Petru Călian

Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Riscăm un deficit excesiv?”

Dacă la finele anului trecut încă mai existau umbre de îndoială în privința crizei financiare, care ar putea sau nu să

afecteze economia României, astăzi, mai mult ca oricând, putem spune că ea este o certitudine pentru noi toți. Afectează afacerile private mici sau mari, vânzările, consumul, exporturile, construcțiile și, nu în ultimul rând, acțiunea guvernamentală, prin reducerea veniturilor înregistrate la bugetul de stat. Când spun asta mă refer la cifrele din ce în ce mai pesimiste pe care le primim lunar fie de la Institutul Național de Statistică, fie de la Ministerul de Finanțe și care ne dau imaginea cea mai fidelă a situației economice pe care o traversează România astăzi.

Ieri eram informați că, numai în primul trimestru al anului, veniturile colectate din impozitul pe profit au scăzut cu 13,8%, respectiv 339 milioane de lei, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile colectate din taxa pe valoarea adăugată au coborât cu 16,9%, respectiv cu 1,7 miliarde lei.

Pe ansamblu, bugetul general consolidat a înregistrat, numai în acest interval, un deficit de 8,29 miliarde de lei, adică 1,56% din PIB, ca urmare a scăderii veniturilor cu 6,2% față de anul trecut și a creșterii cheltuielilor cu 14,2%.

Cifrele seci pe care ni le furnizează aceste instituții nu pot să nu ne pună pe gânduri atâta vreme cât Guvernul României luptă pe toate căile și cu toate instrumentele să mențină locurile de muncă ale românilor, să protejeze categoriile sociale defavorizate și, mai ales, să angajeze cel mai mare efort investițional public din istoria postdecembristă a României.

Nu trebuie să uităm că România a pornit deja pe un drum, acela al adoptării monedei unice în perspectiva anului 2014, iar condiția controlului deficitului bugetar nu este negociabilă. Cu toate acestea, vă rog să apreciați faptul că Guvernul României nu a apelat la nicio modificare fiscală care să afecteze în sens crescător nici cota unică, nici taxa pe valoarea adăugată și nici să împovăreze contribuțiile pentru asigurări. Mai mult, Ministerul de Finanțe dorește o diminuare a numărului excesiv de taxe existent astăzi.

Ceea ce ne poate salva de riscul de deficit bugetar excesiv este, cu siguranță, o mai bună colectare a tuturor taxelor și impozitelor datorate statului. Cred și sper că fiecare dintre dumneavoastră a înțeles atât rațiunile, cât și obiectivele urmărite de propunerea privind impozitul forfetar, pe care numai cei de rea-credință sau neavizați au înțeles să-l critice.

Vă mulțumesc.