Verginia Vedinaș

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Recent, scena politică a țării s-a îmbogățit sau, mai bine spus, s-a „îmbolnăvit” cu existența unui nou partid politic, Partidul Civic Maghiar. Înregistrarea de către o instanță judecătorească și oficializarea pe această cale a partidului respectiv reprezintă, din punctul nostru de vedere, un grav atentat la starea de constituționalitate și de legalitate și așa precare ale României. Spunem aceasta deoarece Partidul Civic Maghiar și-a construit o platformă politică în care se regăsesc două obiective prioritare: declararea autonomiei Ținutului Secuiesc și recunoașterea caracterului de limbă oficială în statul român a limbii maghiare.

În ceea ce privește primul obiectiv, după cum știm cu toții, Constituția proclamă România, prin art. 1, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Potrivit art. 152, anumite prevederi constituționale sunt sustrase posibilității de a fi revizuite, între acestea regăsindu-se atât caracterul național, unitar și indivizibil al statului nostru, cât și integritatea teritoriului, ca și prevederile art. 13 prin care se proclamă caracterul de limbă oficială în stat a limbii române. Mai mult chiar, prin art. 40 alin. (2) sunt declarate neconstituționale partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva mai multor valori, printre care se regăsește și integritatea teritoriului.

Dintr-o asemenea perspectivă, este evident că e greu de acceptat recunoașterea de către puterea judecătorească a existenței unui partid politic care își propune printre obiectivele sale politice declararea independenței sau autonomiei unei părți din teritoriul României. O asemenea platformă nu poate fi altfel calificată decât ca un atentat la integritatea teritorială a țării, atentat la care, din păcate, au

asistat impasibile autorități publice care au ca menire constituțională pe aceea de a reprezenta un garant al independenței și integrității teritoriale ale țării, și avem în vedere instituția Președinția României.

În ceea ce privește declararea ca limbă oficială a limbii maghiare, aceasta este motivată pe ideea că în Uniunea Europeană se vorbește limba maghiară. Dacă este așa, domnilor, haideți să oficializăm în România limbile oficiale ale celor 27 de state care compun Uniunea Europeană. Este evident că acest lucru nu poate fi acceptat, trebuie să facem diferență între caracterul de limbă oficială al unei limbi din Uniunea Europeană și limba oficială în granițele unui stat.

Constituția noastră proclamă limba română ca singura limbă oficială în statul român și interzice, prin art. 152, ca o altă limbă, indiferent de cine este vorbită, să dobândească un asemenea statut.

Personal, ca parlamentar, ca specialist în drept public, condamn înregistrarea ca partid politic a unui partid care militează împotriva integrității teritoriale a României și împotriva caracterului de limbă oficială a limbii sfinte române. Îmi rezerv dreptul de a uzita de toate mijloacele pe care Constituția și legile statului mi le pun la dispoziție pentru a lupta împotriva existenței unui asemenea partid.