Gheorghe Bîrlea

## Domnule președinte, Doamnă ministru,

În principiu, sunt de acord că trebuie să găsim soluții pentru cei aproximativ 150 de mii de tineri care nu au luat, în ultimii doi ani de zile, bacalaureatul și să-i integrăm pe piața muncii, dar modificările pe care dumneavoastră le propuneți

vizând desfășurarea bacalaureatului în următorii ani mă determină să vă solicit, colegial, câteva clarificări pe care le consider imperative:

1. După cum bine se știe, competențele profesionale în sistemul educațional se validează prin certificare de competență de nivel 3, conform codului european al certificărilor, iar bacalaureatul este de nivel 4, potrivit aceluiași cod.

Nu credeți că, având două tipuri de bacalaureat, inducem o confuzie cu implicații în recunoașterea internațională a bacalaureatului sau a bacalaureatelor din sistemul românesc?

2. Nu afectăm prin introducerea acestui tip de bacalaureat învățământul profesional, reintrodus prin Legea nr. 1/2011, în prezent legea de bază a sistemului, și care-și propune, explicit, să ofere pentru piața muncii personal calificat, adică strungari adevărați, dulgheri, tapițeri, și nu hibrizi profesional?

3. Varianta bacalaureatului diferențiat este prevăzută în Legea nr. 1/2011 și urmau să-l susțină elevii care intră acum în clasa a IX-a și care vor parcurge o curriculă adecvată până în 2016. Acesta pare, cel puțin la nivelul primei impresii, traseul logic și pragmatic, coerent și benefic pentru cei care doresc cu adevărat să-și însușească deprinderile unei meserii. Stabilitatea și predictibilitatea în sistem sunt foarte importante.

Nu cumva prin modificări generăm noi elemente de instabilitate, amplificând vulnerabilitățile sistemului puse în evidență prin bacalaureatele din 2011 și 2012?

Altfel spus, inventăm încă un bacalaureat pentru unii care au fost greșit orientați în formarea lor intelectuală și de rută profesională sau chiar nu merită, din cauza lipsei de interes, să dețină un document de studii echivalent cu al colegilor lor merituoși.