care, așa cum spunea și domnul senator Chelaru, s-a lăsat acolo posibilitatea unei opțiuni între regimurile matrimoniale, și nu întâmplător, pentru că comisia a avut o largă dezbatere pe această temă, întrucât sunt categorii sociale care, în momentul de față, cer o protecție pe actuala reglementare a regimului comunității de bunuri, sunt categorii sociale care deja nu mai sunt interesate — dimpotrivă, aș zice — de adoptarea reglementării de separare a bunurilor. Deci s-a lăsat acolo toată gama de posibilități.

Sigur că acest proiect este interesant și sigur că, poate, inițiatorul, văzând că nu se mișcă nimic la Comisia juridică de la Camera Deputaților în acest sens, a fost îndreptățit să vină cu acest proiect, dar cred că soluția este deblocarea de urgență, pentru că, vă spun, este un proiect care însumează munca Ministerului Justiției și a echipelor de acolo, și numai a lor, indiferent de culoarea politică și de alternanța la putere care a fost în ultimii ani.

Deci noi, apreciind inițiativa, susținem, însă, că nu aceasta este soluția, ci revigorarea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Doamna senator Vedinaș. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Argumentele care s-au adus aici au fost, sunt convinsă, suficient de convingătoare pentru toată lumea. Și noi, din aceleași rațiuni, vom vota împotriva inițiativei legislative, însă aș vrea să aibă o anumită finalitatea dezbaterile pe care le-am avut și, în calitatea pe care o aveți, de vicepreședinte

al Senatului României, poate gândiți o modalitate prin care să atragem atenția asupra necesității de a se repune în dezbaterea Parlamentului proiectul de Cod civil al României. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, doamna senator.

Sper să se lase orgoliile deoparte și să se finalizeze inițiativele legislative aflate pe rolul celor două Camere, pentru că și noi suntem, cu anumite proiecte, în aceeași situație.

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Domnul senator Eckstein... Nu vă vedeam.

Guvernul susține acest proiect de lege și nu știu dacă n-ar fi bine, totuși, să votăm joi.

## **Doamna Norica Nicolai:**

În aceste condiții, putem lăsa votul pe luni, așa cum am decis la toate legile organice, dacă sunteți de acord.

Deci vot final pe raport luni, la ora 16,00.

Da, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Dumneavoastră ați dus mai departe, doamna președinte, o nedumerire a domnului senator Eckstein. Dânsul spunea că nu știe despre ce este vorba, dar s-a votat, și noi acceptăm votul acesta, dar îl rugăm, când vine la microfon, să se decidă. Dacă nu, îl ajutăm noi, cei de la P.R.M. Mulțumesc.

În materie de regim matrimonial, cred că e suficient de dumerit domnul Eckstein.

Deci luni, la ora 16,00, votul.

Stimați colegi,

La punctul 18 de pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este raportoare.

Reprezentantul Guvernului este prezent.

Domnule președinte Prodan, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte.

Onorat Senat, este o inițiativă a unui coleg deputat, domnul Giurgiu.

Comisia a adoptat un raport de respingere, în unanimitate.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului — microfonul 9 —, domnișoara secretar de stat. ## **Domnișoara Denisa Oana Pătrașcu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte. Stimat Senat,

Referitor la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, se propune ca din bugetul de stat să se plătească lunar o sumă reprezentând 100% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă din instituțiile care nu au angajat persoane cu handicap.

Considerăm că această majorare pe care ar trebui s-o plătească autoritățile și instituțiile publice ar avea ca efect atât pentru unitățile bugetare, cât și pentru unitățile private, care se găsesc într-o situație financiară dificilă, înrăutățirea situației economice prin creșterea cheltuielilor indirecte cu acest tip de contribuție.

Față de acestea, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege?

Constat că nu sunt...

Da? Nu văd.

Domnul senator Crețu, iertați-mă. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte. Sunt un pic surprins de poziția Guvernului aici.

Dacă în unitățile economice se acceptă prevederea de a angaja persoane cu handicap, poate sub un anumit procent, totuși, în serviciul de ambulanță, care este un serviciu deosebit, problema este mai dificilă. Acolo trebuie să conlucreze la secundă fiecare persoană. Altfel, cred că inițiativa legislativă este bună și merită susținută. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din păcate, inițiatorul, care are uneori și inițiative bune, nu îndrăznește să vină în plenul Senatului pentru a și le susține.

Mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale și

## Stimați colegi,

Constat că avem o problemă care ține de întrunirea cvorumului de ședință și vă rog să acceptați să reportăm acest proiect de lege pentru votul final de luni, după-amiază.

Să continuăm dezbaterile parlamentare pentru a da posibilitatea să dăm voturile, cu celeritate, luni, deoarece mai sunt înscrise pe ordinea de zi o serie de inițiative legislative.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnule senator Prodan, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Inițiativa aparține unui grup de colegi parlamentari ai Partidului România Mare și prevede ca și cei care sunt funcționari publici să primească pensii speciale. Nu vreau să fac un comentariu deosebit, dar să știți că am adoptat un raport de respingere în unanimitate, considerând că noi trebuie să blocăm în România pensiile speciale, și să nu permitem ca toate tipurile de persoane angajate pe Legea nr. 19/2000 să primească pensii speciale, deoarece atunci ar intra fiecare cu o pensie specială. Și medicii, și profesorii, și inginerii, toți ar dori pensii speciale.

Pe acest considerent și pe multe altele, noi am adoptat în unanimitate un raport de respingere.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Domnule senator Funar, vă rog — microfonul 8 —, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă amintiți că în vara și toamna anului 2004 cei care au făcut campania electorală sub culori portocalii, acum lăsând doar meteorologilor să ne mai vorbească despre codul portocaliu, le promiteau românilor „Să trăiți bine!”... Au cam uitat din cauza caniculei.

Noi, cei de la Partidul România Mare, la fel ca și dumneavoastră, dar noi am pus pe hârtie deja această propunere legislativă, am constatat că există foarte multe discriminări între cetățenii României și, în special, în ceea ce privește pensiile.

Pentru anumite categorii de cetățeni care au lucrat în anumite domenii, în special, în justiție, în armată, în Poliție, în servicii mai mult sau mai puțin secrete, se acordă pensii de serviciu, pentru cadrele didactice nu, pentru medici nu, pentru funcționari publici nu, pentru preoți nu, și așa mai departe.

Continuând demersurile bune care s-au făcut de către guverne și de către Parlament, în ideea de a extinde pensiile de serviciu și de a-i ajuta pe funcționarii publici să trăiască mai bine, am venit în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă care vizează instituirea pensiei de serviciu după aceleași reguli și procedee aplicate pentru alte categorii de persoane, urmând ca și pentru dascăli, și pentru medici, și pentru preoți să venim cu propuneri legislative în completare. Am mers cu politica pașilor mărunți, ținând seama de faptul că dintr-odată bugetul asigurărilor sociale și bugetul de stat care vine în completarea pensiei calculate după Legea nr. 19/2000, cele două bugete nu reușesc, dintr-odată, să facă față acestor creșteri de pensii, ca urmare a metodologiei pe care noi am propus-o.

Vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați propunerea noastră legislativă și să ajutăm Guvernul Tăriceanu II să-și materializeze prevederile din Programul de guvernare și promisiunea făcută românilor de a trăi mai bine. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ajutați și Președinția, dacă acest proiect de lege va fi adoptat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Doriți în replică? Sigur. Microfonul 8.

Un mic drept la replică. Încă nu ne-am gândit la o propunere legislativă pentru marinari.

Nu e timpul pierdut, domnule senator, având în vedere că sunteți preocupat de această materie. Vă urăm succes și în reglementarea acelei profesii.

Reprezentantul Guvernului. Microfonul 9.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Argumentul cel mai important pe care l-a spus președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este faptul că această inițiativă legislativă încalcă principiile unei directive, este vorba de Directiva nr. 86/378 din 1986 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în regimurile profesionale de securitate socială, precum și criteriile stabilite de Curtea Europeană de Justiție. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Doamna senator Stănoiu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Doamna președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să vă spun că punctul meu de vedere se află undeva la mijloc între cele două soluții. Fără doar și poate, în măsura în care avem regimuri speciale pentru anumite categorii, nu putem să spunem că respingem și că blocăm aceste lucruri.

Deci, din acest punct de vedere, temeiul pentru care comisia respinge nu mă satisface și nu pot să fiu de acord.

Dacă ele există, ele pot exista și pentru alte categorii și nu le putem bloca. De ce? Odată, însă... Nu sunt de acord cu domnul senator Funar, în legătură cu această inițiativă. Inițiativa dumnealui duce la gândul că, sigur, idealul nostru este ca toată lumea să aibă pensii mari. Alegând, poate, cea mai largă categorie pentru acest regim special, dintr-odată nu se poate, pentru că nu e realist și, oricum, în momentul în care ai ajunge cu regimul special pentru anumite categorii și la cea mai largă categorie, atunci ar însemna generalizarea. Și, de aceea, înțelept era să pornim, poate, și cu alte categorii care alături de magistrați merită, poate, o pensie de fidelitate după nu știu câți ani lucrați într-un domeniu special și care este extrem de solicitat.

De acord. Poate că nu sunt singurele categorii și am mari rezerve că cele care au astăzi chiar au fost înțelept selectate, cu excepția justiției care susține acest regim, este motivul pentru care, în numele Grupului Partidului Conservator, nu susținem această propunere, pentru rațiunile învederate, dar,

în același timp, țin să repet, nici cu argumentul adus de comisie pentru respingere nu pot fi de acord. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Dacă mai sunt luări de poziție din partea grupurilor parlamentare? Da.

Domnule senator Prodan, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc.

Doamna președinte de ședință, Onorat Senat,

Vreau să-i reamintesc distinsului nostru coleg, domnul senator Funar, că noi cunoaștem foarte bine conținutul „cărții portocalii”. Îmi pare rău că nu am un exemplar al cărții la mine, dar am să-l iau de acum în fiecare zi la dezbaterile plenului și am să vă citesc, dacă doriți, punct cu punct, ce era prevăzut în programul nostru de guvernare, și țin să vă amintesc că au fost îndeplinite toate punctele. Iar ceea ce dumneavoastră, în cadrul general, repetați la toate inițiativele legislative, ca să trăim mai bine, începe să prindă contur. Personal, m-aș fi bucurat dacă ați fi fost alături de ceea ce am propus de mai mult timp, să blocăm și, dacă este posibil, să stopăm, chiar să eliminăm toate pensiile speciale.

Vorbesc în nume propriu, credeți-mă că sunt împotriva acestor pensii speciale. Am ascultat-o cu tot respectul pe doamna senator Stănoiu, însă mi-e frică că vom ajunge cât se poate de repede în situația când nu mai putem sprijini prin bugetul de stat toate acele sume care sunt prevăzute pentru pensiile speciale.

Dacă ne gândim care este politica europeană, vedem că există posibilitatea pensiilor private și vedem că putem intra cu pilonul III de pensii, care prevede o contribuție a personalului, voluntară, după care, dacă acesta este un succes, să intrăm cu pilonul II de pensii, care prevede pensiile private obligatorii.

Nu soluția pensiilor speciale este o soluție, credeți-mă ce spun.

Noi, cum a spus și doamna senator Stănoiu, dacă dăm drumul acestui capitol, dăm drumul și discuției despre pensiile medicilor, ale profesorilor și pentru toate profesiile din România.

Deci noi trebuie să încercăm să limităm. Personal, sunt adeptul eliminării pensiilor speciale, să avem o lege pentru toată lumea, pentru cei care merită salarii pentru activitatea pe care o desfășoară să le dăm salarii deosebite, și dacă doresc o pensie deosebită să și contribuie la acea pensie deosebită.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Funar, vă rog. Microfonul central.

Doamnelor și domnilor senatori,

Discuția pe această temă ne-ar lua cred că multe ceasuri și poate chiar zile. În opinia mea, este o problemă de principiu, o problemă politică, de voință politică. Este necesar și cred că avem datoria morală fiecare dintre noi, cei care am avut șansa să fim aleși în Parlamentul României, să găsim soluții pentru a-i ajuta pe români să trăiască mai bine, mai ales pe cei care au trudit zeci de ani în regimul precedent, au construit socialismul, l-au desăvârșit și ne-au lăsat pe alte drumuri, să-i ajutăm să aibă pensii nu de exterminare cum au marea majoritate a pensionarilor, ci pensii care să le permită să trăiască decent, să le permită, acum, când există libertatea de deplasare, să plece în concedii în alte părți ale lumii, așa cum fac și pensionarii din alte țări vest-europene. Ar trebui să aibă aceste posibilități și ai noștri. Sunt țări ale lumii unde cetățenii, când ies la pensie, primesc o indemnizație de un milion de dolari fiecare. O să vă dau exemplu...

articolelor Legii nr. 19/2000 au fost deja îndeplinite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2007.

Celelalte, la care se referă domnul ministru Paul Păcuraru în această inițiativă legislativă, sunt în discuții cu partenerii sociali și la Guvern.

Drept urmare, ea a fost dezbătută în două ședințe ale comisiei, în data de 19 iunie și în 29 mai. Discutând și cu inițiatorul, comisia a adoptat un raport de respingere, urmând ca toate prevederile bune din această inițiativă să fie preluate în noua modificare legislativă. Drept urmare, avem un raport de respingere.

Spuneți-ne, că poate ne mutăm toți acolo...

E o țară care are petrol, în Dubai, de pildă. Și noi avem petrol, am avut petrol, dar s-a dat gratis la austrieci pentru prosperitatea statului austriac și a poporului austriac... Dar nu vă rețin pe această temă.

Este vorba de o voință politică. Noi trebuie și avem posibilitatea să găsim și resursele financiare pentru a acorda aceste pensii de serviciu, pentru a le generaliza într-o primă etapă. Probabil că se va ajunge, într-o altă fază, la un alt sistem de pensionare la care se gândește și se lucrează în momentul de față, dar atâta timp cât guvernele României au găsit și dau unui cetățean — care nu este pensionar, dar zice că e prinț de Hohenzollern — 600 de milioane de lei pe lună, 20 de milioane pe zi calendaristică, să cheltuiască fără niciun folos pentru țară și fără să dea socoteală nimănui, înseamnă că țara are bani. Și mai sunt din aceștia care beneficiază de asemenea bani, de sume uriașe, și taie frunză la câini. Prințul Duda de Hohenzollern are o leafă de zece ori mai mare decât Președintele României. Nu a candidat, nu l-a suspendat nimeni, nu l-a supus la referendumuri, nu-l caută ziariștii toată ziua să-l vâneze, nu au treabă nici țigăncile cu el, și așa mai departe.

Închei aici, doamnelor și domnilor senatori.

Cred că este bine să găsim împreună soluții pentru ca și funcționarii publici, și profesorii, și medicii, și alte categorii de cetățeni să beneficieze de aceste pensii de serviciu, pentru a elimina discriminarea care există în momentul de față, iar țara are resursele financiare necesare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Nemaifiind intervenții, declar închise dezbaterile generale. Votul pe raport și votul pe lege se vor da luni, la ora 16,00. Stimați colegi, cu acordul dumneavoastră, mai rămânem încă șase minute, sunt șase inițiative legislative care vizează domeniul pensiilor, având cam același obiect de reglementare.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Domnule senator Prodan, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Onorat Senat,

Inițiativa aparține distinsului nostru coleg, domnul senator Paul Păcuraru. O parte dintre prevederile și modificările

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 9, vă rog.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, pentru că toate acestea vor fi urmate într-un nou act normativ.

## Mulțumesc

Declar deschise dezbaterile generale. Constat că nu sunt înscrieri la cuvânt.

Vot final pe raport și pe proiectul de lege luni, ora 16,00. La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să prezentați raportul.

Inițiativa a rămas fără obiect, întrucât a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2007, drept urmare vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc. Aveți cuvântul. Domnișoara secretar de stat, aveți cuvântul.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din motivul deja prezentat.

Declar deschise dezbaterile generale. Constat că nu sunt înscrieri la cuvânt.

Votul pe raport și pe proiectul de lege luni, ora 16,00.

La punctul 22 din ordinea de zi figurează înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Aveți cuvântul. Vă rog.

Este o inițiativă neclar formulată a colegului nostru, domnul deputat Mircia Giurgiu, și întrucât ea contravine accesului liber la justiție comisia a adoptat un raport de respingere.

Mulțumesc.

Domnișoara secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din motivul deja prezentat.

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt.

Votul pe raport și pe proiectul de lege luni, ora 16,00.

La punctul 23 din ordinea de zi figurează înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea articolului 80 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să prezentați raportul de respingere.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Știți cu toții că inițiativa Partidului Social Democrat, care s-a transformat într-un proiect de lege al Guvernului României, privind majorarea pensiilor, a fost acceptată — până la 35%. Drept urmare, comisia nu poate admite acest procent de 45 și propune raport de respingere.

## Mulțumesc.

Înțeleg că a fost deja un succes pe această inițiativă. Domnișoara secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

Întrucât Legea nr. 250/2007 a intrat deja în vigoare, ea a reglementat nivelul valoric al punctului de pensie, valoarea fiind de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat începând cu 1 ianuarie 2008, respectiv, 45%, cum vrea inițiatorul, începând cu 1 ianuarie 2009.

Nu susținem inițiativa de față.

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al P.R.M., așa cum s-au angajat ieri cei doi președinți ai P.R.M. și ai Partidului Conservator, susține această propunere legislativă.

Creșterea este mică, doar de circa 7 procente față de legea adoptată de Parlament. În toate comunicatele și punctele de vedere exprimate de către reprezentanții Guvernului Tăriceanu II, în special de premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu și ministrul economiei și finanțelor, se susține că România înregistrează cele mai mari ritmuri de dezvoltare economică din Europa, cele mai

mari creșteri ale veniturilor bugetare și se pune problema pe ce să cheltuiască Guvernul banii. În condițiile acestea, propunerea legislativă a colegilor de la Partidul Conservator este bine-venită și fonduri există.

Sper, doamnelor și domnilor senatori, că veți susține prin votul ce urmează a fi dat luni după-amiază această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Da.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Înțeleg că avem și pe unul dintre inițiatori prezent. Doamna deputat Lia Ardelean, sunteți inițiator al acestui proiect de lege și îmi face plăcere să vă dau cuvântul.

Stimați colegi, vă rog să dăm cuvântul unei doamne. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Doamna Cornelia Ardelean** _— deputat_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă cer scuze pentru întârziere, a fost votul final la Camera Deputaților, și nu pentru că aș fi fost dezinteresată de propunerea legislativă.

Propunerea, așa cum știți, prevede majorarea punctului de pensie. Majorarea punctului de pensie este importantă, ea s-a aprobat deja printr-o lege, eu am vrut doar să susțin faptul că este foarte importantă majorarea pensiilor pentru vârstnici.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt alte intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt.

Domnul senator Neculai Apostol. Vă rog. V-a inspirat doamna Lia Ardelean. Microfonul 3, vă rog.

## Doamna președinte, Dragi colegi,

Nu știu dacă toți colegii care inițiază proiecte de legi se consultă și cu asociațiile profesionale, cu patronatele, să vadă care este gradul de suportabilitate al acestora. Tot vorbim de creșteri economice foarte mari, haideți să discutăm și cu asociațiile profesionale și cu patronatele, nu discutăm numai noi, aici. Suntem un cerc închis, lucrăm ca într-o castă, haideți să extindem un pic această analiză să vedem dacă este posibil sau nu.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, și chiar vă înțeleg în calitatea mea de liberală.

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbaterile generale, le declar închise. Votul pe raport și pe proiectul de lege luni, la ora 16,00.

La ultimul punct, punctul 24 din ordinea de zi, este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea alineatului (1) al art. 78 din Legea 19/2000, referitor la calcularea punctajului anual al asiguratului pentru anii incomplet lucrați.

Domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrucât această propunere legislativă ar crea o inechitate și un dezavantaj celor cu contribuție continuă pentru a-și asigura veniturile necesare pensiei, comisia a analizat și a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere a acestei inițiative legislative.

Reprezentantul Guvernului — microfonul 9 —, aveți cuvântul.

Guvernul nu susține acest proiect de lege, deoarece prin modalitatea de împărțire a numărului de luni lucrate în anul respectiv asiguratul ar fi favorizat în raport cu alte persoane

care desfășoară activitate profesională pe întreg parcursul anului, astfel încât s-ar încălca principiile referitoare la egalitatea în drepturi și de tratament.

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Vot final pe raport și pe proiectul de lege luni, ora 16,00. Stimați colegi,

Vă anunț că am epuizat întreaga ordine de zi și vă urez o după-amiază plăcută în comisii.

Stimați colegi, la ora 13,00 avem ședința Biroului permanent al Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12,53._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202245]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 111/14.IX.2007 conține 32 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei