Sever Voinescu-Cotoi

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Evident, acest proiect va merge la votul final și vom decide acolo, în plen.

Însă sunt câteva chestiuni pe care aș vrea să le ridic: două sunt chestiuni de principiu. Prima se referă la rostul și rolul acestor comisii de anchetă. Fără îndoială, Parlamentul are această importantă misiune de a controla activitatea Executivului, prin diferite mecanisme. Unul dintre ele este acest mecanism al comisiilor de anchetă.

Însă trebuie să spunem oamenilor câteva adevăruri. Primul: întotdeauna rezultatul unei comisii de anchetă din Parlament va fi un rezultat politic. S-o lăsăm pe-asta cu adevărul, cu oamenii de aici, care devin imediat, când intră în comisiile de anchetă, un fel de judecători imparțiali și caută...

Nu, domnilor! Este un răspuns politic.

Întotdeauna în comisiile de anchetă, dominate fiind, evident, de o parte sau de alta, se creează, evident, o majoritate politică în interiorul comisiei de anchetă și întotdeauna ceea ce scoate o comisie de anchetă, ca raport, ca concluzie, este un punct de vedere politic al majorității de acolo. Și, după cum știm, întotdeauna se întâmplă să existe și un punct de vedere minoritar, sub forma aceasta de contraraport sau mai știu eu ce.

Deci toată povestea aceasta cu adevărul care se află prin comisiile de anchetă parlamentară părerea mea este să încetăm să o mai clamăm, pentru că ne facem un pic de rușine, dacă mai ținem la ceea ce înseamnă adevăr.

Deci o să avem un moment în care, probabil, dacă așa va decide plenul, o comisie politică va da un răspuns politic unei probleme de presă. OK, să o facem!

A doua chestiune este cea legată de raportul dintre ancheta pe care o desfășoară această comisie politică și eventual ancheta penală pe care o desfășoară DNA-ul.

Doamnelor și domnilor, aici avem o problemă care s-a pus în cazul trecutelor comisii, și anume, s-a spus așa: conform regulamentului nostru, cum știm, în momentul în care începe o anchetă penală pe același obiect care este anchetat de Comisia de anchetă parlamentară, activitatea comisiei parlamentare încetează.

Problema este următoarea: hârtiile cu care, în general, se vine de la Parchet au fost mereu respinse pe motiv că ele nu sunt adresate de Parchet direct Camerei Deputaților.

Acum, pentru ca această comisie sau Camera, sau Biroul permanent să se adreseze Parchetului și să întrebe dacă există sau nu anchetă penală pe subiectul acela, trebuie iar o majoritate. În general, majoritatea care a făcut comisia nu mai vrea să facă asta, pentru că vrea să continue spectacolul comisiei până la sfârșit, spre deliciul televiziunilor și spre... în fine, iluzoriul profit politic pe care și-l imaginează că-l trag de aici.

Deci eu cred că ar trebui să gândim împreună modificarea felului în care constituim comisiile de anchetă, s-a discutat și în Biroul permanent despre aceasta și poate ar fi bine să instituim regula, înainte de a avea orice comisie de anchetă, să avem întâi o informare clară de la Parchet, dacă există sau nu anchetă penală pe subiectul acesta.