Viorel Salan

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care am s-o prezint azi am intitulat-o „Pacea și stabilitatea europeană – provocări pentru președinția României la Consiliul Europei”.

Recent un tânăr m-a oprit pe stradă și m-a întrebat direct: „Va fi război, domnule senator?” Și am realizat în acel moment că tensiunea din dialogul politic public internațional a depășit capacitatea limbajului diplomatic de a atenua asperitățile de comunicare dintre părți, astfel că oamenii obișnuiți au început să perceapă existența unui pericol real, din ce în ce mai vizibil.

Două evenimente majore pentru pacea lumii în care trăim au avut loc săptămâna trecută: Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles și Conferința de securitate de la München.

Marți și miercuri, la Bruxelles, miniștrii apărării din statele membre NATO au evaluat consecințele retragerii Statelor Unite și Rusiei din Tratatul privind forțele nucleare intermediare și situația din Ucraina. Concluzia reuniunii a fost că sistemul de rachete dezvoltat de Rusia reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea alianței și s-a cerut din nou respectarea tratatului. Este evident că alianței i s-a cerut din nou respectarea tratatului. Un tratat respectat unilateral nu mai poate fi o garanție pentru securitatea europeană și, de aceea, intenția Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind forțele nucleare intermediare are acum sprijinul deplin al tuturor aliaților NATO. Aceasta va dura șase luni, iar acest scurt răgaz de timp ar putea fi și o oportunitate în ceea ce privește regruparea ambelor părți în sensul reluării poziției de noncombat.

Vineri și sâmbătă a avut loc cea de-a 55-a ediție a Conferinței de securitate de la München, la care au luat parte peste o sută de șefi de stat și de guvern, miniștri de externe, miniștri de apărare și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Dezbaterile forumului au avut ca temă principală schimbările globale majore ale echilibrului de forțe la care asistăm și care ar putea duce la apariția unei noi ordini mondiale. Raportul anual al Conferinței de securitate de la München identifică începutul unei noi competiții strategice globale, a cărei configurație finală este deocamdată impredictibilă.

Alăturarea concluziilor celor două întruniri sugerează fără dubii că ne confruntăm în prezent cu un nivel ridicat de instabilitate generală în ceea ce privește pacea la nivel

global. Constatăm, de asemenea, că dialogul politic public a devenit tensionat până la cel mai înalt nivel și acest fapt a ajuns să îngrijoreze direct cetățenii, așa cum m-am convins personal.

Anul viitor se împlinesc 75 de ani de la primul și ultimul bombardament nuclear efectuat vreodată. Numărul victimelor a depășit atunci câteva zeci de mii, iar urmările toxice ale radioactivității crescute au continuat să se manifeste nociv asupra generațiilor următoare, timp de mai multe decenii. Am învățat ceva în urma acestei tragedii de război? Sunt convins că da. Toate statele lumii au înțeles că orice viitor război nuclear va avea consecințe umanitare și de mediu mult mai grave decât bombardamentele din 1945 asupra Japoniei. Un incident nuclear nu poate fi izolat geografic, efectele lui extinzându-se dincolo de granițele de stat, iar România și alte țări europene au simțit mulți ani efectele ploilor radioactive după explozia reactorului nuclear de la Cernobîl.