Sanda Maria Ardeleanu

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică se intitulează „Despre România francofonă”.

Francofonia reprezintă, fără îndoială, liantul care a apropiat România de Europa cu mult înainte ca aceasta să devină stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. România deține, prin tradițiile modernizării sale, o poziție atrăgătoare în cadrul francofoniei. Montaigne, Balzac, Baudelaire, Proust, Valéry fac parte din cultura noastră individuală și sunt puncte de reper în existența noastră intelectuală.

După cum știm, România a fost, în perioada 28–29 septembrie 2006, prima țară desemnată din aria Europei Centrale și de Est căreia i s-a încredințat misiunea de a organiza un _sommet_ al francofoniei în această parte a lumii.

Nu vom uita curând faptul că, începând cu evenimentul din 2006, Bucureștiul a redevenit – prin asumarea benevolentă a unor procese continue și contigue de influențare și generoasă asimilare – un oraș reprezentativ pe harta adepților limbii franceze și a valorilor culturii de expresie franceză, în care se celebrează valorile francofoniei: respectarea drepturilor omului, ale cetățeanului și ale statului de drept, respectarea diversității conținuturilor culturale și a expresiilor artistice, respectarea solidarității și a democrației.

Efectele pozitive ale succesului românesc de după _Sommet_ -ul din 2006 nu au întârziat să apară. Vizibilitatea românească în francofonia mondială a continuat. Astfel, în anul 2007, România, în cooperare cu Agenția Universitară a Francofoniei, a instituit sistemul de burse „Eugen Ionescu”, destinate doctoranzilor și cercetătorilor din țări francofone care doresc să studieze sau să dezvolte proiecte de cercetare în centrele universitare din țara noastră.

Este remarcabil momentul (2007) în care România a fost declarată stat–far al francofoniei în Europa Centrală și Orientală de către secretarul general al Francofoniei, recunoscându-i-se rolul în promovarea limbii franceze și a valorilor francofone în regiune.

Un alt exemplu vine din perioada 8–11 noiembrie 2007, când s-a desfășurat colocviul „Sibiul francofon: protecția și promovarea diversității culturale în contextul extinderii francofoniei”, organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor și cu Universitatea „Lucian Blagaˮ, în cadrul Programului „Sibiu, capitală culturală europeană 2007”.

Mai aproape de noi, acum un an, în aprilie 2008, la București a avut loc Reuniunea corespondenților naționali pentru francofonie din Europa Centrală și de Est. A urmat, în luna iunie 2008 la București, Reuniunea rețelelor instituționale ale francofoniei, coorganizată de Organizația Internațională a Francofoniei și Ministerul Afacerilor Externe român.

România francofonă a fost activă și în perioada 17–19 octombrie 2008, când s-au desfășurat la Québec lucrările celui de-al XIII-lea Sommet al Francofoniei.