**Domnul Ion Oprișor** _– consilier prezidențial, șeful Departamentului securității naționale, Administrația Prezidențială (de la tribună)_ **:**
Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte interimar al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori și deputați*,
Conform prevederilor Constituției României și în termenul stabilit de lege, la șase luni de la preluarea noului mandat de președinte, domnul Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis Parlamentului, pentru aprobare, Strategia națională de apărare a țării* pentru perioada 2020–2024.
Noua Strategie națională de apărare a țării are la bază consensul și efortul național comun al instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, care au contribuit la procesul laborios de analiză, premergător elaborării strategiei.
Strategia națională de apărare pentru perioada 2020– 2024 este astfel expresia unui angajament național care poate fi
realizat deplin doar prin implicarea noastră, a tuturor, a cetățeanului, a societății în ansamblul său și a instituțiilor statului.
Noua strategie de apărare are o dublă valență – cea de expresie a efortului național comun și cea de reper central pentru direcționarea activității instituțiilor publice pentru realizarea obiectivelor naționale prioritare de asigurare a securității României și a cetățenilor săi.*
Continuitatea, predictibilitatea și transparența decizională rămân condiții esențiale pentru o conducere strategică eficientă a României, precum și pentru consolidarea profilului țării noastre de actor credibil și relevant în cadrul organizațiilor internaționale și în relațiile cu partenerii și aliații noștri externi.
Aceste repere ale acțiunii noastre strategice se regăsesc și în conținutul noii strategii naționale de apărare.
Pilonii politicii noastre externe și de securitate rămân aceiași – parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană.
Adaptabilitatea, flexibilitatea și reziliența au devenit astăzi cerințe imperative pentru orice țară și pentru România.
La provocările de securitate generate de tendințele de reconfigurare a balanței de putere și manifestările asertive ale unor actori, care persistă în continuare, s-au adăugat pandemia de COVID și efectele pe care le comportă în plan economic și în relațiile de putere dintre actorii globali.
Trebuie să fim deplin conștienți de potențialul acestor evoluții de a accentua volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate internațional.
În plan practic, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ca România să devină un stat rezilient puternic, care dispune de mecanisme de reacție rapidă și eficientă la provocările mediului de securitate actual.
Toate aceste aspecte se regăsesc în noua strategie națională de apărare a țării.*
De asemenea, această strategie operează cu conceptul de „securitate extinsă”, care a fost introdus și definit în strategia anterioară. Pe lângă apărarea armată, cu dubla sa calitate, de apărare națională și de apărare colectivă, noua strategie abordează multe alte domenii relevante pentru securitatea națională, precum: politica externă, ordinea publică, activitatea de informații, managementul crizelor, educația, cultura, sănătatea, economia, demografia, mediul, securitatea energetică și cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice.
Acest concept multidimensional al securității are la bază relația securitate-prosperitate-stat de drept-democrațieidentitate și echilibrul dintre stat și individ, ca beneficiari ai securității naționale.
Prin Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020–2024 se creează cadrul necesar pentru efortul
conjugat al instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate.
De asemenea, s-a avut în vedere nevoia unei componente de analiză strategică multidisciplinară, sens în care prin strategie s-a prevăzut constituirea unui grup de reflecție strategică, care să evalueze dinamica mediului internațional și să ofere expertiză integrată.
Obiectivele naționale de securitate sunt definite pornind de la situația reală a României și având în vedere așteptările cetățenilor și ale societății noastre.
Pentru a funcționa în condiții optime, sistemul național de securitate trebuie să aibă la bază o abordare integrată și un proces continuu de consultare instituțională.
Consolidarea rezilienței naționale reprezintă un imperativ pentru a răspunde noilor tipuri de amenințări, inclusiv cele derivate din dezvoltarea tehnologică.
În cadrul acestui efort național complex, un rol central îl va avea colaborarea public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar.
De asemenea, comunicarea strategică este o necesitate și trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituțiile statului, inclusiv din perspectiva promovării obiectivelor de securitate națională prevăzute de această strategie.
După adoptarea Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2020–2024 va fi elaborat planul de implementare a acesteia, iar, pe baza lui și pe baza strategiei, instituțiile publice cu responsabilități în securitatea națională sunt chemate să își dezvolte strategii sectoriale și să pună în aplicare măsuri în domeniile proprii de responsabilitate destinate contracarării și combaterii riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților și, bineînțeles, îndeplinirii obiectivelor strategiei.
Din perspectiva operaționalizării Strategiei naționale de apărare pentru perioada 2020–2024, o condiție complementară tuturor celorlalte valori și principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate și modernizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.
De aceea, pentru perioada 2020–2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității pentru a oferi instituțiilor publice responsabile instrumentele necesare racordării prompte și flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securității naționale.
Evaluarea gradului de implementare a strategiei se va realiza anual sau ori de câte ori situația o impune și se va fundamenta pe informațiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare având ca scop elaborarea unei analize cuprinzătoare, raportul de evaluare privind modul de implementare a strategiei naționale de apărare a țării, precum și emiterea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare.