Viorel Duca senior

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

## Distins Senat,

Declarația mea politică de astăzi se referă, în mod exclusiv, la un subiect mai puțin popular, mai puțin abordat de clasa politică românească. Aceasta, fie dintr-o ignorare a dezbaterilor pro și contra societății civice, fie dintr-o lacună expresă a suportului de legi sau de proiecte de lege a căror remediere ar determina, în mod direct, regresul fenomenului social pentru care aș dori să rețin atenția Senatului doar pentru câteva momente.

Acest subiect pus în atenția Domniilor Voastre, precum și spre dezbatere opiniei civice din România se referă la îngrijorata creștere a avorturilor ce au loc în țara noastră, rata valorii statisticilor ce crește aproape exponențial a ajuns la nivelul momentului când Parlamentul României ar trebui să intervină în modul cel mai rapid în jalonarea unor legi de estompare a acestui flagel social.

Nu numai că sunt periclitate viața și sănătatea persoanei ce săvârșește avortul, dar în mod direct și malițios se săvârșește o crimă, o ucidere din culpă a unei ființe umane care încă nu a văzut lumina.

Oare atât de deplorabil să fi ajuns societatea umană în relațiile cu semenii noștri, atât de josnic calitativ față de propriile ființe ce-și configurează valorile umane și spirituale în chipul și asemănarea propriilor lor părinți biologici?

Oare să avem atât de mult dispreț și insensibilitate față de propria noastră speță umană?

Oare tendința spre stări de energie minimă umană să fie chiar mai scăzută decât cea din regnul animal?

Oare e logic să săvârșești actul de omucidere a propriului tău copil, a copiei tale genetice, fără niciun regret?

Un asemenea act inuman arată gradul deplorabil în care societatea așa-zis modernă a ajuns.

Problema avorturilor a fost cea mai controversată problemă a tuturor timpurilor.

Dați-mi voie, doamna președinte, să prezint câteva aspecte spre atenția acestui for onorabil al Senatului României, prin a cărui înțelepciune se va putea conveni asupra unor propuneri legislative pentru ocrotirea și apărarea celor fără apărare, a acelor ființe ce ar fi putut și ar trebui să-și trăiască viața, așa cum o trăiesc eu și dumneavoastră, distinși colegi.

Iată deci câteva explicații legate de acest flagel social al României. Din statisticile interne sau internaționale, în România se înregistrează, la acest moment, cea mai mare rată a avorturilor din lume. Conform acestora, 3 din 4 sarcini sunt terminate prin avorturi și chiuretaje. În România sunt înregistrate anual, dintr-o populație de aproximativ 21,5 milioane de locuitori, în descreștere accentuată din cauza exodului în masă, în jur de 800.000 de avorturi, luate în calcul într-un mod destul de orientativ. Aceasta este priveliștea sumbră a României.

Pentru a ne putea da seama ce înseamnă acest dezastru al natalității, luăm ca exemplu o țară ca Statele Unite ale Americii. Dacă, proporțional, s-ar lua aceleași raporturi de valori, populație versus număr de avorturi, aceasta ar însemna aproximativ 8,5 milioane de avorturi pe an. Cumplită imagine, dureroasă chiar! Ce regretabilă și înfiorătoare este, de fapt, realitatea! Este adevărul cu care se confruntă România de astăzi.