Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 20 februarie 2019 · monitorul.ai

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi are următorul titlu: „Social-democrația vrea să facă din români un popor marsupial, iar din bugetul de stat un uriaș marsupiu”.

Săptămâna trecută am luat parte cu toții la un maraton haotic impus de actuala coaliție de guvernare PSD–ALDE cu privire la dezbaterea și adoptarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Au fost multe controverse, polemici și dispute. Au fost eforturi și încercări ale opoziției de a trece de mașina de vot a coaliției de guvernare amendamentele respinse în Comisiile pentru buget, finanțe.

Pentru a încuraja cât de cât sporul demografic al populației, am reușit, cu ajutorul unor colegi din opoziție și al UDMR, să trecem propunerea PNL de a se mări alocațiile pentru copii începând cu 1 martie 2019. După o pauză de 30 de minute, solicitată imediat de către Grupul PSD, la reluarea ședinței PNL a fost acuzat pentru acest amendament în favoarea părinților din România de demagogie și că suntem obsedați de această măsură chiar de către președintele PSD, Liviu Dragnea. Nimeni nu a explicat însă de ce Legea bugetului a întârziat nepermis de mult, din toamnă până acum, în prag de primăvară, și de ce nu va rezolva adevăratele probleme ale țării.

Din păcate, vom suferi cu toții, indiferent de opțiunile noastre politice. Și în acest an de guvernare PSD–ALDE va crește deficitul, oamenii de afaceri vor închide tot mai multe firme, ne vom împrumuta tot mai scump, prețurile vor crește în continuare, iar mulți compatrioți vor migra spre alte zări, cu o lume mai bună, din păcate.

## Stimate colege și stimați colegi senatori,

Atâta timp cât actuala coaliție de guvernare va confunda portofoliile ministeriale cu portofelele personale, politicile publice vor fi doar generatoare de subzistență, nicidecum unele care să modernizeze și să dezvolte România, prin investiții viabile și sustenabile, care să aducă plusvaloare economiei. Poporul român nu trebuie să stea cu mâna întinsă către guvernanți, nu trebuie să fie pomanagiul celor care se îndestulează pe seama lui, ci trebuie să fie beneficiarul unor politici publice care să-i asigure o viață demnă. Iar PSD–ALDE a dovedit din plin că nu este capabil decât de umilirea propriei națiuni.

Închei printr-un aforism al lui Valeriu Butulescu, care reliefează în mod fidel realitatea actuală din România: „Social-democrația vrea să facă din români un popor marsupial, iar din bugetul de stat un uriaș marsupiu.”

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Vela, senator, Partidul Național Liberal, Circumscripția Caraș-Severin.

Ion Hadârcă

#12300

Vă mulțumesc, mult stimată doamnă președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

În continuarea serialului meu unionist, astăzi prezint declarația politică „Un nume cât o legendă – Constantin Stere”.

Strălucitul orator, publicist, scriitor și om politic Constantin Stere era pentru noi, cei născuți în Basarabia ocupată de sovietici, un nume interzis, cu o operă ținută sub șapte peceți. Cazul Vasilenco, incredibil, dar adevărat, este edificator pentru acele vremuri. În scurta perioadă a dezghețului hrușciovist din anii ’60, tânărul și talentatul cercetător Ion Vasilenco a cutezat să-și dea doctoratul în baza operei lui Stere. Ordinul de veto pus pe lucrare și retragerea semnăturii l-au împins pe bietul cercetător la balamuc, apoi la sinucidere. Nici în România socialistă Stere nu a fost acceptat. Totuși interdicțiile nu au făcut decât să-i sporească legenda.

O imensă suferință și ardoare militantă încă nestinsă până azi întruchipează personalitatea lui Constantin Stere, basarabeanul ale cărui nume și operă se înscriu perfect în tematica Centenarului. În pledoariile sale unioniste, Stere vedea Basarabia cu sârma ghimpată pe frunte, ca pe fruntea unui Crist, asumându-și prin calvar mântuirea.

Zbuciumata viață a lui Stere este o pânză de mari dimensiuni, cu vaste cuprinderi de abisuri glaciale siberiene, cu prăbușiri și înălțări pe culmile celor mai mărețe idealuri. O parte a acestei vieți o putem cunoaște din romanul-fluviu al lui Constantin Stere, construit pe fundament biografic, „În preajma revoluției”. Sunt convins că, dacă acest roman ar fi fost lansat în una din limbile de circulație europeană, ar fi fost așezat în șirul vastelor pânze epice ale lui Romain Rolland, John Galsworthy etc. Apropo, în cea mai recentă listă canonică a revistei „România literară” – „100 de cărți de proză în 100 de ani” –, romanul lui Stere este cuprins printre primele.

După 100 de ani de la momentele apoteotice ale istoriei, la făurirea căreia a participat, putem spune că toată frământarea lui Stere, tot neogoitul lui spirit și debordanta lui energie au fost date unui singur scop: dezrobirea Basarabiei.

Stere n-a fost un om comod. Caracterul lui a fost marcat, din fragedă tinerețe, de trauma anilor grei de surghiun siberian pentru delict de idei incompatibile cu țarismul rus. Când a înțeles esența social-democrației ruse, de care era atașat, a știut să-și regăsească rostul în mișcarea de eliberare națională, a fondat doctrine, partide, publicații, precum ziarul „Basarabia” și revista „Viața românească”. A inițiat discuții, dezbateri, polemici și proiecte de anvergură,

unele găsindu-și reflectarea în una din cele mai moderne Constituții europene – a României reunite.

Stere a fost un oponent aprig al intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Toată ființa lui a protestat la luarea acestei decizii. A părăsit în 1916 postul de rector al universității din Iași și s-a mutat la București. Era dezolat că România nu s-a angajat de partea forțelor care luptau împotriva Rusiei, imperiul care ținea sub talpă de mai bine de o sută de ani Basarabia chinuită. El o dorea eliberată și intuiția îi spunea că a venit momentul. Nu știa însă cât de întortocheate pot fi cărările istoriei. Stere a pătimit mult pentru acest pas, a fost învinuit de colaboraționism și blamat cu obstinație, în contrapondere cu alți lideri politici ai vremii, Carp, Marghiloman, Titu Maiorescu, George Arion și alții, care au rămas la fel sub ocupația germană. A fost marcat mult de aceste ostracizări, multe din ele gratuite și injuste.

Câtă dreptate avea Stere să se opună transmiterii tezaurului românesc sub custodia regimului țarist în disoluție! Și cât de mult vorbește despre această conjurație ostilă neadmiterea lui în rândurile Academiei Române, propunere făcută în 1918 de Duiliu Zamfirescu și blocată de Nicolae Iorga. Dar peste toate vicisitudinile, în momentul în care destinul i-a deschis o portiță spre Basarabia amenințată de bolșevism și aflată în grave convulsii, a fost exact acolo unde a trebuit să fie: în Iașii din primăvara anului 1918.

Portretul maestrului Mihail Sadoveanu din această perioadă este o ușoară mângâiere pentru cel pătimit: „Și iată-mă într-o zi luminoasă de martie, cu prieteni, având în mijlocul nostru pe un sol din Bucureștii îndepărtați. Era între noi hulitul pe nedrept, ostracizatul. Era un sol pentru Basarabia. Se ducea într-un vechi pământ de luptă. În dosul conversațiilor și discuțiilor curente, bănuiam în el cu toții ceea ce nu voia să mărturisească: o bucurie continuă, o nădejde pe cale de a deveni realitate. Amintirile primei tinereți, activitatea de după revoluția de la 1907, lupta aspră din ultimii ani puneau în ochii lui Stere acea umbră gravă care acoperea izbucnirea sufletului ca nourii strălucirea de primăvară.”

Stere intră direct în atmosfera locului, fără a pierde niciun minut. El se avântă în discursuri ca să convingă pe cei ezitanți să voteze unirea cu România în Sfatul Țării ori pe opozanți, cum erau cei din fosta administrație țaristă, aserviți de reprezentanții unor minorități naționale.

Un alt martor al evenimentelor de la Chișinău, Dimitrie Bogos, mărturisește în cartea sa „La răspântie” cum s-a manifestat Stere la banchetul serii organizate în cinstea delegației sosite: „A fost un delir când vorbea Stere. L-am văzut atunci de prima oară în viață. Cu o voce fermă, hotărâtoare, cu o logică de fier explica domnul Stere necesitatea actului unirii. Cred că domnul Stere niciodată în viața lui n-a fost așa de tare, așa de convingător ca în seara de 24 martie. Clipe înălțătoare, clipe mărețe, care nu se vor uita niciodată în viață.”

În zilele premergătoare celei în care Sfatul Țării a votat unirea, Constantin Stere a participat la 26 de consfătuiri, la care a militat în favoarea unirii în forma percutantă proprie lui. La 27 martie 1918 a fost prezent în Sfatul Țării. Era deja o legendă, un basarabean prin suferință și un român prin conștiință. Discursul lui Stere la deschiderea sesiunii istorice este unul magistral: „Domnilor deputați” – se adresează Stere Sfatului – „în viața omului, ca și a popoarelor întregi, momente așa de înălțătoare nu-s multe. Sunt profund emoționat pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o și pentru greaua sarcină pe care ați pus-o pe umerii mei, dar simt și o bucurie nesfârșită că-mi dați iar posibilitatea de a lupta pentru dreptul și libertatea poporului al cărui fiu sunt. Gonit din țara mea natală prin puterea oarbă a despotului țar, astăzi eu iarăși sunt adus aici, prin voința poporului eliberat.”

Minorității ruse și acoliților ei Stere le-a amintit în ziua de 27 martie 1918 un mare adevăr: „Poporul românesc n-a venit în Basarabia din afară, el aici s-a născut, aici a fost acel cazan unde au fiert și s-au topit toate acele elemente din care s-a născut poporul român. Noi nu avem unde ne duce și pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră. Un veac fără sfârșit noi, plecați, tăcuți, conștienți de slăbiciunea noastră, noi am dus jugul. Un veac întreg limba noastră a fost interzisă. Un veac întreg cartea în limba natală a fost persecutată, ca o otravă revoluționară. Sacrificii imense făceau aceia care doreau să își însușească începuturile culturii naționale.”

Sunt cuvinte pe care le putem dăltui în bazaltul istoriei spre luarea noastră aminte. Unica sintagmă ce ar putea fi modificată este că nu un veac, ci două s-au făcut deja de când noi, basarabenii, ducem jugul împilării naționale. O bună parte din basarabeni nu pot ieși nici azi din acest jug, acceptând robia și votând forme politice aberante ale mizeriei ei. Spiritul lui Constantin Stere și verbul lui suferind se cer a fi invocate de urmașii lui, unioniștii zilelor noastre.

Cu itinerare până dincolo de Cercul Polar, dar cu tinerețea frântă sub zăbrele țariste, Stere n-a încăput în dușmănosul secol XIX. N-a încăput nici în secolul XX, care se vestea pentru el și pentru Basarabia-i natală unul plin de mari speranțe și realizări, dar eșuat în războaie și dezbinări.

Secolul XXI aduce în fața noastră un Stere arboros, cu izbânzi și erori, cu o vastă coroană publicistico-literară, cu un tumultuos roman-fluviu publicat în ediția academică de „Opere fundamentale”, cu cele patru volume monumentale de publicistică, în mare parte inedite, de peste 3.300 de pagini, îngrijite de harnicul cercetător Victor Durnea, în fine, cu marea durere cronică a Basarabiei înstrăinate, iarăși neîncăpută în hotarele României moderne. Depinde de noi, contemporanii, ca secolul XXI să ni-l încorporeze acasă definitiv, cu tot neamul său vitreg, odată cu deplinul Stere, cel legendar.

Vă mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator ALDE de Vaslui.

Remus Mihai Goțiu

#21233

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi,

„Distrugerea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului trebuie să înceteze!”

Dacă vom permite Romsilva să-și ducă la capăt planul malefic, în scurt timp pădurile dintr-una dintre cele mai frumoase zone ale României, inclusiv păduri virgine incluse în Patrimoniul mondial UNESCO, se vor transforma în rumeguș. Iar dumneavoastră veți fi complici la această distrugere iremediabilă.

Am documentat și investigat pe teren, în ultimii doi ani, situația din Semenic; am purtat o numeroasă corespondență cu Ministerele Mediului și Apelor și Pădurilor, în care am prezentat vandalizările, abuzurile și ilegalitățile pe care le-am constatat. Am solicitat anchete ale corpurilor de control ale acestor instituții, care au confirmat o mare parte a celor semnalate, și am declanșat mai multe dosare de cercetare penală. Și totuși Romsilva continuă să aplice propria lege, care calcă în picioare legile acestei țări și obligațiile pe care și le-a asumat prin contractul de administrare pe care l-a semnat.

A trecut deja mai bine de jumătate de an, din mai 2018, de când Romsilva a fost pusă în întârziere pentru că n-a finalizat și nu a trimis spre aprobare planul de management al parcului. Care a fost reacția Romsilva? În bătaie de joc și dispreț total față de păduri, față de cetățeni și față de lege, a încropit un plan de management a cărui aprobare i-ar permite să bage drujbele și TAF-urile pe două treimi din suprafața parcului.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu domeniul: conform recomandărilor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, zonele de protecție strictă și integrală dintr-un parc național trebuie să fie de minimum 75%. În planul Romsilva pentru Semenic – Cheile Carașului, asemenea zone reprezintă 34%! Și se așteaptă ca Ministerul Mediului să aprobe hăcuirea pădurilor de pe restul de 64% din suprafață.

Chiar și fără punerea în întârziere din mai 2018, grozăvenia unui asemenea plan de management ar fi trebuit să-i facă să înțeleagă pe responsabilii din Ministerul Mediului că intențiile Romsilva sunt, dincolo de orice dubiu, de transformare a Parcului Național Semenic – Cheile Carașului într-un uriaș abator de păduri.

Stimate colege și stimați colegi din Senatul României, îndeosebi cei care susțineți actualul Guvern,

Vă solicit expres să vă exercitați toate prerogativele și obligațiile constituționale și legale pe care le aveți și să stopați aprobarea și punerea în aplicare a planului diabolic al Romsilva. Distrugerea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului trebuie să înceteze!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Viorel Salan

#24081

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care am s-o prezint azi am intitulat-o „Pacea și stabilitatea europeană – provocări pentru președinția României la Consiliul Europei”.

Recent un tânăr m-a oprit pe stradă și m-a întrebat direct: „Va fi război, domnule senator?” Și am realizat în acel moment că tensiunea din dialogul politic public internațional a depășit capacitatea limbajului diplomatic de a atenua asperitățile de comunicare dintre părți, astfel că oamenii obișnuiți au început să perceapă existența unui pericol real, din ce în ce mai vizibil.

Două evenimente majore pentru pacea lumii în care trăim au avut loc săptămâna trecută: Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles și Conferința de securitate de la München.

Marți și miercuri, la Bruxelles, miniștrii apărării din statele membre NATO au evaluat consecințele retragerii Statelor Unite și Rusiei din Tratatul privind forțele nucleare intermediare și situația din Ucraina. Concluzia reuniunii a fost că sistemul de rachete dezvoltat de Rusia reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea alianței și s-a cerut din nou respectarea tratatului. Este evident că alianței i s-a cerut din nou respectarea tratatului. Un tratat respectat unilateral nu mai poate fi o garanție pentru securitatea europeană și, de aceea, intenția Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind forțele nucleare intermediare are acum sprijinul deplin al tuturor aliaților NATO. Aceasta va dura șase luni, iar acest scurt răgaz de timp ar putea fi și o oportunitate în ceea ce privește regruparea ambelor părți în sensul reluării poziției de noncombat.

Vineri și sâmbătă a avut loc cea de-a 55-a ediție a Conferinței de securitate de la München, la care au luat parte peste o sută de șefi de stat și de guvern, miniștri de externe, miniștri de apărare și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Dezbaterile forumului au avut ca temă principală schimbările globale majore ale echilibrului de forțe la care asistăm și care ar putea duce la apariția unei noi ordini mondiale. Raportul anual al Conferinței de securitate de la München identifică începutul unei noi competiții strategice globale, a cărei configurație finală este deocamdată impredictibilă.

Alăturarea concluziilor celor două întruniri sugerează fără dubii că ne confruntăm în prezent cu un nivel ridicat de instabilitate generală în ceea ce privește pacea la nivel

global. Constatăm, de asemenea, că dialogul politic public a devenit tensionat până la cel mai înalt nivel și acest fapt a ajuns să îngrijoreze direct cetățenii, așa cum m-am convins personal.

Anul viitor se împlinesc 75 de ani de la primul și ultimul bombardament nuclear efectuat vreodată. Numărul victimelor a depășit atunci câteva zeci de mii, iar urmările toxice ale radioactivității crescute au continuat să se manifeste nociv asupra generațiilor următoare, timp de mai multe decenii. Am învățat ceva în urma acestei tragedii de război? Sunt convins că da. Toate statele lumii au înțeles că orice viitor război nuclear va avea consecințe umanitare și de mediu mult mai grave decât bombardamentele din 1945 asupra Japoniei. Un incident nuclear nu poate fi izolat geografic, efectele lui extinzându-se dincolo de granițele de stat, iar România și alte țări europene au simțit mulți ani efectele ploilor radioactive după explozia reactorului nuclear de la Cernobîl.

Aceste consecințe imprevizibile au determinat marea majoritate a statelor care dețin arme nucleare să renunțe încă de la începutul anilor 1990 la efectuarea de teste nucleare subterane. De asemenea, în ultimii ani s-a promovat constant ideea unui tratat care să interzică armele nucleare la nivel global. În 2017, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat campaniei internaționale de eliminare a armelor nucleare, care a reușit să convingă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite să organizeze o conferință care să negocieze un tratat de interzicere a armelor nucleare. Textul Tratatului privind interzicerea armelor nucleare a fost adoptat de un număr de 122 de state în 2017.

În ciuda eforturilor de dezarmare, stocurile globale de arme nucleare reprezintă încă peste 14.000 de focoase, ceea ce reprezintă, fără îndoială, un pericol permanent.

În aceste condiții dificile și complicate, cea mai bună alegere pentru liderii politici rămâne o politică care să aibă ca principal obiectiv menținerea păcii în lume. Iar pentru România stabilitatea și siguranța sunt legate, pe de o parte, de Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, iar, pe cealaltă parte, de politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene.

România a fost și este un aliat de nădejde și un partener serios și a demonstrat aceasta în toate activitățile și misiunile internaționale la care a luat parte. România a fost mereu un factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar președinția Consiliului Uniunii Europene este cel mai bun prilej ca Europa să poată beneficia de această viziune integratoare.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator în Circumscripția nr. 22 Hunedoara.

Victorel Lupu

#29476

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Titlul declarației politice: „Dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Est”.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Astăzi doresc să punctez, cu câteva exemple, ce a însemnat în ultimii ani dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Est a României. Pentru acuratețea informațiilor, am folosit date din Raportul de monitorizare al Planului regional de acțiune pentru turism Nord-Est 2017–2023. Acesta a fost realizat de specialiștii Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Raportul este aferent anului 2018.

Astfel, numărul de turiști care au venit în cele șase județe ale Moldovei a fost în creștere continuă. Față de anul 2008, numărul de turiști care au vizitat Regiunea Nord-Est în 2017 a crescut cu 63,72%, adică de la 725.000 la aproape 1,2 milioane, în timp ce numărul de înnoptări a înregistrat o creștere cu 38,54% în aceeași perioadă.

Muzeele reprezintă o componentă foarte importantă a punctelor de atracție frecventate de turiști. Această zonă a țării se află, ca număr, pe a doua poziție, după Regiunea Centru, într-un top național al muzeelor și colecțiilor publice, cu 127 de astfel de repere culturale înregistrate oficial. Se observă o evoluție inclusiv în acest caz al numărului de muzee care au înregistrat o creștere cu 10% față de anul 2008. Cifrele oficiale atestă că numărul total de oaspeți în muzeele Moldovei a fost acum doi ani de aproape 2,5 milioane de persoane, observând-se o creștere cu 16,55% față de anul 2016 și cu 57,85% mai mult comparativ cu anul 2008.

Creșterea numărului de turiști români și străini deopotrivă a fost rezultatul mai multor acțiuni comune, atât din partea decidenților din administrație, cât și din partea operatorilor economici privați. Câteva repere: în exercițiul financiar 2014–2020, prin Programul operațional regional, vor fi finanțate în regiune lucrări de reabilitare la șapte muzee, valoarea totală eligibilă ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro. Totodată, un centru de agrement va fi construit, iar un altul revitalizat, valoarea cumulată a acestora depășind 5,5 milioane de euro. În al treilea rând, sunt programate investiții cu fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii stațiunilor balneoclimaterice, valoarea proiectelor fiind de peste 10 milioane de euro.

Cele mai multe proiecte POR 2014–2020 care au în vedere investiții în domeniul turismului sunt concentrate în județul Suceava, 38,58% din totalul investițiilor. Pe locul al doilea se situează județul Iași, cu 21,02% din valoare, urmat de județul Bacău, cu 14,36% din valoarea investițiilor. La sfârșitul lunii septembrie 2018, valoarea proiectelor care au fost depuse, sunt contractate ori în curs de contractare ale autorităților publice locale din Regiunea Nord-Est prin

Programul operațional regional 2014–2020 se ridicau la peste 145 de milioane de euro. Așa reiese din Raportul de monitorizare al Planului regional de acțiune pentru turism.

Investiții publice au antrenat și proiectele operatorilor privați. Și în acest caz, tot statistica oferă cele mai clare informații. Față de anul 2008, în 2017 numărul structurilor de primire turistică din Regiunea de Nord-Est a înregistrat o creștere consistentă, de peste 112%. Importantă este și majorarea numărului de hoteluri, cabane, vile, pensiuni turistice și agroturistice din zonele rurale, care reprezintă o alternativă economică pentru locuitorii din satele și comunele Moldovei.

Acum, cu finanțare europeană, există și proiecte depuse, contractate sau în curs de contractare de beneficiari privați, în cazul acestora suma totală fiind de aproape 76 de milioane de euro.

În continuare, potențialul de creștere a turismului în Moldova este unul foarte ridicat. Vorbim despre turism în toate formele sale de exprimare: de recreere și agrement, cultural, de afaceri, ecumenic sau balnear. Turismul de sănătate și wellness, adică de bunăstare, reprezintă o zonă de mare interes pentru piața externă, în prezent această ramură fiind exploatată doar într-o măsură redusă. Consider că programele administrației centrale și ale celor locale trebuie să meargă pe această cale a susținerii dezvoltării turismului în regiunea Moldovei, dar și în celelalte zone ale țării cu potențial turistic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Radu Mihai Mihail

#34101

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe 24 februarie, la Chișinău se va decide viitorul unei țări în plin zbucium între Est și Vest, între politicienii corupți și cei curați, între cei care gonesc oamenii din țară și cei care vor să-i aducă acasă.

Republica Moldova trece printr-o gravă criză a democrației. Instituțiile statului sunt subordonate politic. Țara este la cheremul unor oameni care controlează tot. Justiția a devenit captivă unor interese personale sau de grup. Toate acestea vin împotriva curentului remarcabil pe care se înscrisese Republica Moldova în urmă cu câțiva ani, vin împotriva dorinței și a intereselor cetățenilor care au arătat, nu de puține ori, că gândesc în mod european și că își doresc o țară europeană. Faptic, bunurile exportate în România din Republica Moldova au ajuns să valoreze de 3,5 ori mai mult decât cele exportate în Federația Rusă. În 2018, 69% din exporturile Republicii Moldova au ajuns pe piețele Uniunii Europene, în timp ce către țările Rusiei, țările din Federația Rusă și CSI acest nivel este la 15%. Acest progres s-a întâmplat pentru că România și Uniunea Europeană și-au deschis piețele, în timp ce Federația Rusă știe doar să terorizeze, prin facturi ridicate la gaz și embargouri la bunurile moldovenești.

Dar nu e suficient să întărești contactele economice și comerciale. O altă prioritate în relația României și Uniunii Europene cu Republica Moldova este salvarea democrației. Iar pentru aceasta frații noștri se bazează pe noi.

Am mai spus-o și când am mers la Chișinău: degeaba renovezi grădinițe, dacă întorci capul atunci când politicienii de acolo încalcă principiile statului de drept. Guvernarea actuală PSD–ALDE de la București se face că nu vede derapajele antidemocratice și astfel devine complice la distrugerea democrației în Republica Moldova. Avem exemple extrem de clare: schimbarea sistemului electoral, în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneția, anularea abuzivă a alegerii primarului de la Chișinău, restrângerea posibilității cetățenilor Republicii Moldova din străinătate să-și exprime dreptul la vot, toate lucruri de o extremă gravitate.

În tot acest timp însă, vizitele oficialilor români în Republica Moldova sunt făcute de parcă totul e bine dincolo de Prut. Nimic nu pare să fie în neregulă pentru miniștri ca Meleșcanu și Birchall, care se afișează fără jenă alături de oamenii puterii de la Chișinău. Dar de ce să ne mirăm? Guvernarea PSD–ALDE a demonstrat că vrea și pentru România un traseu similar cu cel al Republicii Moldova: de la orientarea către Vest la cea către Est, de la democrație la autoritarism. Dacă cineva vrea să vadă unde vor să ajungă domnii Dragnea și Meleșcanu, poate să privească Republica Moldova de astăzi: slăbită, controlată și tot mai departe de Uniunea Europeană și de valorile democratice europene.

Uniunea Salvați România crede într-un destin european pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Republica Moldova se află într-un moment cu adevărat decisiv. Drumul pe care îl va lua depinde, ca și în România, de câți cetățeni vor ieși la vot, depinde de cei care vor învinge intimidările și vor ieși la vot. Va depinde de tinerii care își vor suna bunicii să iasă din casă și să voteze pentru o Europă cu Moldova, pentru o Moldovă europeană. Și nu peste ani, când va fi prea târziu, ci acum!

Vă mulțumesc.

Doru Adrian Pănescu

#37688

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Titlul declarației mele este „Securitatea în școli, o necesitate”.

Stimați colegi,

Cazul profesoarei înjunghiate în fața cancelariei într-o școală din Ploiești la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an a readus în atenția noastră, a tuturor, problema securității în școli. Cazul nu este însă unul singular. La sfârșitul lunii martie 2018 un fapt similar s-a petrecut în comuna Oșești, din județul Vaslui, unde un tânăr înarmat cu un cuțit a intrat în școala din localitate și „a amenințat o elevă, pe mama acesteia și pe o profesoară și a rănit minora cu cuțitul în zona mâinilor”, conform Agerpres.

Multe cazuri asemănătoare au fost prezentate, de altfel, în ultimul an în presă. Au fost situații în care fie elevii, fie profesorii au fost agresați în incinta școlilor, incidentele generând panică atât în rândul elevilor, al cadrelor didactice, cât și al părinților.

Obligativitatea asigurării serviciilor de securitate în unitățile de învățământ este prevăzută în mai multe acte normative aflate în vigoare, însă în cele mai multe dintre școli acestea pur și simplu nu există. În art. 105 pct. (2) din Legea educației naționale este prevăzut faptul că „finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi”. De asemenea, obligația legală ca primăriile să asigure serviciul de pază al școlilor este cuprinsă și în Legea nr. 35/2007 a siguranței în școli, dar și în Legea nr. 333/2003 – Legea pazei, care prevede că fiecare autoritate publică este obligată să asigure paza clădirilor pe care le are în subordine.

În multe cazuri autoritățile locale invocă faptul că nu-și permit să aloce cheltuieli distincte sau că nu au sume suficiente pentru contracte cu servicii specializate de pază sau pentru implementarea de sisteme de monitorizare video. Se ajunge astfel la ignorarea legii. Situația de fapt poate conduce însă la incidente extrem de grave, pentru că este pusă în joc, în fiecare școală, atât siguranța a sute de copii, cât și a colectivului de cadre didactice.

De aceea, consider că trebuie găsite resurse bugetare concrete pentru siguranța în școli și formulate prevederi legislative foarte clare cu privire la măsurile care trebuie respectate pentru a evita incidente precum cele menționate. Cred că, înainte de orice, trebuie să avem sentimentul deplinei securități în școală, ca să putem face apoi și următorii pași în reformarea sistemului de educație.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Ion Ganea

#40640

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Educația timpurie, o prioritate pentru PSD și pentru Guvernul României”.

Educația timpurie este una dintre preocupările care au nevoie de toată atenția noastră, pentru a asigura dezvoltarea României. Tocmai din acest motiv, educația este un domeniu prioritar pentru Partidul Social Democrat și Guvernul României. Promisiunile făcute românilor în campaniile electorale sunt respectate.

Numeroase studii internaționale subliniază că investiția în educația timpurie produce rezultate pe termen lung și în special pentru cei mai vulnerabili copii. Fundamentele pentru marea majoritate a competențelor necesare pentru secolul XXI – cognitiv, lingvistic, social, de comunicare etc. – se formează încă din copilărie. De aceea, dezvoltarea serviciilor de educație timpurie de calitate constituie o șansă reală pentru creșterea competitivității și asigurarea dezvoltării sustenabile a României.

Educația timpurie a apărut ca urmare a cercetărilor din domeniul educației pe segmentul de vârstă preșcolară și antepreșcolară, de unde s-au dedus efectele pe care le-a produs în integrarea socială, în reducerea comportamentelor deviante și în reducerea eșecului școlar. Efectele pozitive produse pe aceste trei mari laturi și, în plus, sporirea imaginii de sine pozitive, descoperirea identității și autonomiei au dus la elaborarea unor strategii naționale privind educația timpurie și a unor programe de educație timpurie. Prin aceste strategii și programe se pune în valoare o educație organizată și centrată pe copil, căruia i se oferă sprijinul psihopedagogic pentru a deveni ceea ce își va dori.

Educația timpurie se referă la toate aspectele legate de perioada de la naștere până la vârsta de șase-șapte ani, în care copilul are o dezvoltare rapidă. Educația timpurie cuprinde îngrijirea, creșterea și dezvoltarea copilului, prin care urmărim să producem învățare pentru copil, care se va finaliza cu diferite achiziții. Această educație își dorește să pună pe poziție centrală toate influențele de care are nevoie un copil pentru a fi capabil de acel salt calitativ și cantitativ la un nivel complex de dezvoltare. Prin educație timpurie trebuie să înțelegem un domeniu integrat cu tot ceea ce privește binele copilului: nutriție, sănătate, dezvoltare familială și comunitară, dezvoltarea femeii, psihologia dezvoltării, sociologia, antropologia și altele care concură la îngrijirea, creșterea și dezvoltarea copilului de la concepție până la vârsta de șapte-opt ani.

În acest sens, convergența deciziilor financiare cu cele educaționale este deosebit de importantă. În vederea asigurării calității educaționale trebuie să fie implicate

atât autoritățile locale, cât și cele centrale, dar și mediul privat și trebuie reconfigurat și parteneriatul public-privat, analizate eventuale proiecte, idei, soluții, posibile deduceri fiscale pentru investiția în construirea de creșe și grădinițe.

În concluzie, la bugetul acestui an s-a alocat Educației cu 47% mai mult decât anul trecut, de la 21 de miliarde la 30,8 miliarde, banii mergând atât spre investiții, cât și pentru majorările salariale. Voi enumera câteva programe importante care se vor derula în perioada următoare, precum: dotarea fiecărei clase pentru elevi cu table electronice interactive, rechizite în valoare de 0,7 miliarde de lei pentru aproximativ două milioane de copii, majorarea cu 25% a veniturilor nete ale cadrelor didactice.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Tulcea, Ion Ganea.

Cristian Ghica

#44358

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește „România, mai puternică împreună”.

Stimate colege și stimați colegi,

România are în prezent, chiar dacă asta îi incomodează din ce în ce mai mult pe unii dintre colegii noștri, cea mai bună poziție în sistemul internațional din întreaga sa istorie, fiind integrată în cele mai prospere blocuri ale lumii occidentale, respectiv NATO și Uniunea Europeană.

Fondurile europene, și în special cele destinate politicii de coeziune, dar și alte investiții oferă României un potențial uriaș de dezvoltare. Din păcate, discrepanțele economice și sociale uriașe în România persistă și împiedică atingerea acestui potențial. România nu se poate dezvolta pe regiuni. Românii nu pot crește separat.

Coaliția PSD–ALDE face apel la unitate, în mod convenabil, ori de câte ori e acuzată de incompetență și impostură, dar se opune inițiativelor locale de dezvoltare și adâncește prăpastia economică și socială, prin sistarea investițiilor, prin măsuri economice imature și iresponsabile și, implicit, prin obligarea românilor să plece în căutarea unui viitor mai bun.

Astăzi, cu ocazia Zilei mondiale a justiției sociale, doresc să vă atrag atenția că inechitățile sociale afectează în principal copiii, femeile, minoritățile și bolnavii, grupurile vulnerabile care au nevoie reală de atenția instituțiilor statului, și nu condamnații penal, tâlharii sau violatorii. Conform datelor Eurostat, România rămâne în continuare una din țările cele mai vulnerabile la sărăcie sau excluziune socială. Doar în rândul tinerilor, 41,7% dintre copiii sub 18 ani, cel mai mare procent din UE, sunt supuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar peste 28% din tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care lucrează în România se află în pragul sărăciei și excluziunii sociale.

Lipsa infrastructurii și a locurilor de muncă creează contraste foarte mari chiar și în interiorul aceluiași județ. Românii trebuie să fie uniți în oportunități, nu doar în simboluri, festivism excesiv și patriotism superficial. Toate acestea capătă mai multă substanță printr-o infrastructură bine pusă la punct, un sistem de sănătate de calitate, oportunități de dezvoltare și un sistem educațional performant.

Lipsa unui sistem de sănătate de calitate afectează în mod preponderent cetățenii proveniți din medii defavorizate, care nu-și pot permite costurile uriașe de tratament și față de care statul pare că este orb. O creștere a oportunităților de dezvoltare a tuturor grupurilor vulnerabile este fundația pentru viitoarea creștere economică și prosperitate a României.

În această sesiune îmi doresc să văd mai multă atenție acordată categoriilor defavorizate și voi susține atât proiecte care încurajează dezvoltarea lor, cât și ONG-urile care se implică în susținerea cazurilor sociale. De cele mai multe ori, acolo unde instituțiile statului s-au dovedit ineficiente, ONG-urile au reușit să ofere o imagine mai amplă asupra magnitudinii cauzelor și efectelor sărăciei și excluziunii sociale, dar și cele mai bune strategii de reducere a dezechilibrelor.

Așadar, stimați colegi, vă invit să tratăm cu seriozitate acest subiect, iar împreună cu partenerii din societatea civilă să propunem proiecte serioase, care să susțină dezvoltarea reală a românilor.

Vă mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 București.

Doina Elena Federovici

#47787

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața, distinși colegi!

Obiectul declarației politice de astăzi: „Rușine să le fie membrilor PNL Botoșani pentru votul din Parlament împotriva botoșănenilor și a dezvoltării comunităților locale din județ!”.

Stimate colege și stimați colegi,

Bugetul anului 2019, adoptat de Parlament cu votul senatorilor și deputaților PSD–ALDE, este un buget profesionist, sustenabil, care pune accent pe finanțarea și dezvoltarea comunităților locale pe bază de proiecte. Ne-am asumat drept priorități ale acestui an sănătatea, educația și investițiile, în special în infrastructură, la nivelul fiecărei localități din țară.

În județul Botoșani, pe care îl reprezint în Senatul României, sunt alocate prin Legea bugetului de stat sume pentru continuarea tuturor celor 258 de investiții aprobate prin Programul național de dezvoltare locală și care vor fi implementate în totalitate. Aici mă refer la sisteme de alimentare cu apă, rețele de canalizare a apei uzate, stații

de epurare, reabilitări și modernizări de școli și grădinițe, dispensare medicale, asfaltări de drumuri naționale, județene și locale, construcții de poduri și podețe, modernizarea iluminatului public, construcții de locuințe ANL. Avem, de asemenea, finanțarea asigurată pentru modernizarea drumului Botoșani–Târgu Frumos, dar și un capitol distinct pentru Autostrada Unirii, Iași–Târgu Mureș.

PSD Botoșani a dat dovadă de maturitate politică și unitate în ceea ce privește obiectivele de interes major pentru județ și a atras investiții în toate localitățile. Cu siguranță, mai sunt multe de realizat la noi în județ pentru a moderniza toată infrastructura rutieră, infrastructura de sănătate și educație, însă am început să luăm măsuri, să venim cu proiecte concrete și ne îndreptăm într-o direcție bună. Nu există comunitate în Botoșani care să nu aibă măcar un proiect de investiții în desfășurare în acest moment.

Ce vedem însă la colegii noștri de la PNL Botoșani, la parlamentarii PNL de Botoșani? Un vot dat împotriva acestui buget pe 2019. Adică un vot îndreptat împotriva fiecărui botoșănean care așteaptă să circule pe Autostrada Unirii, Iași–Târgu Mureș, să se deplaseze la București pe drumul modernizat de la Botoșani la Târgu Frumos, să aibă echipamente noi la spitalul județean pentru analize medicale, să aibă canalizare și apă curentă, să-și ducă copilul la o școală nouă și dotată cu materiale didactice noi. Rușine să le fie tuturor reprezentanților PNL din Parlament, inclusiv domnilor Costel Șoptică, senator, și Cristian Achiței, deputat, pentru demagogia și votul dat împotriva propriilor alegători care i-au trimis în Parlament!

Ce fac liberalii în ultimele luni? Vă spun eu. Propun legi fără finanțare și apoi țipă cât îi ține gura că PSD se opune, cum au făcut și cu Autostrada Unirii, la care toți parlamentarii PSD de Botoșani și toți parlamentarii PSD–ALDE din întreaga țară au votat pentru adoptarea legii de construire și acum, la buget, pentru alocarea de fonduri. Domniile Lor ce au făcut? Uitați-vă pe pagina de internet a Parlamentului. Au votat împotrivă. Rușine să vă fie pentru minciuna și dezinformarea botoșănenilor și a românilor!

Ce au mai făcut domnii de la PNL? Au încercat, prin depunerea unui amendament inaplicabil, dar perfect demagogic, să ia din banii pensionarilor, chipurile, pentru a mări alocațiile copiilor. A trebuit să modificăm noi, PSD, legal și corect, mai multe legi, să emitem o ordonanță de urgență și apoi să creștem alocațiile pentru toți copiii, indiferent de situația acestora, adică și pentru copiii cu dizabilități, de care liberalii, în goana lor după voturi, au uitat că există.

Tot stimabilii colegi de la PNL ne-au spus că nu am mărit pensiile conform legii, dar uită că tot noi, cei din coaliția PSD–ALDE, am majorat în avans pensiile și că acestea sunt scutite de CASS, iar o parte au impozit zero sau micșorat la 10%. Ce au făcut dânșii? Au impozitat, în trecut, au pus un impozit suplimentar pe pensii, au tăiat salariile cu 25% când se numeau PDL, iar acum se ascund sub sigla PNL și urlă că nu s-au mărit pensiile. „Lupul își schimbă blana, dar năravul ba” se aplică perfect la PNL-ul de astăzi. E greu de înțeles să vezi că PNL-iștii de ieri, portocaliii, vopsiți în PNL-iștii de astăzi, în galben, sunt cei care au susținut Guvernul Zero, condus de domnul Cioloș, care a fost indiferent la calamitățile care au lovit agricultura la nivelul județului Botoșani, dar și în alte părți din țară. Și mă refer la seceta din anii trecuți, când nu au acordat niciun fel de sprijin fermierilor. Ce știu să facă în lipsă de idei? Să critice Guvernul PSD–ALDE și parlamentarii coaliției. Dar, iarăși, uită că peste 35.000 de fermieri botoșăneni primesc de doi ani de zile subvențiile la timp și au primit despăgubiri pentru secetă. Rușine, domnilor, pentru atitudinea de care dați dovadă față de botoșăneni, oamenii care v-au votat și pe care îi mințiți în fiecare săptămână!

## Distinși colegi,

De la tribuna Senatului, este de datoria mea să le explic botoșănenilor că liberalii au votat împotriva dezvoltării județului Botoșani, împotriva primarilor, împotriva salariaților, a pensionarilor, a copiilor, împotriva fermierilor. Au votat împotriva alocării sumelor necesare pentru modernizarea drumului național 28B Botoșani–Târgu Frumos, au votat împotriva alocării de sume pentru studiul de fezabilitate pentru autostrada Moldovei. Au votat împotriva alocării sumelor necesare pentru cele 258 de proiecte aflate în derulare prin Programul național de dezvoltare locală, împotriva alocării de sume pentru construcțiile de locuințe ANL, a Spitalului de Boli Paliative, împotriva căminelor și sălilor de sport care se află în derulare, pentru realizarea investițiilor din agricultură. Au votat împotriva alocării sumelor necesare pentru reabilitarea drumurilor naționale, județene și comunale din județ. Au votat împotriva bugetelor consiliului județean și primăriilor. Și au votat împotriva sumelor pentru majorarea alocației copiilor. În concluzie, au votat împotriva locuitorilor din județul Botoșani și a investițiilor.

## Distinși colegi,

Sunt multe de spus pe marginea acestui subiect, iar în acest context mă întreb: ce părere au primarii și președinții de consilii județene PNL față de votul dat de propriii parlamentari împotriva lor?

## Stimați colegi,

Bugetul a fost votat de parlamentarii PSD, iar sumele sunt acum cuprinse în Legea bugetului de stat pe fiecare minister și vor fi realizate toate angajamentele asumate. Acum este mult mai important ca noi, cei de la PSD și ALDE, să le comunicăm românilor, iar noi, cei din Botoșani..., este de datoria noastră să le comunicăm botoșănenilor ce facem la guvernare, ce legi adoptăm cu adevărat în Parlament și ce facem noi acasă, la Botoșani: ce probleme rezolvăm pentru cetățeni, ce școli și grădinițe reabilităm și construim, ce spitale dotăm, câți kilometri de drum asfaltăm, câte gospodării racordăm la utilități și așa mai departe. De aceea, noi, cei de la PSD, vom continua să fim alături de botoșăneni și de toți românii și îi lăsăm pe cei de la PNL să continue cu toate criticile și jignirile pe care ni le adresează, de doi ani de zile, în fiecare zi. Românii știu ce au trimis în Parlament și le mulțumim pentru asta.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici. Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna Silvia Monica Dinică, senator din partea Grupului parlamentar al USR.

Silvia Monica Dinică

#55305

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Avocatul Poporului pe cine apără de fapt?”.

Într-o țară democratică, în care drepturile fundamentale ale omului sunt respectate și garantate, instituția care este chemată să vegheze dacă acest lucru se întâmplă este Avocatul Poporului. Potrivit art. 58 din Constituție, Avocatul Poporului este numit pe o durată de cinci ani pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Avocatul Poporului este o instituție independentă, menită să protejeze cetățenii de abuzurile din partea autorităților administrației publice.

Pe 15 mai 2014, Guvernul Ponta l-a propus Parlamentului pentru această onorantă demnitate pe Victor Ciorbea. Sunt aproape cinci ani de atunci. De atunci și până astăzi, Avocatul Poporului s-a remarcat prin lipsă – lipsa din spațiul public. Numărul legilor și ordonanțelor Guvernului care să fi fost reclamate la CCR este atât de mic încât nici măcar nu merită enunțat.

Însă de curând, domnule Victor Ciorbea, ne-ați trimis un raport de activitate, un raport de activitate de peste 700 de pagini. Am desprins din noianul de informații următoarele: ați primit peste 13.000 de petiții și peste 6.000 de apeluri telefonice, ați formulat cinci excepții de neconstituționalitate și trei recursuri în interesul legii, ați avut și autosesizări, cele mai multe ca urmare a unor articole de presă. În schimb, la numai câteva ore după ce majoritatea parlamentară a decis că dumneavoastră sunteți îndreptățit să cumulați pensia cu salariul, ați plecat în concediu, omițând să vă delegați atribuțiile unuia dintre adjuncții dumneavoastră.

În raportul de activitate, la capitolul „Poliție” nu există niciun caz care să se refere la evenimentele din 10 august 2018. Despre gazele lacrimogene de luptă folosite de jandarmi contra protestatarilor pașnici sau despre comportamentul extrem de agresiv pe care l-au avut față de cei prezenți în Piața Victoriei – chiar nu ați avut nicio plângere pe această cauză? Că despre autosesizare știm că aceasta nu a existat. Apoi, la capitolul „Justiție” nimic despre modificările și încercările de modificare a legilor justiției ale coaliției de guvernare, modificări despre care decidenții europeni au exprimat puncte de vedere fără echivoc, puncte de vedere care au fost trimise la București, dar pe care nu le-ați luat în seamă. Înțeleg că din punctul de vedere al Avocatului Poporului în aceste cazuri nu există niciun motiv de încălcare a drepturilor omului.

Anul acesta însă, într-o singură săptămână, v-ați autosesizat pe două spețe, în care oricum erau sesizate și alte autorități, inclusiv cea penală. Prima legată de apa contaminată din sectoarele 5 și 6 și a doua cea referitoare la falsul medic chirurg estetician.

Pe 15 mai 2019 se împlinesc cinci ani de când ați fost numit de către Parlamentul României și probabil veți veni în fața noastră pentru a ne solicita încă un mandat. Când veți veni aici, ce ne veți spune? Ce argumente veți invoca să vă dăm votul? Ne veți spune de ce acum doi ani când a ieșit la iveală celebra Ordonanță nr. 13 nu ați atacat-o la CCR? De ce când ordonanța ministrului justiției a scos din închisoare sute de infractori la grămadă, hoți, violatori și criminali nu ați avut nicio reacție? De ce în situații de genul celei care s-a întâmplat pe 10 august, când au fost încălcate drepturile elementare ale omului, n-ați considerat necesar să vă autosesizați sau să răspundeți celor care v-au făcut sesizarea?

În toți acești ani ați fost orice, mai puțin avocat al poporului.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Doina Elena Federovici

#58991

## Stimați colegi,

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Dau citire domnilor și doamnelor senatori care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Arcan Emilia, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru, Vulpescu Ioan, Bodog Florian, Toma Vasilică, Brăiloiu Tit Liviu, Moga Nicolae, Bădălău Niculae, Cârciumaru Florin și Iordache Virginel;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senatori: Bulacu Romulus, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile, Caracota Iancu, Cristina Ioan și Popa Cornel;

– din partea Grupului parlamentar al USR, următorii domni și doamne senatori: Dinu Nicoleta Ramona, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Lungu Dan, Coliban Allen și Dircă George Edward;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE a depus declarație politică în scris domnul senator Nicoară Marius Petre;

– iar din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare au depus declarații politice în scris domnii senatori Baciu Gheorghe, Țuțuianu Adrian, Lungu Vasile și Ionașcu Gabi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 20 februarie 2019.

## _Ședința s-a încheiat la ora 10.20._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|166887]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/4.III.2019 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei

Cuprins

Stenograma

Ședința