Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 septembrie 2012
Senatul · MO 80/2012 · 2012-09-11
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 17–23 septembrie
· Declarații politice · adoptat
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
69 de discursuri
Deschidem sesiunea de declarații politice. Domnule senator Lazăr, vă rog. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor” și am început-o cu un dicton din Platon, care sună cam așa: „Sănătatea și judecata sunt cele două bunuri ale vieții.”
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Trecem cu toții printr-o perioadă fără precedent în istorie. Conflictele politice din ultimul timp, generate de opoziție sau de partidele aflate la guvernare, duc la consecințe dramatice pentru cetățeni.
Instabilitatea politică poate reprezenta un atac la sănătatea psihică a românilor. Impactul luptelor politice este unul negativ, presupunând, în primul rând, întârzierea relansării economice, iar dacă vorbim de relansare economică, vorbim despre scăderea atractivității țării noastre pentru investitorii străini, despre numărul locurilor de muncă, despre creditele românilor, despre prețurile în creștere la facturile pentru utilități. Cu alte cuvinte, vorbim despre grija zilei de mâine, despre nivelul scăzut de trai, despre instabilitatea locului de muncă, despre lipsa satisfacției personale și profesionale.
Toate acestea duc la stres și uneori chiar depresie. Stresul slăbește rezistența organismului, scade imunitatea și ne face să devenim mai vulnerabili în fața bolilor.
Știm cu toții că stresul este una dintre principalele cauze ale majorității diagnosticelor. Peste 60% din bolile grave au ca primă cauză stresul. Cele mai cunoscute boli generate de stres sunt tulburările psihice, ulcerul, hipertensiunea, infarctul, migrena, sindromul vertiginos, psoriazisul, cancerul, infertilitatea, diabetul, alergia și, nu în ultimul rând, Alzheimerul sau demența.
În ultimul timp, asistăm la o degradare a sănătății românilor. Întâlnim din ce în ce mai multe persoane cu afecțiuni psihice, care, ulterior, pot duce și la alte afecțiuni organice.
Susțin această declarație pentru a trage un semnal de alarmă tuturor factorilor decidenți din sfera politicii în vederea luării măsurilor necesare care să ducă la o stabilitate politică.
Sănătatea psihică și cea somatică consider că ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toate partidele aflate pe scena politică.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
Mulțumim domnului senator Lazăr. Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Mulțumim. Stimați colegi,
Au mai prezentat, în scris, declarații politice:
– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Saghian și domnul senator Florin Constantinescu;
– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Mihail Hărdău, domnul senator Gheorghe David și domnul senator Toader Mocanu;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Paul Ichim și Dorin Păran;
– din partea Grupului parlamentar progresist, domnul senator Sorin Serioja Chivu.
Întrucât sesiunea de declarații politice s-a încheiat, încheiem prima parte a ședinței noastre de astăzi. Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”.
„A păstra sănătatea este o datorie morală și religioasă, sănătatea este baza tuturor virtuților sociale și ele nu mai pot fi utile atunci când nu suntem bine.” (Samuel Johnson)
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
An de an, suntem martorii, unii tăcuți, alții mai puțin tăcuți, ai degradării constante, încet, dar sigur, a sistemului de sănătate din România. În fiecare an, sute, poate chiar mii de suflete își găsesc sfârșitul în spitalele noastre din cauza lipsei medicamentelor, a condițiilor aproape inumane, în unele cazuri, și a lipsei personalului medical.
Toate aceste probleme sunt intens mediatizate, îndelung discutate, fără a se găsi însă o soluție concretă, practică pentru rezolvarea lor. Mass-media prezintă în permanență cazuri cutremurătoare, trista realitate a României anului 2012. Zilnic, aflăm poveștile pacienților nevoiți să își cumpere medicamente, unele dintre ele foarte costisitoare, pe care spitalele nu le dețin, medicamente de care, în multe cazuri, depinde viața unui om. Sunt însă și cazuri în care unitățile medicale nu pot oferi pacienților un banal Algocalmin sau pansamente sterile.
Sunt zeci de spitale în toată țara în care numărul de paturi disponibile este mult mai mic decât necesarul, raportat la numărul de pacienți. Sunt cazuri în care oamenii se văd nevoiți să stea câte doi în pat pentru a primi îngrijirile medicale necesare, iar atunci când cei suferinzi fac acest compromis, sunt nevoiți să stea, așa cum am mai spus, în condiții aproape inumane. Avem spitale cu saloane pline de igrasie, cu ferestre care nu se deschid, cu lifturi nefuncționale, pacienții fiind obligați să urce pe scări, sau cu dușuri nefuncționale.
În timp, am devenit țara din care tinerii absolvenți de medicină își doresc să plece, deși motivul principal ce i-a îndrumat către această profesie a fost ajutorarea celor bolnavi, a celor aflați în suferință. Acest fapt a determinat un mare deficit de personal medical calificat, ale cărui efecte negative se răsfrâng atât asupra medicilor, cât și asupra pacienților. Încă întâlnim sate în care nu există medic, unde oamenii sunt nevoiți să aștepte acea zi a săptămânii în care vine, pentru câteva ore, un medic din alte localități.
Declarația politică se intitulează „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”.
Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
Ne aflăm la începutul sesiunii parlamentare, o sesiune care se anunță, încă de pe acum, destul de încărcată. Avem proiecte legislative și, în plus, ne așteaptă și dezbaterile pe buget. Ne-a fost și ne este încă destul de greu să remediem situația economico-socială. Analiștii economici anunță o creștere economică spectaculoasă pentru anul viitor, în condițiile în care la începutul anului viitor va avea loc majorarea salarială de 8% din sectorul bugetar. Trebuie să spunem că această majorare va susține consumul și investițiile statului. Conform opiniei viceprim-ministrului Florin Georgescu, creșterea pe care o va avea România în acest an va fi de peste 1%, cu toată încetinirea economiei din ultimul timp și în ciuda anului agricol prost.
În primul semestru, România a avut o creștere de aproximativ 1%, susținută de industrie, construcții și servicii. Din păcate, anul agricol secetos își va pune amprenta pe trimestrul al treilea. Anul acesta a fost marcat de două luni de iarnă foarte grele și de o vară extrem de secetoasă. Este de menționat faptul că scăderea economică instalată în Europa ca urmare a problemei datoriilor Greciei, Spaniei și Italiei a afectat și țara noastră. Concret, această scădere a Europei s-a văzut în exporturile României, care în acest an au o creștere insignifiantă de numai 1% în semestrul I.
Însă, în ciuda acestor probleme, consumul intern și-a mai revenit după puternicele scăderi din anii precedenți, ca urmare a majorărilor de salarii din sectorul bugetar cu 8% din iulie și parțial din sectorul privat. Printre multele opinii exprimate de către analiștii economici, se disting și cele ale scepticilor sau pesimiștilor, aceștia estimând că va fi un plus de 0,2–0,8% pe 2012, respectiv 1,5–2% pe 2013.
Stimați colegi,
În aceste momente, România are nevoie ca de aer de creștere economică pentru a readuce încrederea investitorilor și consumatorilor în viitor. Pentru a avea o creștere economică de peste 3%, care să se întindă pe o perioadă mai lungă, România are nevoie de investiții străine de peste 5 miliarde de euro pe an (anul acesta sunt estimate la numai 1,2 miliarde de euro), o absorbție a fondurilor europene de peste 3 miliarde de euro pe an, un flux al remiterilor (banii românilor care muncesc peste hotare) de peste 5 miliarde de euro (în 2007–2008 fluxul remiterilor era de 9 miliarde de euro pe an) și o deblocare a creditelor cu un ritm de peste 10-15% pe an.
Declarația politică este intitulată „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”.
Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
Eșecul tentativei de îndepărtare de la putere a președintelui țării e departe de a fi o rană închisă pentru democrația românească. Deși, cel puțin instituțional, lucrurile par să fi reintrat în normal, obsesia răfuielii cu șeful statului nu a dispărut în rândul suspendacilor. La prima vedere, poate că o asemenea atitudine ar fi fost de așteptat în rândurile PSD și, mai ales, în ale PC. Din păcate însă o neplăcută surpriză o reprezintă atitudinea radicală, furibundă a unora dintre reprezentanții PNL.
Se vorbește, mai ales în ultimele zile, despre mișcări interne de contestare a principalilor lideri USL. Pentru orice persoană rațională, e normal ca domnii Ponta și Antonescu să plătească pentru bulversarea țării. Câțiva dintre liberali au și dat glas contestărilor din acest motiv. Există însă și mulți alții care-și atacă șefii din cauze total opuse. Mai precis, le reproșează că n-au fost îndeajuns de duri, că au plecat urechea la avertismentele dure date de Comisia Europeană și de multe guverne ale statelor din Uniunea Europeană.
Vorbim aici despre o atitudine ce ne îngrijorează pe noi, ca adversari politici ai lor, dar care îngrozește și diplomațiile occidentale. Posibil, mulți se întreabă dacă nu cumva liderii useliști și-au pierdut orice simț al măsurii. Oare nu mai văd consecințele faptelor lor? Unde și-ar dori să ducă România, către periferia Europei?
Cel mai probabil, toți acești „talibani” ai suspendării văd ce se întâmplă, dar nu le mai pasă. Nici distanțarea față de propriile lor familii politice europene, nici pagubele economice antrenate de o asemenea atitudine nu îi determină să aibă o schimbare de comportament politic. Ce ar mai putea să-i trezească la realitate? Posibil, votul. Propaganda „Antenelor” nu poate întreține la nesfârșit un val de ură aruncat peste o țară întreagă, pentru că deja se vede în sondaje. Poporul nu poate fi păcălit la infinit de personaje care comit abuzuri în numele său, iar PNL se autodistruge prin încălcarea grosolană a spiritului democratic deschis ce l-a caracterizat dintotdeauna. Sunt aspecte care ar trebui să dea de gândit multora, mai ales celor ce azi nu mai sunt liberali decât prin carnetele de partid.
Declarația politică se intitulează „Ați cerut, ați avut!”. Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,
Solicit îngăduința de a mă adresa Domniilor Voastre după lunga vară fierbinte în care au transpirat nervii unora dintre neliniștiții României. Mă refer aici la cei care au operat cu samavolnicie planul tehnic de suspendare a statului de drept, inclusiv a președintelui ales, în vederea înscăunării unui interimat nelegitim ce a făcut să tremure suficiente cancelarii europene, astfel încât România să-și poată lua adio de la un acces în Schengen și de la un tratament egal ca partener european viabil. ## Stimați colegi,
Nu pot să nu remarc faptul că acțiunea eșuată de suspendare era necesară în măsura în care premierul admitea că se ocupă în 75% din ședințele de guvern de problema Traian Băsescu, iar în restul de 25%, probabil, de chestiunea plagiatului, de desființarea de comitete și, eventual, de repolitizare. Este într-un fel lăudabil că premierul a intenționat să-și rezolve problema personală a deficitului de atenție de la ceea ce anunțase în Programul de guvernare: un set de măsuri complex menit să justifice o guvernare vremelnică. Pe de altă parte, este condamnabil că, în timp ce premierul părea să-și rezolve problema personală, o țară întreagă a intrat în colimatorul Europei și al partenerilor SUA, discutându-se inclusiv asupra oportunității unor observatori internaționali care să se asigure de corectitudinea referendumului.
Fără a intra în detaliile doliului general al USL în asumarea deciziei Curții Constituționale, înțeleg că noua preocupare esențială a premierului Ponta, departe de a fi guvernarea țării, este: „(...) Să știu că luna viitoare pot să plătesc salariile, pensiile, datoriile Guvernului României. Au existat presiuni extraordinare.”
În ceea ce mă privește, situația politică este foarte gravă și reflectă iresponsabilitatea celui mai „cinstit” Guvern al țării. Să afirmi din poziția de premier că ai acceptat pragul de 50% la referendum la presiunea externă și mai apoi să corelezi această presiune cu plata salariilor și pensiilor indică fără doar și poate că Guvernul Ponta își dorește un nou acord cu FMI, ca efect direct al politicilor actuale de consum nesustenabil, cu investiții și locuri de muncă zero față de bilanțul guvernării anterioare.
Declarația politică este intitulată „Bacalaureat național și/sau profesional?!”.
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Problemele absolvenților de liceu din ultimii ani au provocat multe discuții în rândul dascălilor, părinților, ministerului de resort și, desigur, mai ales al politicienilor din rândul comisiilor de specialitate din Parlamentul României.
Astfel, pe parcursul ultimilor doi ani, au existat tot felul de propuneri și păreri, fie de scădere a exigențelor examenului de bacalaureat existent, fie de gândire a unei variante care să-l ajute pe elev să acumuleze cunoștințe suficiente pentru promovarea cu succes a acestui examen.
Astăzi, spun astăzi, 11 septembrie 2012, pentru că avem în discuție câteva amendamente la Legea educației naționale, care modifică examenul de bacalaureat în sensul alegerii variantei profesional și/sau național, ne aflăm în situația de a hotărî cum este mai bine pentru elevi – pe termen lung, vorbesc –, limitarea la varianta profesională ori continuarea pe cea existentă, cu toate rigorile și exigențele cunoscute.
Stimați colegi,
Iată ce precizează cele două amendamente:
„Absolvenții ciclului superior al liceului care susțin, după caz, și promovează examenul de bacalaureat național dobândesc diploma de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.
Absolvenții ciclului superior al liceului care susțin și promovează examenul de bacalaureat profesional dobândesc diploma de bacalaureat profesional, care le dă dreptul de acces pe piața muncii, fără drept de acces în învățământul superior.”
Astfel, dar, continuăm să ne întrebăm și, totodată, să hotărâm, cu toții, dacă să schimbăm ceva cu privire la acest examen de bacalaureat, așa cum este în prezent, ori să continuăm cu ștacheta ridicată la nivelul stabilit.
Declarația politică se intitulează „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Încep prin a vă spune că situația socioeconomică actuală necesită cooperarea tuturor forțelor politice pentru a oferi soluții durabile. În acest sens, noi îi vom asigura actualei puteri sprijinul parlamentar pentru proiectele ce vin în întâmpinarea nevoilor populației, în măsura în care membrii puterii ne dovedesc faptul că sunt dispuși să facă acest lucru.
Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm încremenirea Uniunii Social-Liberale în proiecte politice menite să asigure accesul la resursele puterii nepreluate încă. Dorința de a accede la cât mai multe posturi este atât de mare, încât sunt ignorate cu bună știință regulile și normele de funcționare. Am asistat cu revoltă la încălcarea Regulamentului Senatului de către USL în scopul acaparării cât mai multor funcții. Astfel, pentru obținerea funcției de vicepreședinte în Biroul permanent al Senatului, puterea a ignorat cu cinism art. 26 al regulamentului. Toate acțiunile se fac neținând cont de scopul guvernării: susținerea unui stat de drept funcțional, cu un climat social și economic care să favorizeze bunăstarea populației. Astfel, vă spun cu dezamăgire că vă pot oferi nenumărate exemple rezultate din bilanțul celor șase luni de când USL-ul este la putere.
Vedem cum Guvernul reduce fondurile pentru investiții de la drumuri, metrouri și alte proiecte naționale de infrastructură, care ar asigura crearea mai multor locuri de muncă și care ar genera încasări la bugetul de stat pentru alte proiecte menite să ne dezvolte țara.
Tot cu ușurință putem vedea și cum politicianismul domină în detrimentul viziunilor pe termen lung. Premierul preferă să acorde bani pentru proiectele din circumscripția în care a fost ales, bani preluați din reducerea fondurilor destinate investițiilor naționale. Cu cinism, Guvernul motivează aceste tăieri ca fiind anularea fondurilor pentru pârtii de schi și piscine, în condițiile în care s-au redus de fapt sumele de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, de la metroul bucureștean, de la drumurile județene și locale.
Declarația politică se intitulează „Mic îndrumar de turnat... asfalt”.
Doamnelor și domnilor,
În anul 2009, în luna aprilie, sâcâit de starea deplorabilă a unei porțiuni de 12 kilometri dintr-un drum european (E 577), am depus o întrebare pentru Ministerul Transporturilor. În respectiva întrebare informam ministerul că problema este veche, fiind relatată savuros și repetat în presa ialomițeană. Nefiind vorba despre o distanță foarte mare, am crezut că s-ar putea remedia această situație. Am aflat cu celeritate că problema a fost subiect de întrebare sau interpelare și din partea altor parlamentari, care foloseau acest drum pentru a veni spre București. Răspunsul „mult prea seriosului și competentului” ministru de la acea vreme, Radu Berceanu, a rezumat faptul că administratorul drumului a făcut reparații în limita fondurilor disponibile și că în propunerile de lucrări pentru anul respectiv nu figurau investiții majore asupra acestui sector de drum, care trebuie să intre în prealabil într-un studiu de fezabilitate.
În această vară, am avut surpriza plăcută ca după trei ani să constatăm că se poate repara și această porțiune de 12 kilometri. Fiind vorba de o distanță „foarte mare”, problema merită comentată.
Situația acestui drum era relatată în presa ialomițeană de mulți ani față de data la care am depus eu întrebarea. Se pare că, la viteza cu care se lucrează drumurile în România, fie ele autostrăzi sau de altă categorie, un studiu de fezabilitate de trei ani se încadrează perfect în tempoul de muncă românesc bine cunoscut. Cârpelile făcute în acești trei ani, în cât s-au finalizat aceste studii științifice asupra drumului, au ținut, în buna tradiție românească, până la prima ploaie. Acum, problema poate fi privită și din perspectiva „mai bine mai târziu, decât niciodată”.
Concluzia personală este că, luând în serios meticulozitatea cu care Executivul, prin ministerele sale, ține foarte mult cont de întrebările și interpelările parlamentarilor, mă pot considera unul dintre parlamentarii „care au turnat asfalt”.
Îmi aduc aminte cum, în campania din 2008, campanie făcută conform regulii „Vă dăm! Vă facem!”, candidații noștri turnau asfalt, puneau borduri, făceau aeroporturi și poduri peste Dunăre, întregi cartiere de ANL-uri și multe alte lucruri. Este adevărat că din toate promisiunile făcute nu s-a rezolvat nimic. Doar s-a „ascultat” și turnat... asfalt!
Declarația politică este intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor,
Susțin în fața dumneavoastră o declarație politică care are legătură cu două chestiuni. În primul rând, joi, 13 septembrie, este Ziua Pompierilor, moment de sărbătoare și moment aniversar pentru reprezentanții acestei instituții. Pompierii au fost apărători ai Revoluției de la 1848, au avut curaj, demnitate și forță pentru a fi apărători ai românilor. La acel moment, devotamentul pentru lupta dreaptă a poporului a fost mai mult un aspect sufletesc, venit dintr-o dorință puternică.
Luptele pompierilor sunt continue în decursul timpului și implică risc, curaj și forță. Astăzi, pe lângă multe implicări ale pompierilor în incendii de locuințe, descarcerări sau alte evenimente, implicarea lor este și în incendiile de vegetație. Acesta este al doilea aspect despre care doresc să fac câteva precizări.
Atât în Colegiul Orăștie – Brad, pe care îl reprezint, cât și la nivelul întregului județ Hunedoara, în acest an, au fost semnalate multe asemenea incendii. Din păcate, unii cetățeni nu respectă niște reguli de bază atunci când ard vegetație uscată și resturi vegetale. Acționează de multe ori în mod întâmplător, iar stingerea incendiilor devine, astfel, un efort deloc neglijabil.
Dacă ar fi respectate condițiile meteorologice fără vânt, controlarea arderii, desfășurarea acesteia pe timp de zi, și nu în amurgul serii, supravegherea focului, precum și dacă s-ar proceda la stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii, atunci sigur nu am mai avea hectare întregi de pământ arse.
La nivelul județului Hunedoara, mai multe instituții cu atribuții în prevenirea și gestionarea situațiilor generate de utilizarea focului deschis în vederea igienizării terenurilor s-au unit pentru a reduce riscul de incendiu la fondul forestier.
Pompierii, Jandarmeria, Poliția, comisarii Gărzii de Mediu, reprezentanți ai Direcției Silvice și ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare au efectuat acțiuni de conștientizare și informare a hunedorenilor referitor la riscul producerii de incendii, precum și efectele acestora. Speranța este ca pe viitor această „tehnologie” a curățării terenurilor agricole să se realizeze într-un mod mult mai puțin periculos, fără riscul izbucnirii unor incendii greu controlabile.
## **Domnul Sorin Serioja Chivu:**
Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții”.
„Când poruncește conștiința, oamenii onești procedează întotdeauna în același sens.” (Nicolae Titulescu)
A început ultima sesiune parlamentară ordinară din actuala legislatură.
Legislatura 2008–2012 a fost una dificilă, plină de frământări intrinsece, cu repercusiuni definitorii asupra statului de drept. Mai mult ca sigur, va fi o legislatură pe care istoria o va păstra în cronici, fiindcă a avut de dus o luptă de principii și valori, într-o perioadă de criză mondială aproape fără precedent.
S-au făcut multe analize, sinteze și analogii și n-aș dori să revin asupra acestui subiect. Vreau doar să vă felicit pentru munca asiduă pe care ați depus-o pentru binele acestei țări, așa cum v-au dictat conștiința și credința, principiile, morala ori ideologiile de partid.
Fiecare în parte este, așa cum se spune, suma propriilor alegeri în viață și răspundem fiecare pentru propriile decizii și acțiuni. Conștient sau inconștient, suntem veșnic mânați de dorința de a face bine, altfel n-am fi ales să ne aflăm azi în slujba națiunii. Indiferent de poziția pe care o ocupăm pe eșichierul politic, clasa politică românească trebuie să demonstreze că este compusă din oameni responsabili, onești, luptând împreună pentru un interes comun – cel național.
Această legislatură a avut o misiune grea, omul politic a fost perceput ca fiind total indiferent față de greutățile oamenilor, preocupat mai cu seamă de propriile interese ori de interese meschine de grup. Mai mult ca sigur că nu există pădure fără uscături, dar culpa ce revine fiecăruia dintre noi este faptul că, de ceva vreme, a devenit, practic, imposibil să ne găsim coeziunea. Ținta nu ne mai este de ajuns. Drumul parcurs împreună ne definește și fără respect reciproc este greu să recâștigi o credibilitate pierdută pe câmpul de bătălie.
Stimați colegi,
Departe de mine gândul de a mă considera perfect. Sunt un om politic care și-a dorit, mai mult decât orice, să fie alături de români și de România, să contribuie prin întreaga sa activitate la prosperitatea națiunii sale.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Stimați colegi,
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi și vă anunț că din totalul de 122 de senatori și-au înregistrat prezența 75. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.
Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Valentin Calcan și Alexandru Pereș.
Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.
Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?
Dacă nu sunt,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Sunt comentarii în legătură cu programul de lucru de astăzi?
Precizez că vă propun să dăm, în ultima parte a programului de astăzi, voturile finale care se reportează de ieri, pentru că am avut acea situație.
Dacă nu sunt observații,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Stimați colegi,
Pentru săptămâna următoare, 17–23 septembrie 2012, Biroul permanent vă propune următorul program:
Luni, 17 septembrie 2012:
- între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii;
- ora 14.00 – ședința Biroului permanent;
- ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare;
- între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plen, voturi finale;
- între orele 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări și
- răspunsuri.
Marți, 18 septembrie 2012:
- între orele 9.00 și 10.00 – declarații politice;
- între orele 10.00 și 13.00 – lucrări în plen, voturi finale; – ora 15.00 – lucrări în comisii.
Miercuri, 19 septembrie 2012, și joi, 20 septembrie 2012 – lucrări în comisiile permanente.
Vineri, 21 septembrie 2012, sâmbătă, 22 septembrie 2012, și duminică, 23 septembrie 2012 – activități în circumscripțiile electorale.
Sunt observații în legătură cu programul de lucru pentru săptămâna viitoare?
Nu sunt.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Vă mulțumesc.
La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă numirea unor membri ai Consiliului Național de Integritate.
Înainte de a începe punctul 3, domnului senator Borza îi dau cuvântul pentru a face un anunț.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să vă anunț că, începând de astăzi, îmi încetez activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PDL și în continuare voi activa ca senator independent afiliat Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă numirea unor membri ai Consiliului Național de Integritate.
Dau cuvântul domnului președinte Greblă pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă rog, domnule președinte.
Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Stimați colegi,
Biroul permanent a transmis Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări solicitarea ministrului justiției prin care ne comunică modificări intervenite din partea acestui minister în ceea ce privește Consiliul Național de Integritate.
Deși Ministerul Justiției este condus de o mare doamnă a justiției românești, propunerile pentru membru și, respectiv, membru supleant le-au făcut, în ordine, un domn și apoi o doamnă, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avut de analizat solicitarea ca în Consiliul Național de Integritate domnul Silviu Gabriel Barbu să fie titular în acest consiliu, iar doamna Alina Barbu, membru supleant.
În aceste condiții, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat CV-urile celor doi candidați propuși de Ministerul Justiției, precum și îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a face parte din acest consiliu.
Cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propun avizarea favorabilă a candidaților propuși de Ministerul Justiției, respectiv domnul Silviu Gabriel Barbu – titular și doamna Alina Barbu – membru supleant al Consiliului Național de Integritate.
Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sunt intervenții în legătură cu aceste propuneri?
Dacă nu sunt, întrucât Legea nr. 144/2007 nu reglementează modalitatea de vot, vă propun votul deschis electronic.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Pentru doamna Alina Barbu, ca supleant,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Mulțumesc.
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă numirea președintelui și a vicepreședinților Institutului Cultural Român.
Vă rog, domnule senator.
Vreau să dau cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu, președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Întrucât domnul Marga este plecat în străinătate, vă rog să fiți de acord să amânăm votul, fixat pentru ziua de astăzi, pentru o altă dată, probabil luni.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Întreb și liderii grupurilor parlamentare dacă sunt de acord.
Sigur, noi nu avem prescripție de aviz obligatoriu din partea comisiei. Pe de altă parte, în mod tradițional, aceasta este propunerea comisiei.
Domnul senator Mario Oprea.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Din punctul nostru de vedere, am putea vota și astăzi propunerile făcute de grupurile parlamentare. Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Alexandru Feldman.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Cutuma pe care o invocăm atât de des a făcut ca întotdeauna oamenii care sunt propuși pentru funcții în instituțiile de o asemenea însemnătate să fie audiați în comisiile de specialitate.
În situația despre care vorbim, audierea ar trebui făcută în fața comisiilor reunite, atât Comisia pentru politică externă, cât și Comisia pentru cultură. Dat fiind faptul că nu este chiar nicio grabă, iar o amânare ar fi bine-venită pentru audierea noii conduceri – nu este vorba numai de domnul Marga, este
vorba și de cei doi vicepreședinți –, susțin propunerea domnului președinte Sergiu Nicolaescu și vă rog să aveți înțelegerea să amânăm votul pentru săptămâna viitoare, imediat ce domnul Marga revine în țară.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Radu Rușanu.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Domnul Feldman Alexandru are dreptate, cutuma așa spune. Regulamentul însă nu spune așa. Regulamentul spune că-l votează plenul, fără să fie audiat de comisii. Iar în ultima perioadă colegii de la PDL, colegii domnului senator Feldman Alexandru, au respectat tot timpul regulamentul, iar cutuma nu au mai respectat-o de mult timp, așa că eu vă solicit să respectăm regulamentul.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Greblă, doriți să luați cuvântul? Nu.
Domnul senator David.
Mulțumesc, domnule președinte.
Biroul permanent, ieri, a luat în discuție această problemă și a hotărât ca acum, dimineața, de la ora 9.00 la ora 10.00, să fie audiați acești candidați, să spunem. Dacă nu se poate, tehnic, nu s-a produs ceea ce a hotărât Biroul permanent, nu putem face altceva decât să amânăm până când sunt întrunite aceste condiții și apoi să venim în plen și să hotărâm.
Iar acum, dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, plenul trebuie să voteze această amânare – pentru că punctul e în ordinea de zi, care a fost deja aprobată –, deci scoaterea acestui punct din ordinea de zi, respectiv amânarea lui. Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Vă mulțumesc.
Atunci, dacă nu mai sunt intervenții, o să
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Domnul senator Frunda.
Doriți vot secret electronic.
Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Exact asta vreau să spun. Este nu numai o cutumă, dar este un principiu juridic. Atunci când se votează numirea unei persoane sau refuzul ei, se votează în mod secret, pentru a păstra bune relații între candidați și cei care îl votează.
Vă propun vot secret electronic. Mulțumesc.
Am înțeles. Este vorba de vot privind persoane. Domnul senator Alexandru Feldman.
## Domnule președinte,
Vreau să vă dau un detaliu, cu toate că votul s-a dat într-o inerție care mi se pare nefericită. Din cauza faptului că cei care trebuiau să fie astăzi audiați la comisie au fost înștiințați că audierea nu mai are loc, niciunul dintre candidați – este vorba de președinte și de cei doi vicepreședinți – nu s-a prezentat. Membrii Parlamentului, membrii Senatului nu au în față CV-urile. Practic, suntem în situația de a vota niște oameni pe care nici măcar după nume nu-i cunoașteți.
Dacă numele domnului Marga este un nume care nu mai are nevoie de recomandare și nimeni nu are nevoie să se uite cine este domnul Marga, ce pregătire profesională are, ce activitate profesională are, este vorba de încă doi vicepreședinți, pe care înseamnă să-i votăm în orb.
Deci fac apel la înțelepciunea și înțelegerea colegilor că este un vot care nu face cinste seriozității și nu susține seriozitatea votului în plenul Senatului. Nu se știe ce se votează, cine sunt oamenii aceștia, ce legătură au cu activitatea culturală, ce legătură au cu ICR-ul. Nu se poate! Vă rog mult de tot să reflectați.
Îmi îngădui să vă propun, chiar dacă s-a votat, o pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare. Subiectul ICR, cum bine știți, cum știu toți colegii, este un subiect care a creat suficiente emoții și suficiente discuții în spațiul public, ca noi, astăzi, să votăm absolut în orb. Mi se pare un lucru care, îmi pare rău să spun, ne descalifică.
Vă propun, cu tot respectul, o pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare. Poate se găsește o soluție mai înțeleaptă.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Formal, nu puteți cere pauză de consultări. Eu am supus și am supus-o prima la vot propunerea de amânare.
Domnul senator Rușanu.
## **Domnul Dan Radu Rușanu:**
O singură remarcă, domnule președinte și domnule senator Feldman: nici pe ceilalți doi vicepreședinți de până acum nu-i cunoșteam niciunul.
Vă mulțumesc.
## Cereți o pauză?
Liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Rădulescu, solicită o pauză de consultări de cinci minute. Acordat.
PAUZĂ *
* * DUPĂ PAUZĂ
Domnule senator Mario Oprea, vă rog să ne spuneți dacă ați convenit ceva.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Da, am convenit. În urma discuției purtate între liderii grupurilor parlamentare, am decis că Institutul Cultural Român trebuie să poată să-și desfășoare activitatea fără vreun fel de pauză, indiferent că este lungă sau scurtă.
De aceea, noi considerăm de bun augur următorul compromis: vom vota astăzi propunerea ca domnul Andrei Marga să fie președintele ICR, iar cei doi vicepreședinți să fie votați după ce Biroul permanent programează următoarea audiere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc.
Salut rapiditatea cu care ați ajuns la acest compromis. Asta da coabitare!
Vă consult în privința modalității de vot.
Vot secret electronic a propus domnul senator Frunda.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
s-a aprobat modalitatea de vot – vot secret electronic. Suntem gata din punct de vedere tehnic? Da.
Atunci, conform propunerii,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Vă mulțumesc.
Rămâne ca săptămâna viitoare să exprimăm votul și pentru funcțiile de vicepreședinți.
Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, cu voia dumneavoastră. La punctul 5 din ordinea de zi este înscris...
Da, vă rog, domnule senator Rădulescu, pe procedură. Restanța de ieri.
Vă rog.
Astăzi avem toate condițiile.
## **Domnul Cristian Rădulescu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Un anunț pe probleme organizatorice, nu neapărat pe procedură, dar sigur că vor fi multe discuții pe procedură, la urma urmei.
Săptămâna trecută a fost alocată multă energie discuției referitoare la pozițiile în unele comisii din partea unor grupuri parlamentare și era cât pe ce și ieri, dacă nu se întâmpla să se întrerupă microfoanele. Grupul parlamentar al PDL are de făcut unele modificări în comisii pe locurile care i se cuvin.
Și pentru a simplifica pentru toată lumea înțelegerea regulamentară a situației, o să împart propunerile acestea în două calupuri. Unele sunt înlocuiri de membri în comisii pe locurile care revin grupului nostru parlamentar. Aici se aplică art. 47, care zice așa: „Liderii grupurilor parlamentare pot anunța oricând decizia grupului de a opera schimbări între membrii grupului privind apartenența la comisii, cu respectarea numărului total al membrilor comisiei (...)” și așa mai departe. „Schimbările se
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică având ca titlu „Instabilitatea politică – atac la sănătatea psihică a românilor”; – Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Necesitatea unei reforme a sistemului de sănătate”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea economică a României și absorbția de fonduri europene”; – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică cu titlul „De când a ajuns PNL fief de «talibani»?”; – Mihail Hărdău (PDL) – declarație politică intitulată „Ați cerut, ați avut!”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică având ca titlu „Bacalaureat național și/sau profesional?!”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Vrem să cooperăm, dar nu avem cu cine!”; – Paul Ichim (PNL) – declarație politică având ca titlu „Mic îndrumar de turnat asfalt”; – Dorin Păran (PNL – afiliat) – declarație politică intitulată „Incendiile de vegetație – o problemă pentru agricultori”; – Sorin Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declarație politică având ca titlu „Românii și România au nevoie de soluții”
Deci doriți să supunem cele trei propuneri unui vot în bloc? Da?
Mulțumesc.
Domnule senator Oprea, aveți observații?
Mulțumesc, domnule președinte. Da, am observații.
După cum ne amintim cu toții, săptămâna trecută am solicitat o întâlnire între liderii de grup, programată la începutul acestei săptămâni. De altfel, am avut această întâlnire între liderii de grup, dar nu am identificat numitorul
comun. Ideea era foarte simplă, faptul că dimensiunile grupurilor senatoriale s-au modificat, acesta fiind motivul pentru care responsabilitățile privind conducerile comisiilor să revină după un alt algoritm, adică ținând cont de noua dimensiune a grupurilor de senatori. Colegii democrați nu au fost de acord cu acest lucru și acesta este motivul pentru care noi nu vom vota pentru aceste modificări nici în interiorul grupurilor și nici în conducerea grupurilor.
Nu reluăm discuțiile legate de regulament, pentru că ele s-au mai purtat. S-au purtat și atunci când am modificat Biroul permanent în această sesiune, s-au purtat și atunci când, de exemplu, a fost schimbat din funcția de președinte domnul Viorel Ștefan, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Chiar vă pot da un exemplu, poate că nu este chiar în acest moment cazul de un astfel de exemplu, dar, dacă un grup parlamentar constituit la începutul mandatului dispare înspre finalul mandatului, deși deține funcții de președinte, de secretar, membri în Biroul permanent, normal că nu va mai putea să aibă astfel de funcții.
Ca atare, chiar dacă avem astfel de specificații, va trebui să le revedem.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Cristian Rădulescu.
Bun.
Eu propusesem defalcarea propunerilor în două categorii pentru a ușura decizia dumneavoastră. La urma urmei, nimeni nu a pus în discuție pe parcursul negocierilor care au avut loc că se dorește diminuarea locurilor Grupului parlamentar al PDL la Comisia pentru egalitatea de șanse. De exemplu, eu nu am auzit o asemenea discuție, dar dacă, de principiu, sunteți împotriva oricăror modificări pe care le cere Grupul parlamentar al PDL și nu doriți să votați, trec la al doilea calup, care nu presupune vot, fiindcă regulamentul zice clar care este reglementarea în ceea ce privește membrii birourilor comisiilor. La art. 51 se spune așa: „Pierderea calității de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a funcției de conducere în cadrul unei comisii parlamentare.” Deci, în momentul de față, suntem într-o situație de drept, aceea că persoanele care și-au dat demisia din Grupul parlamentar al PDL nu mai ocupă funcția de conducere în comisia parlamentară pe care o conduceau. Asta este situația în momentul de față.
Mai departe, funcția respectivă devine vacantă, iar grupul parlamentar, prin liderul său, face o nouă desemnare – nimic mai clar –, după care: „Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de către grupul care l-a desemnat” – art. 51 –, după care zice și mai clar, și de ce zice și mai clar, pentru că, în decursul timpului, situații ca acestea au mai fost și atunci când s-a modificat ultima oară regulamentul, când s-a simțit foarte tare nevoia ca aceste lucruri să fie lămurite prin prevederi exprese, care sunt dublate de prevederi de gardă, adică o să vedeți că se repetă foarte insistent acest principiu, că locul respectiv revine numai grupului respectiv. S-a avut în vedere că sunt posibile cazuri de plecări și ce se întâmplă cu locurile respective?
Deși art. 51, pe care l-am citat, era oricum absolut suficient, art. 52 zice: „Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de către senatori aparținând grupului parlamentar căruia i-a fost atribuită funcția respectivă, nominalizați de liderul grupului, potrivit art. 49.” Deci este extrem de clar.
Mai departe, votul Senatului aici nu este necesar, nu este specificat nicăieri. Este o situație de drept care există în momentul de față. Cei din conducerea comisiilor respective și-au încetat activitatea pe funcția respectivă și numai grupul, care a avut de la început acea funcție, poate propune ca un membru din grupul respectiv să fie șef la comisia respectivă.
## O să vă dau imediat cuvântul.
Au solicitat mai mulți colegi.
Înțeleg, domnule senator, că, potrivit articolelor citate din regulament, dumneavoastră ați făcut doar anunțul. Nu mai avem ce supune la vot. Bun.
Domnul senator Rușanu.
O secundă!
Sunt mai mulți colegi.
## Domnule președinte. Stimați colegi.
Eu sunt convins că acesta este regulamentul, însă aș vrea să-i aduc aminte stimatului meu coleg, domnul senator Cristian Rădulescu, că în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, până acum doi ani de zile, ponderea era de 7 la 4. Grupul parlamentar al PDL avea doar 4 parlamentari, 7 erau din partea Grupurilor
parlamentare ale USL, și astăzi s-a modificat poziția fără a se vota, într-adevăr, și Grupul parlamentar al PDL a trecut de la 4 la 6. Atunci nu s-a respectat nici regulamentul și Grupul parlamentar al PNL a fost obligat să-și retragă un membru din comisie, iar Grupul parlamentar al PDL a propus pe altcineva, votat de plen însă, și îmi aduc aminte de frumoasa sintagmă „plenul este suveran”.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Oprea.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ceea ce vreau să spun este faptul că, într-adevăr, are dreptate liderul Grupului parlamentar al PDL, pentru că birourile permanente ale comisiilor nu se votează niciodată în plen, ci se votează în interiorul comisiilor: președinte, vicepreședinte și secretar. Componența comisiilor întotdeauna se votează în plen, iar propunerile sunt făcute, într-adevăr, de liderii de grup. Dumneavoastră ați făcut propunerile, noi v-am propus o negociere la începutul săptămânii, nu am convenit, ca atare vom vota împotriva propunerilor dumneavoastră.
Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc _._
Domnul senator Calcan.
## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**
## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Am înțeles de la colegul nostru, domnul senator Rădulescu, că este foarte multă energie în această dezbatere, dar am fost foarte atent la propunerea pe care Domnia Sa a făcut-o și am înțeles că la Comisia pentru privatizare voi fi înlocuit ca membru de către colegul nostru, domnul senator Fodoreanu. Să înțeleg că este energia atât de mare, încât reușesc să-l cloneze, deoarece Domnia Sa este deja membru și nu știu cum poate un membru, care este deja în comisie, să mă înlocuiască pe mine, devenind, eventual, două persoane cu același nume și prenume. Eu cred că este o eroare și, desigur, trebuie corectată.
Mulțumesc.
Vă rog, domnule senator.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aveam și eu de făcut o observație distinsului nostru coleg, domnul Rădulescu. Ne-a spus întotdeauna și a vorbit de drept, putea să vorbească dacă este cinstit sau necinstit, dar vreau să-i readuc aminte că, în momentul în care noi am propus înlocuirea domnului președinte Geoană, conform regulamentelor, cu un reprezentant al grupului parlamentar din care provenea și domnul președinte Geoană la ora aceea, domnul Rădulescu ne-a demonstrat clar că numai puterea plenului este cea care hotărăște.
Ne alăturăm poziției domnului Rușanu. Este clar procentul grupurilor parlamentare din Senatul României. La ora actuală, dânșii nu mai sunt îndreptățiți să dețină 7 comisii permanente în Senatul României.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul senator Daea va intra în această frumoasă dispută.
Vă rog, domnule senator.
Domnule președinte al Senatului,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Nu este nici dispută și are și nuanțe de răutate, nu numai de frumusețe în ea, pentru că l-am ascultat cu atenție pe colegul, lider de grup, domnul Rădulescu. Succesiunea juridică este imbatabilă. Sunt defecțiuni la logică.
Mă uit în sală, stimați colegi, și văd că acest Grup parlamentar al PDL are doar scaune, nu are parlamentari. Astăzi a fost o probă când un coleg s-a mutat în alt grup, de aceea logica mă îndeamnă, și înțelepciunea Senatului este la ea acasă, să-și dea mâna și să rezolvăm în dialog cu grupurile parlamentare, prin participarea efectivă și nemijlocită a liderilor de grup, dacă nu puteți avea, din nefericire, un vot împotrivă astăzi, pentru că logica nu poate fi încălcată, chiar dacă, juridic, uneori, prin nuanța prezentării, poate lăsa imaginea unei anumite stări de fapt, care, din nefericire, nu vă avantajează, stimați colegi de la PDL.
Dacă doriți astăzi votul, Daea va vota împotriva propunerilor dumneavoastră. Dacă sunteți însă deschiși la dialog, lăsați timpul să curgă pentru o înțelegere între lideri. V-aș rămâne recunoscător pentru a doua soluție. Prima îmi este astăzi dată. O fac. Pe cealaltă o aștept.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Rădulescu.
Domnule senator Daea, tipul de dialog pe care îl propuneți dumneavoastră în această situație este de genul: „Da, sigur că da, vă mulțumim că ne-ați luat niște locuri cuvenite în conducerea unor comisii. Suntem de acord.” Un fel de _Pax Romana_ . Romanii pacificau cam în felul acesta: zdrobeau tot ce se putea, după aceea nu se mai auzea niciun scâncet, era pace romană. Cam așa și dumneavoastră doriți un dialog.
Art. 49 zice un lucru care consacră realitatea din Senat de la început și până acum, și anume că negocierea pentru comisii se face la începutul legislaturii și după aceea nu se mai fac intervenții decât dacă grupul respectiv vrea el să
schimbe pe cineva sau dacă se convine între toate grupurile. Așa a fost de când a început Senatul.
Art. 49 zice așa: „Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește prin negocieri între reprezentanții acestora, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri...” Până acum nimeni nu a contestat sensul acestor cuvinte, de altfel, destul de evident.
Trei antevorbitori au spus să nu ajungem să votăm noi, că o să vedeți ce tare o să votăm împotriva dumneavoastră. Păi, urmăriți-mă cu atenție. Nu mai fac incursiunea în regulamente pe care am făcut-o acum 10 minute. Acolo chiar asta scria, că nu se dă niciun vot, că eu vin și anunț care sunt propunerile grupului pentru funcțiile devenite vacante, prin efectul regulamentului, și că situația de drept, garantată de regulament în acest moment, este că locurile ocupate de colegii care au plecat de la Grupul parlamentar al PDL sunt, de drept, vacante și eu doar vin și spun pe cine numim acolo. Nu e vorba de niciun vot. Cam pe ce ați dori să votăm sau să votați dumneavoastră? Să-mi spuneți și mie ce se supune la vot în dorința dumneavoastră: nerespectarea regulamentului sau ce?
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Domnul senator Pereș.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
## Domnule președinte, Onorat Senat,
Sigur, am venit cu regulamentul la microfon, dar mie mi se pare că nu mai are niciun rost să mai citim regulamentul. Chiar aș propune desființarea Comisiei pentru regulament, pentru că, începând cu 3 iulie 2012, văd că și Senatul este guvernat cu totul și cu totul de alte principii decât cele convenite în urmă cu trei ani și zece luni, atunci când toți am depus jurământul de senator al României.
Dreptul nostru ca – astăzi – partid de opoziție este ca totuși să citim și să ne uităm puțin pe articolele din regulament și să solicităm ceea ce, de fapt și de drept, scrie în această carte, în acest regulament.
Sigur, puterea dumneavoastră de a aduce exemple și cutume chiar din Camera Deputaților sau din alte mandate, alte legislaturi din Senat este, mă rog, dreptul dumneavoastră, dar mi se pare stupid să-l aduc în discuție astăzi pe domnul Ștefan, care nu este senator...
, nu este senator acum, este deputat, a fost senator în urmă cu o legislatură.
Pe de altă parte, chiar și exemplul cu domnul senator Mircea Geoană, fost președinte al Senatului... Știți foarte bine că noi am încercat să respectăm regulamentul și să venim cu articole din regulament ca să îl suspendăm pe domnul Geoană. N-a mers. În schimb, dumneavoastră ați fost cu „cuțitul în mână” și l-ați executat elegant pe domnul Geoană, aducând, la momentul zero, înapoi poziția de președinte al Senatului. Deci ar trebui, cel puțin aici, Partidul Social Democrat să nu aducă această problemă în discuție.
Ceea ce liderul de grup a prezentat astăzi... și sunt perfect de acord cu dânsul: că se enunță, conform – încă o dată spun – regulamentului... Dar sunt într-o dilemă mare: mai respectăm noi ceva aici? Activăm după cutume, după exemple din Camera Deputaților sau – știu eu? – din legislaturi trecute.
Mie mi se pare că în acești trei ani și zece luni în acest Senat s-au întâmplat lucruri deosebite, care ar trebui, într-adevăr, să fie momente de reflecție pentru cei care vor veni după noi, ca asemenea lucruri, probabil, să nu se mai întâmple, având în vedere încă un lucru, stimați colegi, nu doresc să fiu patetic, se apropie 15 septembrie 2012, care este Ziua Internațională a Democrației. Ați putea să dați un exemplu, poate, astăzi, că, într-adevăr, încercăm să respectăm niște lucruri care ne-au guvernat și eu cred că o să trebuiască să ne guverneze și în continuare, aici, în activitatea noastră de senatori.
Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc și eu, domnule secretar.
Domnul senator, profesor, ministru, președinte Puiu Hașotti.
Din sală
#70049## **Din sală:**
M-ai terminat!
ministrul culturii și patrimoniului național
## **Domnul Puiu Hașotti** – _ministrul culturii și patrimoniului național_ **:**
## Domnule președinte, numai senator. Atât!
Vă mulțumesc oricum pentru prezentare.
1. Domnul senator Cristian Rădulescu m-a inspirat spunând că este _Pax Romana_ . Nu este _Pax Romana_ . Este _De bello pedelistico_ .
ministrul culturii și patrimoniului național
Și nu e _Pax Romana_ , e _vae victis!_
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#704682. Știți că acum vreo 8 ani, poate mai mult, 10, în Senat, ați fost vreo 20 și ați rămas vreo 5 și nu ați ocupat toate posturile care vi s-au cuvenit la începutul legislaturii, pentru că erați mai puțini decât posturile pe care le aveați.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#707083. Nu discutăm numai despre președințiile de comisii, se discută toate posturile – și de vicepreședinte, și de secretar – și nu le puteți acoperi pe toate.
· other
1 discurs
<chair narration>
#708654. Se spune că „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face” și eu am venit de foarte, foarte multe ori, în calitatea de lider de grup pe care o aveam, și invocam regulamentul. Și dumneavoastră spuneați: „Plenul este suveran.”
· other · respins
62 de discursuri
Eee! Cine știe?!
Da. Dezbaterea trece dintr-o culoare juridică într-una istorică.
Și domnul senator Rădulescu are din nou cuvântul.
Da.
Nu mă pun eu cu domnul Hașotti, ministrul cu profil în domeniu, la exemplele istorice, dar după câte îmi aduc aminte _vae victis!_ era o expresie folosită care desemna că nu mai contează niciun fel de regulă, se azvârle pe talerul dreptății – acela cu care se cântăresc daunele de război – sabia grea a învingătorului, și astea sunt logica și judecata învingătorului.
Dacă aici suntem într-o democrație, dacă aici am ajuns în Parlamentul României, încât să afirmăm aceste lucruri, mie mi se pare că este foarte grav. Dacă au fost făcute greșeli odată, mie mi se pare că, în momentul de față, cei care au tot ceea ce trebuie să aibă trebuie să respecte ei democrația și regulamentul și că niciodată recurgerea la niște întâmplări care – poate, nu știu la ce se face referire, o să revin – nu ar fi fost corecte nu poate justifica o incorectitudine prezentă și viitoare.
Aici, în Senat, am încercat întotdeauna să păstrăm, să respectăm decența și regula jocului. Dacă în alte părți s-a întâmplat altfel, nu mă privește. Se face trimitere la unele negocieri care nu au fost corect făcute la Camera Deputaților și că asta justifică, în momentul de față, să ne ciomăgim între noi. Păi o să începem, dacă o luăm așa, să ne răzbunăm între noi pentru faptul că fiul mai mare al senatorului PDL Rădulescu l-a bătut măr, pe maidanul de fotbal, pe fiul mai mic al senatorului Ionescu, de la PNL, sau, făcând o incursiune în psihologie, cutare senator a avut o copilărie nefericită și pentru asta simte nevoia să vină aici, în Senat, să se răzbune pe ce propune Grupul parlamentar al PDL. Deci fac încă o dată un apel la echilibru și corectitudine în aceste puține luni din această legislatură care i-au mai rămas Senatului să lucreze.
Este pentru mine un lucru de mirare că un senator PNL vine și zice: „Da, acesta este regulamentul, are dreptate distinsul coleg Rădulescu”, după care încep toate aceste trimiteri care ar justifica o răzbunare și aruncarea sabiei grele a învingătorului pe talerul dreptății. Nu este în niciun caz o abordare care ține de timpurile noastre și de democrație. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Daea.
Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori,
Timpul ne arată că trebuie să și parcurgem astăzi multe legi care sunt pe ordinea de zi. Din această rațiune, am stat potolit în scaunul așteptării pentru logica desfășurării ordinii de zi de astăzi, însă nu am putut și nu pot să rămân dator atunci când un coleg din Senatul României citește din regulament doar ceea ce-i convine pentru a pune o presiune politică pe alți colegi care au alt mod de interpretare a problematicii.
Motiv pentru care îmi îngădui ca, alături de art. 47, pe care l-a prezentat aici stimatul nostru coleg, liderul Rădulescu, să se uite și la art. 45 alin. (2). Pentru a nu consuma timpul, nu dau citire întregului articol: „Problemele rămase în divergență se supun direct votului Senatului.”
Or, stimate coleg, dumneavoastră ne-ați anunțat, și liderii noștri au confirmat, că trebuia să vă întâlniți pentru a negocia această situație.
V-aș ruga, domnule președinte, să analizați posibilitatea sistării discuțiilor și să trecem la aprobarea proiectelor de lege care sunt înscrise pe ordinea de zi.
Vă mulțumesc.
Vă asigur că nu mai revin la microfon pe această problemă.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Am reținut și propunerea. Imediat însă îi dau cuvântul pe care îl solicitase domnului senator Miron Mitrea.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Domnule senator Rădulescu, să știți că dacă purtam această discuție acum vreo trei ani și jumătate, indiferent de ce parte a baricadei politice aș fi fost, aș fi venit să spun că domnul Rădulescu are dreptate. Așa este. Până acum vreo trei ani de zile cutuma parlamentară și regulamentul spuneau că funcțiile obținute în urma votului – deci structura politică rezultată în urma votului – rămân valabile tot ciclul parlamentar, toată legislatura respectivă.
Mai erau câteva amănunte legate de modul în care se construiesc grupurile parlamentare și alte lucruri asupra cărora noi, împreună – și când eram deputați, și acum când suntem senatori –, ne-am aplecat. A fost prima oară, acum trei ani de zile, când un grup parlamentar la putere, de fapt o majoritate, a venit și a spus că acea cutumă trebuie aruncată la gunoi. Și ați modificat și regulamentele și, sigur, umblând la regulament, s-a modificat cutuma, deci totul s-a schimbat. Am fost mai rar, nu atât de des ca domnul senator Puiu Hașotti, pentru că el este lider de grup, dar am fost la acest microfon și v-am rugat în mod repetat: „Nu faceți aceste modificări, nu schimbați cutuma, pentru că veți ajunge în partea cealaltă și n-o să vă placă.” Și sunteți în această situație.
Ceea ce mi se pare interesant și, în același timp, de data asta chiar patetic, sunteți al doilea parlamentar sau senator PDL care vine la acest microfon și spune: „E adevărat, poate am încălcat, dar n-o să fiți la fel de răi ca noi.”
Noi, cei de la PSD, mâncăm a doua oară această pâine. O dată a fost în momentul CDR-ului, când am fost călcați în picioare și în Senat, și în Cameră și, când am venit la putere, au venit adversarii politici, că nu sunteți dușmani, sunteți adversari politici, și ne-ați spus la microfoanele Senatului și ale Camerei: „Nu puteți fi atât de răi cât am fost noi.” Și nu
am fost, am respectat regulamentele. Acum veniți și faceți același apel.
Eu sunt jenat de faptul că mă obligați să nu respect cutumele parlamentare. Sunt jenat! Eu sunt un parlamentar care sunt învățat să respect cutumele parlamentarele și mă jenează atunci când trebuie să mă fac că ele n-au existat. Și vă spun: „Da, au existat”. Așa a fost, cum spuneți dumneavoastră, domnule senator, dar nu mai este, ați schimbat regula, și noi n-o să mâncăm a doua oară această poveste. „Noi am fost răi, voi nu puteți fi atât de răi ca noi. Voi sunteți buni, mai nobili. Noi v-am călcat în picioare, și voi, acum, trebuie să vă uitați la noi cu...”
Mulțumesc. Domnul senator Rușanu.
Mi-a plăcut exemplul cu talerul și cu sabia, dar hai să vedem care sunt cele două talere, domnule Rădulescu.
Pe un taler sunt 34 de senatori ai Grupului parlamentar al PDL, care au 7 comisii. Pe celălalt taler sunt 41 de senatori ai Grupului parlamentar al PSD, care au 5 comisii. Pe un taler, subliniez, 34 de senatori ai Grupului parlamentar al PDL, care au 7 comisii, pe celălalt taler, 28 de senatori ai Grupului parlamentar al PNL, care au 3 comisii.
Credeți că, în această aritmetică, putem să aruncăm și sabia, ca să echilibrăm talerele?
Și, ca să închei, vă mai aduc aminte un lucru. Ultima oară în februarie anul acesta, la începutul lunii februarie, când am negociat, dumneavoastră personal ați spus atunci că la începutul fiecărei sesiuni se negociază inclusiv conducerile comisiilor. Acum veniți cu regulament, cutumă, cu celelalte...
- Atunci așa ați spus: la începutul fiecărei sesiuni negociem
- și comisiile. Asta facem.
- Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Hașotti.
Vă mulțumesc.
Și să fim și mai exacți: reprezentanții în Biroul permanent al Senatului, conform regulamentului, se stabilesc la începutul legislaturii. La începutul legislaturii, lua o anumită configurație politică.
Ați fost într-o alianță cu PSD-ul, i-ați dat afară și a început să se schimbe configurația politică, a apărut încă un partid, cu care dumneavoastră ați fost în alianță, și atunci dumneavoastră ați modificat Regulamentul Senatului și ați spus: „Nu! Reprezentarea în Biroul permanent al Senatului se face la fiecare sesiune și, totodată, la începutul fiecărei sesiuni – cum spunea și domnul senator Rușanu – se discută, după acel algoritm și după sistemul acela de cădere în scară – da? –, procentele și reprezentarea în comisii, și nu numai președinții de comisii, totul.” Asta înțeleg că s-a întâmplat și la începutul acestei sesiuni parlamentare. Or, nu aveți a vă plânge, pentru că dumneavoastră ați venit, așa cum spunea și domnul senator Mitrea, și ați modificat regulamentul când aveați o majoritate și aveați nevoie să vă sprijiniți Guvernul. Dumneavoastră ați schimbat regulamentul și înțelegerile, da, prin care reprezentarea în Biroul permanent și, deopotrivă, în conducerile comisiilor să se negocieze pe baza algoritmului la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Nu înțeleg de ce avem această discuție?
Domnule președinte, cred că este cazul să încheiem dezbaterile, pentru că aceasta este situația.
Da, am să dau curs propunerii de sistare a dezbaterii, dar mai vrea cuvântul domnul senator Ghișe. I-l dau și după aceea o să vă propun sistarea dezbaterii.
## **Domnul Ioan Ghișe:**
Într-un minut, domnule președinte și stimați colegi.
Mă adresez în special domnului lider al senatorilor din Grupul parlamentar al PDL, domnul senator Cristian Rădulescu, dar este valabil pentru toți colegii de la Grupul parlamentar al PDL.
## Distinse domn senator,
Din cunoștințele mele, sunteți la al cincilea mandat de senator, deci aveți vreo 20 de ani în Parlament, și ați invocat aici democrația.
Vă întreb așa, drept coleg, îmi permit să spun că vă respect, cunoscându-vă de atâta timp.
În înțelegerea unora dintre noi, democrația vine de la „demos” și „kratos”, adică puterea poporului. Cum vedeți dumneavoastră democrația când 7.400.000 de oameni demit un om
și 6 oameni, dintre care 4 numiți de împricinat, anulează votul valabil a 7.400.000? În viziunea dumneavoastră, cum e cu democrația? Asta cu atât mai mult cu cât, și puteți constata pe documente, cei 6, dintre care 4 numiți de împricinat, prin ceea ce au pronunțat în hotărârea lor din 21 august, au comis abuz de drept, neconstituționalitate și nelegalitate. Cum vedeți dumneavoastră democrația? Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Mulțumesc.
## Domnule senator,
Îmi fac datoria să precizez eu că domnul senator Rădulescu a solicitat și a invocat democrația aici, în microcosmosul nostru, în Senat, nu a pus problema la o asemenea amplitudine cum o puneți dumneavoastră.
## Stimați colegi,
Dacă sunteți de acord, concluzionând cumva pe dezbaterea asta în care... Eu nu cred că suveranitatea plenului, principiul corect, valoarea și respectarea regulamentului, la fel cutuma, eu nu cred că sunt contradictorii.
Până la urmă, avem două calupuri, cum spunea domnul senator Rădulescu: niște schimbări de membri de la o comisie la alta, înlocuiri de membri care trebuie să treacă prin votul plenului, și niște numiri pe funcții pe care grupul le
deține, care nu sunt supuse votului plenului, conform regulamentului.
Și atunci, eu vă propun să
Vot · Respins
Numirea domnului Silviu Gabriel Barbu și a doamnei Alina Barbu ca membru titular, respectiv membru supleant în Consiliul Național de Integritate
În legătură cu al doilea punct, cred că nu se mai supune votului. Evident, se intră în prevederile regulamentare. Cei care sunt membri ai comisiei respective pot avea, și asta este o chestiune care se decide la comisie sau, eventual, prin noi discuții, negocieri cu liderii grupurilor.
Domnul senator Oprea.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt câteva comisii incomplete, în urma plecării unei serii de foști colegi ai noștri care au câștigat alegerile locale. Noi vă propunem să completăm, din punctul nostru de vedere, 6 dintre comisiile Senatului cu cei pe care eu îi voi nominaliza și dumneavoastră, bineînțeles, veți vota sau nu.
La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în locul domnului senator Bîgiu, Mario Ovidiu Oprea.
La Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în locul domnului senator Mustățea, domnul senator Dorin Păran.
La Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în locul domnului Emilian Frâncu, domnul senator Mircea Banias.
La Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul domnului senator Cornel Popa, domnul senator Tiberiu Prodan.
La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în locul domnului senator Nicolae Robu, care era secretarul comisiei, o propunem pe doamna senator Mihaela Popa.
La Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, unde domnul senator Emilian Frâncu era vicepreședinte, îl propunem pe domnul senator Paul Ichim.
La Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul domnului senator Voiculescu, îl propunem pe domnul senator Iosif Secășan.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Mulțumesc.
Vot · approved
Numirea domnului Silviu Gabriel Barbu și a doamnei Alina Barbu ca membru titular, respectiv membru supleant în Consiliul Național de Integritate
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, avem de făcut și noi anunțurile de înlocuire.
La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Sorin Constantin Lazăr ia locul domnului senator Țuțuianu, domnul senator Georgică Severin îl înlocuiește pe domnul senator Dan Coman Șova.
La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Petru Filip ia locul rămas vacant după demisia domnului senator Ioan Mang.
Domnul senator Nicolae Dănuț Prunea ia locul din comisie lăsat vacant prin demisie. Numai funcția a lăsat-o vacantă doamna ministru Ecaterina Andronescu.
La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Radu Cătălin Mardare, în locul rămas vacant după demisia domnului senator Iulian Bădescu.
Comisia pentru egalitatea de șanse. Având în vedere demisia doamnei Lia Olguța Vasilescu din funcția de președinte, aceasta va fi înlocuită de doamna senator Doina Silistru.
La fel, prin demisia domnului senator Ioan Mang, locul revine domnului senator Constantin Tămagă.
La Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Mihăiță Găină preia funcția de secretar în locul domnului senator Alexandru Cordoș – chestor.
La Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Gheorghe Marcu trece pe locul rămas vacant după demisia domnului senator Iulian Bădescu.
La Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, funcția de președinte revine domnului senator Gavril Mîrza, deoarece domnul senator Valentin Gigel Calcan este secretar al Senatului.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc.
Vot · approved
Numirea domnului Silviu Gabriel Barbu și a doamnei Alina Barbu ca membru titular, respectiv membru supleant în Consiliul Național de Integritate
La punctul 5 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna ministru Ecaterina Andronescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Vă rog, doamna ministru.
ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Aș vrea mai întâi să-mi permiteți să vă mulțumesc pentru că ați acceptat în ordinea de zi a ședinței de astăzi să dezbateți o problemă extrem de importantă pentru sistemul de învățământ.
Este vorba, așa cum s-a spus, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2010, ordonanță care legifera modul în care se susține examenul de bacalaureat, prin care se finalizează studiile liceale.
Prezentarea acestei ordonanțe de urgență a Guvernului în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport ne-a permis formularea unor amendamente cu care venim în fața dumneavoastră.
În conformitate cu aceste amendamente și cu modul în care se prezintă ordonanța de urgență a Guvernului, aprobată prin legea pe care îmi doresc s-o votați astăzi, bacalaureatul național rămâne în aceeași structură și cu același conținut ca și în ultimii trei ani de zile.
Am propus să se adauge, și comisia a acceptat cu unanimitatea celor prezenți, amendamentul, un nou tip de bacalaureat – bacalaureatul profesional –, care dă dreptul de acces pe piața muncii.
Este cunoscut – și avem foarte multe semnale – cum că angajatorii sunt reticenți să-i preia ca angajați pe cei care nu au o diplomă, pe de o parte.
Pe de altă parte, există diferențe de retribuție între absolventul de liceu cu diplomă de bacalaureat și absolventul fără diplomă de bacalaureat.
În același timp, aș vrea să precizez că cele două tipuri de bacalaureat generează rute de profesionalizare diferite. Dacă bacalaureatul național, prin diplomă, reprezintă permisul de acces în învățământul superior, bacalaureatul profesional dă doar dreptul de acces pe piața muncii și, în plus, prin modul în care este gândit, drept conținut, adaugă la competențe competențe profesionale pentru cel care obține o asemenea diplomă.
Cele două tipuri de bacalaureat au în comun evaluarea competențelor de comunicare în limba română, în limba maternă pentru cei care au ca limbă maternă altă limbă decât limba română, a competențelor de comunicare într-o limbă străină și a competențelor digitale. Acestea sunt comune celor două forme de bacalaureat.
Vă mulțumesc și eu, doamnă ministru.
Îl rog pe președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pe domnul senator Hărdău, să prezinte raportul comisiei.
Vă rog, domnule președinte.
## **Domnul Mihail Hărdău:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010, care modifică Legea învățământului nr. 84/1995, a fost solicitat pentru un raport suplimentar.
Aș dori să vă spun că avem un raport de admitere, cu amendamente, în număr de 5, dintre care aș vrea să vă amintesc primul amendament, care transformă proiectul de lege în Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, ca să nu mai avem trimitere la Legea nr. 84/1995, care nu mai este în vigoare.
Senatul este Cameră decizională și
Vot · Amânat
Numirea domnului Silviu Gabriel Barbu și a doamnei Alina Barbu ca membru titular, respectiv membru supleant în Consiliul Național de Integritate
## Vă mulțumesc.
Sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului? Vă rog, domnule senator.
## Domnule președinte, Doamnă ministru,
În principiu, sunt de acord că trebuie să găsim soluții pentru cei aproximativ 150 de mii de tineri care nu au luat, în ultimii doi ani de zile, bacalaureatul și să-i integrăm pe piața muncii, dar modificările pe care dumneavoastră le propuneți
vizând desfășurarea bacalaureatului în următorii ani mă determină să vă solicit, colegial, câteva clarificări pe care le consider imperative:
1. După cum bine se știe, competențele profesionale în sistemul educațional se validează prin certificare de competență de nivel 3, conform codului european al certificărilor, iar bacalaureatul este de nivel 4, potrivit aceluiași cod.
Nu credeți că, având două tipuri de bacalaureat, inducem o confuzie cu implicații în recunoașterea internațională a bacalaureatului sau a bacalaureatelor din sistemul românesc?
2. Nu afectăm prin introducerea acestui tip de bacalaureat învățământul profesional, reintrodus prin Legea nr. 1/2011, în prezent legea de bază a sistemului, și care-și propune, explicit, să ofere pentru piața muncii personal calificat, adică strungari adevărați, dulgheri, tapițeri, și nu hibrizi profesional?
3. Varianta bacalaureatului diferențiat este prevăzută în Legea nr. 1/2011 și urmau să-l susțină elevii care intră acum în clasa a IX-a și care vor parcurge o curriculă adecvată până în 2016. Acesta pare, cel puțin la nivelul primei impresii, traseul logic și pragmatic, coerent și benefic pentru cei care doresc cu adevărat să-și însușească deprinderile unei meserii. Stabilitatea și predictibilitatea în sistem sunt foarte importante.
Nu cumva prin modificări generăm noi elemente de instabilitate, amplificând vulnerabilitățile sistemului puse în evidență prin bacalaureatele din 2011 și 2012?
Altfel spus, inventăm încă un bacalaureat pentru unii care au fost greșit orientați în formarea lor intelectuală și de rută profesională sau chiar nu merită, din cauza lipsei de interes, să dețină un document de studii echivalent cu al colegilor lor merituoși.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Berceanu.
## Domnule președinte, Doamnă ministru,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Eu nu m-am exprimat foarte des în probleme de învățământ. În general, s-au pus probleme legate de partea de învățământ superior.
De data aceasta însă este vorba de învățământul profesional, învățământul tehnologic. Eu am predat 10 ani la un astfel de liceu, Liceul industrial nr. 1 – Aeronautic – din Craiova. Am avut copii care au intrat la Facultatea de Aeronave pe primul loc, cu discipline tehnologice. Cred că pot să spun câteva cuvinte despre această parte.
Din păcate, prin modificările propuse, am impresia că iarăși începem să ne depărtăm de posibilitatea ca unii dintre copii să meargă către o meserie. Senzația mea este că, prin tot ceea ce se face sau se vorbește, se induce impresia că a merge către o meserie și a face o meserie este ceva degradant este ceva, așa, rușinos.
Trebuie ca toată lumea să aibă bacalaureat și, după aceea, să meargă la facultate și să aibă un „carton” pe care scrie că este absolvent de facultate, dar care nu-i folosește la nimic pe piața muncii. Cred că trebuie să facem un efort general ca, măcar de aici încolo, părinții și copiii să fie convinși că, dacă merg pe direcția unei meserii, fac un lucru foarte bun, care le va asigura un viitor fără probleme și nu este o chestiune, așa, de margine a clasei sau a societății, pentru că, din păcate, asta s-a indus foarte multă vreme.
Acum, pe text, așa. Eu înțeleg, pe undeva, se încearcă rezolvarea unei situații tranzitorii. Adică a celor... s-au spus aici diverse cifre, 160 de mii de elevi, care, din păcate, la vremea când au început ei liceul, au fost împinși de părinți, de societate, de profesori să meargă pe calea asta a celor patru clase de liceu cu bacalaureat la sfârșit. Probabil, la vremea respectivă, știindu-se că bacalaureatul de la sfârșit este o chestiune formală, așa, în care profesorii le spun mai tuturor elevilor din clasă ce să scrie acolo pentru a lua bacalaureatul... Între timp, lucrurile s-au schimbat și cred că schimbarea aceasta trebuie păstrată.
Cei care au o diplomă de bacalaureat de-adevăratelea trebuie să fie elevi care au și cunoștințele respective de-adevăratelea și care pot, ulterior, să intre la facultatea care li se pare lor potrivită și să facă facultatea de-adevăratelea, în așa fel încât, când termină facultatea, să aibă, fără niciun fel de problemă, posibilitatea de a se angaja, am să spun și aici de-adevăratelea, și nu prin tot felul de intervenții sau de pile, ci prin dorința angajatorului de a avea astfel de absolvenți, cu cunoștințele respective, care sunt necesare în întreprinderea sau în locul respectiv de muncă, iar ceilalți trebuie să fie suficient de mulți, pentru că, altfel, încetul cu încetul, pe piața muncii vor fi numai oameni cu diplomă de studii superioare sau cu diplomă de bacalaureat teoretic, dar nu o să mai funcționeze nimic, pentru că eu nu știu prea multe domenii în care lucrurile pot merge înainte și fără angajații de nivel obișnuit, de nivel mediu, adică cei cu școală profesională, cu o meserie, care fac să meargă întreprinderea respectivă sau zona respectivă de activitate înainte.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Iulian Urban, domnul senator Staicu și, după aceea, încă...
muncii, este o amăgire. Hârtia nu va munci niciodată în locul elevului.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Staicu, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamna ministru,
Cred că problema este pusă greșit. Dumneavoastră spuneți că acest bacalaureat profesional reprezintă un permis către piața muncii. În calitate de angajator, nu cred că angajezi o diplomă, ci angajezi o persoană care știe să facă ceva.
În Ilfov, județul în care eu locuiesc, trăiesc, rata de promovabilitate la bacalaureat a fost de 10%. Unul din zece tineri înscriși a și promovat examenul.
Ar trebui să-i întrebați și pe ei dacă ei vor să aibă un asemenea bacalaureat, pentru că eu vă spun că cei care nu au luat bacalaureatul – și asta se vede din orice discuție pe care o porți cu ei – n-au luat pentru că nu au vrut să învețe, pentru că, la rândul lor, părinții nu sunt interesați de viitorul lor, nu le cer să învețe. Au fost toată vara plecați în vacanțe, pur și simplu, nu i-a interesat.
Spuneți că sunt 150.000 de tineri în aer. Au ales să fie acolo. Dacă-i obligăm să ia o hârtie pe care scrie „bacalaureat profesional”, nu-i va angaja nimeni sau a doua zi, a treia zi după ce-l angajează îl dă afară, pentru că nu știe să facă absolut nimic. Asta este problema. Nu putem ascunde în spatele hârtiilor faptul că nu vor să învețe, faptul că asta este alegerea pe care o fac în această societate democratică, care se învârte în propriul haos.
Nu în ultimul rând, eu cred că este o eroare să spunem că acești 150.000 de tineri sunt în aer. Este adevărat că cei 150.000 de tineri înseamnă vreo 300.000–450.000 de voturi, însă haideți, după douăzeci de ani, să încetăm să mai facem legi doar de dragul celor care le așteaptă, pentru că ei consideră că asta este o soluție.
Eu cred că orice părinte care dorește cu adevărat binele copilului lui în această țară ar fi fericit să știe că acesta nu se duce la școală ca să-și finalizeze studiile cu o hârtie cu care nu are ce să facă, pe care angajatorul nu o va pune să muncească în locul copilului.
Eu cred că trebuie să ne gândim foarte bine la ceea ce înseamnă acest bacalaureat diferențiat și trebuie să înțelegem faptul că, în momentul de față, doar dorința de a găsi o soluție pentru 150.000 de tineri care nu au vrut să învețe, pentru că de aceea nu au luat bacalaureatul, cât și dorința de a ține în viață școli... Sunt școli chiar în județul Ilfov care au zece elevi și doi profesori, dintre care unul este director, iar celălalt este director adjunct, care au salariul la nivelul unor școli care au 400-500 de elevi.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am asistat, în ultimii douăzeci și doi de ani, la o alterare a calității din învățământul românesc, în mod special din cel preuniversitar.
Am ajuns, astăzi, în situația în care 70% din elevii din România pică la bacalaureat. Și ce vedem? Vine doamna ministru Andronescu și, în loc să umble la cauzele care au determinat această situație, legiferează mediocritatea, propune legiferarea mediocrității.
Cu alte cuvinte, când România se duce la vale, în loc să stopăm această stare de fapt, venim și adaptăm legislația la situația respectivă. Dacă dumneavoastră vi se pare normal, mie nu mi se pare normal.
Haideți să lăsăm învățământul românesc să funcționeze și să se autoregleze, pentru că, de douăzeci și doi de ani, repet, intervenim în cadrul acestui proces educațional și nu facem altceva decât să bulversăm, de la an la an, ceea ce se întâmplă acolo.
Eu și mulți colegi de-ai mei nu vom vota această inițiativă legislativă.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Mihaela Popa, vă rog.
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Astăzi dezbatem o lege foarte importantă pentru copiii noștri și, de aceea, am considerat că trebuie să iau cuvântul.
Se spunea aici, spunea domnul Berceanu că a predat zece ani la catedră. Aș vrea să vă spun că am predat douăzeci de ani matematică, am condus și un liceu tehnologic, și un liceu teoretic și de aceea cred că trebuie să vedem exact cum sunt problemele reale din societatea noastră.
Cu toții trebuie să știm că bacalaureatul trebuie să reprezinte, în primul rând, un examen de evaluare a pregătirii unui elev care se specializează într-un anumit domeniu în liceu.
Bacalaureatul profesional reprezintă un prim pas. Să știți că și în Franța există un asemenea tip de bacalaureat. Însă vreau să spun cu toată sinceritatea că voi vota acest amendament și această ordonanță, această lege, dar problema elevilor de la liceele tehnologice nu se rezolvă..., cei care doresc mai departe să meargă la facultate. Și vreau să vă spun cât mai concis și clar de ce nu se rezolvă.
Acești copii n-au nicio șansă de a fi evaluați în profilul în care sunt pregătiți. De exemplu, ei sunt evaluați la limba română – așa cum sunt evaluați toți copiii –, la matematică – așa cum sunt cei de la teoretic – și la alegere: fizică, chimie, biologie sau informatică. Niciun obiect de specialitate. Eu îmi pun întrebarea și i-am adresat această întrebare și fostului ministru, domnul Funeriu: dacă un copil de la un liceu tehnologic ia nota 10 la biologie, asta înseamnă că el va fi un bun inginer electrotehnist?
Să evaluăm copiii în materiile și în specialitățile pentru care ei se pregătesc, și pentru acest lucru există două variante: ca ministerul să pregătească intermediar și un bacalaureat tehnologic – repet, așa cum este și în Franța –, și atunci, pe ruta tehnologică, el merge mai departe la facultate în domeniul în care s-a pregătit: textil, electrotehnic, silvicultură, sau la lit. d), la proba la alegere, în care copilul poată să-și aleagă: matematică, fizică, chimie, biologie sau o disciplină specifică profilului din filiera tehnologică – asta ar fi propunerea mea. Și de ce fac această propunere? Cel de la profilul uman, la alegere, își alege: filozofie, sociologie, din profilul lui, și poate merge mai departe, după aceea, la orice facultate, iar cel de la tehnologic nu are acest drept.
Mulțumesc, doamna senator. Domnule senator Miron Mitrea, vă rog.
## Domnule președinte,
## Doamna ministru,
Sigur că eu aș fi fost extrem de interesat de o asemenea discuție atunci când s-a discutat Legea învățământului, dar, din păcate, atunci a fost mai degrabă un război politic al celor care erați atunci la guvernare și care ați spus: „Vrem să treacă legea cum vrem noi, n-avem nimic de discutat cu voi.” Atunci aș fi intervenit să spun câteva lucruri despre ce cred eu despre învățământ. Eu. Doamna senator crede altceva, doamna senator altceva. Ce cred eu, care am avut cinci copii – am cinci copii – în liceu, dintre care ultimul a terminat acum un an, deci ca un tată care, de-a lungul timpului, a văzut cum a evoluat și bacalaureatul, și ceea ce li s-a cerut copiilor mei.
Am văzut că principala problemă – în ultimii doi pe care i-am avut în școală – era cât de des vin profesorii la școală, mai des decât ce învață ei. Și aș fi putut spune și acest lucru. În licee de mare ținută din București aveau mai multe zile libere și ore libere decât am avut eu în toată școala mea. Dar acestea sunt lucruri pe care le putem discuta și, poate, odată, când va veni timpul să discutăm pe fond Legea învățământului, putem discuta aceste lucruri.
Nu sunt un mare admirator al sistemului de învățământ nici din Franța, nici din România, nici din Anglia. În Europa, cred că Finlanda are un sistem de învățământ care merită să fie copiat. Nu cred că România, la ora actuală, are sursele financiare necesare să pună în practică un asemenea sistem de învățământ. Al doilea sistem de învățământ care mie îmi place este cel american, de care suntem încă departe, ca principiu.
Totuși, nu aș fi intervenit dacă colegul nostru, domnul senator Berceanu, nu intervenea. Eu cred că – îi spun domnului senator Berceanu și, desigur, doamnei ministru – în programa care urmează să fie pusă în practică vor exista ore de educație antreprenorială în mod serios. Cred că face parte această gândire din amândouă sistemele de învățământ pe care le-am menționat, demne de a fi de urmat, cel finlandez și cel american, poate cu mai multă aplecare spre sistemul american. Cred că este logic, existând aceste ore, modul pe care îl propune ministerul: ca acești copii să fie examinați la acea materie. Nu sunt sigur că asta va face ca toți elevii de liceu care vor da acest bacalaureat – care este și o mână de ajutor întinsă lor, în mod evident, aici sunt de acord cu domnul senator Berceanu – să învețe și să fie niște antreprenori grozavi, dar poate fi acest demers un pas înainte în ceea ce privește pregătirea copiilor noștri către economie, pentru că ăsta este un lucru care lipsește învățământului nu numai în România, ci în multe țări din Europa. Nu se pregătește copilul pentru lucrul în economie, nu-l învață cum să lucreze și cum să-și câștige banii, îi dă niște cunoștințe pe care nu le consider neimportante – orice cunoștințe generale sunt importante –, dar nu-l direcționează către ceea ce are el de făcut în față. Se mai întâmplă în unele facultăți, dar nici acolo foarte mult.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Radu Alexandru Feldman.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,
## Doamnă ministru,
Se spune că drumul spre rai... spre iad este pavat întotdeauna cu cele mai bune intenții. Cred că pentru niciun membru al Cabinetului, în speță al Guvernului, de 20 de ani, nu este mai potrivit acest dicton ca pentru ministrul învățământului, oricare a fost și oricine este astăzi ministrul învățământului. Toți titularii Ministerului Educației au venit animați cu cele mai bune intenții, ne-au prezentat cele mai îmbietoare proiecte și rezultatul este că, de ani de zile, sesiunea de bacalaureat, fie că este vorba de cea din vară, fie că este vorba de cea din toamnă, ne pune în fața unei realități care nu poate fi în niciun fel cosmetizată, o realitate extrem de dureroasă: rezultatele.
Sunteți la al treilea sau al patrulea mandat ca titular al Ministerului Educației. Sunt oameni care au prețuit foarte mult activitatea dumneavoastră, sunt oameni care au fost mai severi – „Abramburica” este expresia reținerii cu care părinți, comentatori, observatori ai felului în care s-a desfășurat reforma în învățământ au apreciat-o.
Doamna ministru,
## Stimați colegi,
Apropo de soluții, apropo de efortul de a aduce acest proces de învățământ într-un contact cât mai expresiv și cât mai productiv cu realitatea, există o sumă de reglementări în proiectul de lege cu care veniți pe care vă mărturisesc că nu le pot înțelege.
Întâi ar fi normal ca un asemenea proiect de lege să fie aplicabil la începutul unui ciclu liceal și cei care intră în liceu, în liceele tehnologice, în continuare și în conformitate cu o programă adaptată în perspectiva bacalaureatului pe care îl propuneți, să se pregătească așa cum se cuvine. A veni astăzi și a propune acest bacalaureat profesional în egală măsură accesibil absolvenților liceelor teoretice și celor de la liceele tehnologice înseamnă a crea o problemă care nu are niciun suport în logică, pentru că, dacă cei de la liceele tehnologice, cel puțin teoretic, au și ore de pregătire practică, cei de la liceele teoretice care se prezintă la un examen de aptitudini practice sunt total nepregătiți. Aceste soluții ale bacalaureatului profesional înseamnă o ștachetă foarte jos coborâtă pentru absolvenții liceelor teoretice, în așa fel încât, la viitoarea sesiune a bacalaureatului, să avem în față rezultate mult mai optimiste.
Vă rog.
Nu am vrut să întrerup dialogul dintre cei doi miniștri.
Păi pe unul dintre ei l-am rugat.
## Doamnă ministru,
Dacă, într-adevăr, vrem ca cei care nu au capacitate, care nu au vocație, care nu se simt atrași de studii superioare în învățământul superior..., și vă gândiți la cei care vor să practice o profesie, lucru absolut onorabil și de susținut, aplicați această măsură la finalul viitorului ciclu liceal, cu o pregătire adecvată, pentru că, altfel, nu este decât o măsură cosmetică în perspectiva rezultatelor de bacalaureat de la anul, fără niciun fel de consecință practică, fără niciun fel de efect, într-adevăr, semnificativ în programul de pregătire a oamenilor pe care îi vedem viitorii meseriași.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Hărdău.
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Doamnă ministru,
Aici s-au făcut multe presupuneri. La nivelul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului s-a acceptat amendamentul doamnei ministru ca o măsură tranzitorie, nu o măsură care cosmetizează învățământul românesc, ci o măsură care răspunde unor consecințe care sunt evidente, rezultate din ridicarea ștachetei calității la obținerea examenului de bacalaureat.
S-a presupus anterior că aceia care nu au promovat în primă fază vor învăța pe brânci, se vor duce din nou la școală în anul în care nu mai au ore și vor veni cu mult aplomb și își vor lua bacalaureatul. Fals. Au abandonat. Deci intră în zona de periferie a societății românești. Este o mână întinsă – eu așa văd, este opinia mea –, deci o mică șansă dată celor care și-au ales greșit, acum patru ani, traseul educațional, care au prevăzut că, așa cum spunea un coleg, își vor lua bacalaureatul, că e o formalitate. Lucrurile s-au schimbat, dar ei sunt în această tranșă, în acest segment de populație românească care a intrat într-un anumit ciclu, cu un anumit orizont, care s-a schimbat. Dintr-odată, am socotit că vor fi cinci generații. Această măsură, acest amendament răspunde nevoii a cinci generații, dacă lucrurile se vor schimba așa cum am prevăzut noi la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport – dacă puteți să revedeți –, legea inițială a educației nu cuprindea traseul profesional. Este rezultatul dezbaterii de la noi din comisie și am impus ministrului de atunci introducerea în Legea educației a școlii profesionale, lucru care s-a făcut, lăudabil. Nelăudabil este că bugetul pentru școala profesională a fost zero lei anul trecut, adică pentru anul în curs.
Deci rămâne, doamnelor și domnilor colegi și doamnă ministru, să vedem aplecarea noastră pentru învățământul profesional la stabilirea bugetului pentru dezvoltarea școlilor profesionale, așa cum le vedem noi. Nu trebuie reinventate, ci reactualizate. O școală profesională modernă presupune o altă dotare, deci o investiție, un puseu investițional care să facă atractiv acest traseu pentru o mare majoritate a copiilor noștri, care nu au acea capacitate intelectuală ca să ajungă în învățământul superior, mă rog, pe un traseu cu calități intelectuale mai ridicate. Este o măsură care să rupă acea mentalitate din societatea noastră că toți trebuie să facă facultate, cum foarte bine a atins aici acest punct domnul senator Radu Berceanu.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul senator Daea, după care urmează domnul senator Savu.
Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,
Astăzi, putem vedea cu toții o stare a normalității în Parlamentul României, când un guvern, prin vocea premierului, a spus că va respecta tot timpul Parlamentul României. Iată dovada.
Astăzi, în Parlamentul României se discută Legea învățământului. Până astăzi, nu. Ordonanța de urgență a Guvernului se discută în Parlament.
Doi. Astăzi, președintele Senatului, cu răbdare, dă dreptul la vot, dă dreptul la cuvânt tuturor parlamentarilor, tuturor membrilor din Senatul României. Act de normalitate.
În acest act de normalitate dați-mi voie să fac și eu câteva aprecieri.
Prima apreciere: a ministerului, a ministrului care caută soluții la o problemă reală. Și 5 cetățeni ai României trebuie să facă obiectul unei reglementări, dacă se impune, cu atât mai mult 150.000 de absolvenți care nu au astăzi bacalaureatul. Și de aici nevoia de reglementare, care trebuie apreciată, iar ministerul se află în zona aprecierii.
Doi. O comisie formată din senatori care aparțin întregului spectru politic a dat un raport, în unanimitate, iar poziția, intervenția președintelui comisiei este de apreciat aici – un președinte care spune că era nevoie de o asemenea reglementare, un președinte care aduce un raport și intervine pentru susținerea raportului. Sunt secvențe ale normalității, ale înțelegerii rostului și rolului nostru aici. Evident că n-am terminat vasta problematică prin această reglementare, dar am dobândit ceva astăzi, am dobândit interesul pentru domeniu, am dobândit calea liberă pentru discuții și am realizat culoarul pentru înțelegere. Este mult, este puțin? Eu zic că este suficient pentru astăzi.
Din acest motiv și din altele, vreau să închei salutând semnul normalității în Parlamentul României, iar votul meu va fi dat pentru această reglementare.
Am ascultat deopotrivă observațiile colegilor care au intervenit aici și care au nuanțat starea de fapt – e firesc, e un punct de vedere, este o atitudine –, dar climatul de lucru este la el acasă.
Să ne felicităm și să felicităm atât Guvernul, cât și pe președintele Senatului.
Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Savu. Urmează domnul senator Bara.
Domnule președinte Crin Antonescu,
Doamnelor și domnilor senatori și, în special, doamna ministru,
Am simțit nevoia să iau cuvântul. Dețin și eu un „carton”, cum a zis domnul Berceanu, un „carton” de la Aeronave, scrie 10 pe el.
În același timp, într-o ordine firească, după domnul senator Miron Mitrea, având 4 copii, nu 5, angrenați în diverse sisteme de învățământ... Dar, înainte să încep să spun ceea ce doream, simt nevoia să cer scuze doamnei ministru, în numele, cred, întregului Senat, pentru că un om – pe care-l prețuiesc, de altminteri, foarte mult – a coborât nivelul discursului în Parlament și a jignit-o pe doamna ministru, folosind un termen care n-avea ce căuta într-o dezbatere foarte serioasă pe Legea învățământului.
Vă rog să primiți scuzele noastre, doamnă ministru, pentru ceea ce s-a întâmplat mai devreme în Senat.
În același timp, despre ce discutăm astăzi, aici, pot să spun că o bună parte din discuții și confuzia sunt create de acest termen „bacalaureat profesional”, pe care l-am analizat în cadrul grupului, la Senat – se pare că n-am găsit o exprimare mai bună –, care a creat confuzia din discursuri legată de liceele tehnologice și teoretice. Nu, este un bacalaureat care permite accesul pe piața muncii.
Din tot ce am studiat în această lege, așa cum spunea și președintele comisiei, această opțiune a copiilor se exercită în momentul finalizării studiilor, nu se pune problema ca ei să opteze pentru unul din cele două tipuri de când se înscriu. Va fi o altă etapă în învățământul românesc, cum spunea președintele comisiei, în care să reflectăm mai bine către ce ne îndrumăm propriii copii, ca la finalizarea studiilor să poată lua un drum în viață.
Or, piața muncii – domnule senator Berceanu, nu știu dacă mai sunteți în sală, nu este corect totuși să nu ne ascultăm unii pe alții, dar eu o să continui – nu înseamnă numai tinichigii, cum a spus dânsul, oameni care să
mânuiască ciocanul sau fierăstrăul. „Demisul de către popor” spunea că avem nevoie de ospătari și de barmani mai mulți. Or, pe piața muncii și lor le trebuie o diplomă. Nimeni nu-i angajează. Ne mințim dacă nu recunoaștem că pe piața muncii se cere totuși un act pentru a putea deveni ospătar. Deci nu trebuie să ai neapărat aptitudini de mânuire a ciocanului sau a fierăstrăului, trebuie să știi să aduci farfuria. Și atunci eu cred că este corect să oferim o șansă și celor care pot intra pe piața muncii și sunt blocați de patronii, nu neapărat de marile companii, patronii micilor întreprinderi, care nu angajează decât oameni care mai prezintă o diplomă.
Mulțumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator și profesor, Domniei Sale pot să-i spun și profesor, măcar pentru că mi-a fost profesor la propriu acum îngrozitor de mulți ani.
Aveți cuvântul, domnule senator Bara.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă mărturisesc că sunt ușor descumpănit, pentru că discutăm despre o ordonanță a Guvernului și nu știu dacă discutăm despre ea în regim de urgență pentru că așa este, ordonanță de urgență a Guvernului, sau pentru că a devenit urgentă în urma unui amendament care s-a făcut ulterior de către comisie.
Această ordonanță vă reamintesc că a fost respinsă în două rânduri, spre sfârșitul anului 2010 și în anul 2011, și viza, de fapt, un acord al Senatului cu privire la probele de examen de bacalaureat, care trebuiau să fie altele decât cele din 2009, adică cele care au fost și anul acesta și care vor fi în continuare, până la aplicarea prevederilor noii Legi a educației.
N-am făcut-o atunci, nu știu de ce, în sfârșit. Iată că acest amendament, care suscită foarte multe opinii... Dezbaterea, ați văzut, este serioasă și amplă și mă gândesc dacă nu cumva era necesară o dezbatere mai largă, în general, în societatea românească, cu toți cei interesați, ca să fim convinși că luăm cea mai bună măsură. Se și vede de aici, din toate punctele de vedere exprimate, că există dorința aceasta de a îmbunătăți situația din învățământ. Și aici cred că suntem cu toții de acord că trebuie s-o facem sănătos și în niciun caz pe un principiu al răzbunării: că acum facem noi Legea educației, mâine o vor face alții..., pentru că ea se adresează, de fapt, generațiilor care speră foarte mult în produsele noastre legislative.
O altă cauză care mie mi s-a părut că a amestecat lucrurile aici este argumentația insuficient de precisă care a fost făcută aici cu privire la această necesitate, această oportunitate de a veni cu bacalaureatul profesional.
Și aici adaug ceea ce spunea și domnul senator Savu, chiar și termenul de „bacalaureat profesional” aduce confuzii. Dacă privim puțin pe fond cum stau lucrurile, adică facem o comparație între bacalaureatul național și bacalaureatul profesional, o să vedem că ele nu au prea mult în comun, doar acele probe care vizează competențele de comunicare, lingvistice sau digitale. Și vă informez că aceste probe sunt evaluate prin descriptori de performanță și nu sunt respinși la aceste probe.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc și eu, domnule profesor. Stimați colegi,
Suntem la capătul programului de lucru. Mai avem două solicitări de intervenții din partea colegilor și ar fi și intervenția doamnei ministru.
Vă propun să încheiem măcar dezbaterea, dacă mai aveți un pic de răbdare, să încheiem dezbaterea unitar, și-i dau cuvântul domnului senator Ghișe. Urmează domnul senator Günthner.
Dați-i un microfon domnului senator Ghișe!
Domnule președinte și stimați colegi...
Un om care spune ce trebuie!
## **Domnul Ioan Ghișe:**
Noi am mutat în plen dezbaterile care trebuiau să aibă loc în comisie. Să nu trăim iluzia că aici mai convinge cineva dintr-o tabără pe cineva din altă tabără. Eu voiam să propun tocmai sistarea discuțiilor și să
Vot · Amânat
Numirea domnului Silviu Gabriel Barbu și a doamnei Alina Barbu ca membru titular, respectiv membru supleant în Consiliul Național de Integritate
Mie ziceți-mi-l în original, în chineză!
Am să vă cer îngăduința totuși să-i dau cuvântul și ultimului coleg care a solicitat, domnul senator Günthner.
S-o ascultăm totuși, ca să încheiem dezbaterea, și pe doamna ministru cu o intervenție finală.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
O să încerc să fiu foarte scurt, dar, sigur, au fost niște luări de cuvânt care pe mine m-au surprins. Eu consider că Legea învățământului din România trebuie să sprijine orice cetățean român care dorește să se perfecționeze, să învețe, să poată face acest lucru, nu să-l blocheze, nu să-l aprecieze din start că „acesta-i bun din punct de vedere intelectual, celălalt nu”, și atunci îl blocăm să promoveze, să încerce să se perfecționeze.
Din acest punct de vedere, am rămas surprins și de această inițiativă. Personal, susțin, fără rezerve, un bacalaureat diferențiat, dar nu m-am gândit că poate fi chiar așa de diferențiat. Deci bacalaureatul național dă posibilitate de acces la învățământul superior, iar cealaltă variantă să blocheze. Aici eu am mari rezerve. Eu m-am gândit că bacalaureatul diferențiat înseamnă, eventual, un punctaj mai mic la admitere în facultate, dar în niciun caz nu aș susține ca bacalaureatul profesional să fie un „capac” pentru tineri ca să nu mai poată să continue studiile. Deci eu, personal, cred că ar exista o variantă și ar trebui găsită, ca la admitere să fie considerat acest bacalaureat cu un punctaj mai mic și, probabil că nu în facultățile de elită, dar în anumite facultăți de specialitate, să poată avea posibilitatea să se perfecționeze.
Până la urmă, eu cred că valorile umane, succesul în viață nu se suprapun perfect peste aceste examene. Există valori și dincolo de matematică, și dincolo de literatură. Sunt oameni de valoare, și nu mă gândesc, să zicem, la un Becali sau chiar la un Vanghelie, oameni de succes, care, poate, la școală nu au avut același succes, dar sunt foarte multe domenii unde oameni de valoare, care nu sunt primii, care nu reușesc la examenele dificile din școli, totuși se afirmă cu succes în viață.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc frumos, domnule senator.
Vă rog, doamnă ministru, dacă doriți să aveți ultimul cuvânt în finalul acestor dezbateri.
## **Doamna Ecaterina Andronescu:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Vă mulțumesc și dumneavoastră, cu toată sinceritatea, pentru această dezbatere pe o temă extraordinar de importantă, pentru că eu cred că instituția numită școală, orice rang ar avea ea, este cea mai importantă instituție din societate. De ea, de ceea ce se întâmplă în școală, depinde performanța societății.
De aceea, dezbaterea de astăzi cred că a fost una bine-venită și ea este urmare a dezbaterii în două zile a acestei inițiative în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
Doamnelor și domnilor senatori,
Vreau să îmi permiteți să vă spun, în foarte puține cuvinte, care a fost rezultatul evaluărilor de la sfârșitul acestui an școlar și ce concluzii se pot desprinde.
Evaluarea de la clasa a VIII-a ne-a arătat că 56.000 de copii din școlile gimnaziale nu au fost în stare să ia măcar nota 5 la evaluarea de la sfârșitul gimnaziului, ceea ce înseamnă că avem o mare problemă și în școala gimnazială.
Din cei 56.000, 37.000 provin din mediul rural, ceea ce înseamnă că avem o mare problemă cu școlile din mediul rural, în care, domnule senator, am comasat 2.000 de școli – nepermis de multe –, în care am trimis școala prea departe de domiciliul elevilor și acum, din păcate, culegem roadele acestei măsuri.
În același timp, evaluarea, prin examenul de bacalaureat, ne-a arătat un învățământ liceal extraordinar, aș spune excesiv de polarizat. Dacă absolvenții liceelor teoretice promovează între 85% și 100%, absolvenții liceelor tehnologice promovează, în medie, 25% și nu trec de 30%, ceea ce înseamnă că avem o mare problemă cu liceele tehnologice.
Nu mă uit înapoi cu mânie! Pentru mine este important ce trebuie să facem ca, peste un an, „când vine vremea să tragem o linie neagră” – cum spune Marin Sorescu – și să adunăm, să nu mai adunăm aceleași rezultate.
De aceea, vreau să vă spun că va fi o preocupare extrem de centrată pe învățământul profesional. Soluția pe care
am găsit-o anul acesta, și anume de a renunța elevii, după clasa a IX-a de liceu, și de a se orienta spre învățământul profesional, ne-a arătat că am reușit să adunăm foarte puțini elevi și nu este o soluție, ci trebuie să mergem, după clasa a VIII-a, spre școala profesională, nu oricum, ci prin contracte de parteneriat cu angajatorii, în așa fel încât să aibă unde să facă practică și să-i pregătim în meserii care sunt cerute pe piața muncii.
Nu am convingerea că vi s-a pronunțat numele, dar... Vă rog, dacă se poate, scurt, pentru că suntem la final.
## 30 de secunde.
## Vă mulțumesc foarte mult.
Nu este un drept la replică. Nu îi dau o replică doamnei ministru. Vreau doar să clarific o exprimare pe care am făcut-o cu foarte mare atenție. Am spus că sunt oameni care prețuiesc foarte mult tot ceea ce ați făcut și sunt oameni care sunt mai rezervați. Nu am exprimat un punct de vedere. Știți foarte bine care sunt sentimentele și felul în care am tratat întotdeauna dialogul cu dumneavoastră. Deci sub nicio formă nu am emis o opinie personală, nu am catalogat în niciun fel activitatea dumneavoastră și nu aș vrea să îl rețineți ca pe un lucru care, pentru o fracțiune de secundă, să lezeze numele și prestigiul dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Mulțumesc încă o dată, doamnă ministru.
Mulțumesc, stimați colegi, pentru toată această dezbatere, pentru calitatea ei. Împărtășesc sentimentul domnului senator Daea că a fost o dezbatere cum este firesc să fie măcar pe temele mari și, chiar dacă am consumat, ca să spunem așa, tot timpul alocat astăzi parcurgerii ordinii de zi, asta s-a întâmplat pentru că, într-adevăr, dumneavoastră, noi toți avem de spus lucruri și trebuie să spunem lucruri coerente, importante despre aceste teme mari cum ar fi educația.
Propun închiderea aici a ședinței pe ordinea de zi curentă. Voturile finale, pe care nu mai apucăm să le dăm astăzi, le vom da luni, începând cu votul pe această ordonanță, să fie, poate, o coincidență fericită că este și ziua începerii școlii.
Mulțumesc, încă o dată, colegilor care au participat la dezbatere și mulțumesc doamnei ministru.
Interpelare
Sorin Constantin Lazăr
Scăderea numărului de căsătorii înregistrate
Prima întrebare la sesiunea de întrebări de astăzi o adresez domnului ministru Mircea Dușa, iar obiectul acesteia se referă la: „Scăderea numărului de căsătorii înregistrate”. Domnule ministru, Pe fondul puternicei crize economice care a afectat România în ultimii ani, tot mai mulți tineri aleg să trăiască în concubinaj în defavoarea încheierii unei căsătorii. Un alt factor important în luarea unei astfel de decizii îl reprezintă și faptul că, odată cu introducerea prevederilor legale ce fac referire la căsătorie și la familie, celula de bază a societății în Codul civil, aceste două instituții au avut de suferit. În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați situația, pe județe, a căsătoriilor înregistrate în ultimele 12 luni. Cealaltă întrebare, adresată domnului ministru al sănătății, și interpelarea către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le depun. Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare
Ioan Ghișe
În luna octombrie, deci peste câteva săptămâni, se ajunge la termenul de decădere în care datoria Germaniei
În luna octombrie, deci peste câteva săptămâni, se ajunge la termenul de decădere în care datoria Germaniei față de România, din perioada celui de Al Doilea Război Mondial, o datorie de aproximativ 19 miliarde de mărci germane, la vremea aceea, și-ar împlini termenul de rambursare. Există o cercetare împlinită cu doctorat, a domnului doctor în economie Radu Golban, cetățean român din Timișoara, care locuiește în Elveția, care, de-a lungul anilor, a corespondat atât cu Ministerul de Finanțe german, cât și cu Banca Națională a României, și există probe certe care demonstrează această datorie a Germaniei față de statul român. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Victor Ponta. Dacă Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice și în colaborare cu Banca Națională a României, are intenția ca în aceste săptămâni, când se ajunge la termenul-limită pentru solicitarea față de Germania a plății datoriei, are de gând să facă această solicitare. Cred că acum, cu atât mai mult față de alte dăți, România ar trebui să facă proba că ceea ce alte state au datorie față de ea se cere a fi împlinit.
Toate aceste neajunsuri mă determină să consider nu oportună, nu necesară, ci vitală o reformă cât mai urgentă a sistemului sanitar. Trebuie să conștientizăm aceste probleme și să încercăm să le remediem, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe cei aflați în suferință, pentru a ne arăta respectul față de oameni și aprecierea și recunoștința față de medici.
## Stimați colegi,
Atât eu, cât și dumneavoastră știm foarte bine că un sistem de sănătate funcțional este una dintre cele mai importante componente ale unei societăți, unul dintre stâlpii de temelie ai dezvoltării societății, așa cum ne-o dorim.
Trebuie să facem toate demersurile necesare pentru o cât mai urgentă reformă a sistemului de sănătate din România, pentru ca astfel să ne îndeplinim datoria de a proteja cetățenii, de a lucra în beneficiul lor și de a le proteja unul dintre drepturile fundamentale prevăzute de Constituția României, dreptul la ocrotirea sănătății. Vă mulțumesc.
Un aspect la care aș vrea să mă refer este absorbția fondurilor europene. Este foarte adevărat că, de fiecare dată când a venit un guvern la Palatul Victoria, acesta și-a propus să lucreze mai mult decât precedentul la capitolul atragerea fondurilor europene, dar la fel de adevărat este și faptul că doar unele guverne au reușit să mențină un ritm susținut și să îmbunătățească acest capitol. O simplă comparație ne-ar oferi o imagine clară a ceea ce s-a întâmplat înainte de Guvernul Ponta și ce se întâmplă acum.
USL a reușit să atragă în cele câteva luni tot atâtea fonduri cât a reușit Guvernul PDL într-un an de zile. Degeaba colegii noștri de la PDL critică și amenință cu moțiune de cenzură, pentru că nu au dreptate. În trei ani de zile, Guvernul portocaliu a atras doar 7,5% din suma totală destinată României. Guvernul USL a reușit să crească rata de absorbție de la 7,5% la 10%. Să nu mai punem la socoteală și faptul că a trebuit să dregem busuiocul în urma Guvernului PDL, adică să reparăm greșelile făcute de această guvernare, pentru că, așa cum arată controalele Comisiei Europene și ale OLAF, problemele actuale cu banii europeni alocați României „își au originea în fraudele și neregulile comise în timpul guvernelor Boc”.
Bunăoară, reiterând ceea ce au afirmat deja colegii mei din Parlamentul European, rezultatul controalelor OLAF arată că în perioada 2010–2011 România s-a plasat pe primul loc în topul statelor membre UE care au deturnat fonduri europene. Cine a guvernat în această perioadă? PDL! Și acum cine trebuie să scoată cărbunii din foc? Cine trebuie să remedieze situația? USL trebuie să readucă România acolo unde îi este locul și să nu o mai lase pe pozițiile codașe ale Uniunii Europene. În loc să amenințe cu moțiuni, mai degrabă PDL ar pune umărul la treabă și ar căuta soluții constructive pentru țară.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Pe cale de consecință, Victor Ponta știe deja că nu are banii pentru a doua tranșă de reîntregire salarială și știe și faptul că o construcție bugetară făcută pe promisiuni manifestă o volatilitate similară cursului leu – euro, tragică pentru întreaga populație.
Guvernul reflectă la nivel național și european incapacitatea punerii în practică a unor promisiuni pe care nici ei nu le-au crezut când au ajuns la guvernare, cu atât mai puțin după alegerile locale.
Haosul național își are ecoul și la nivel local. Este suficient să îmi îndrept atenția spre situația existentă la nivelul județului Cluj. În disperare de cauză față de dialogul practicat de administrația județeană clujeană, Sindicatul „Mechel” Câmpia Turzii cere o monitorizare din partea premierului în ceea ce se prefigurează: închiderea combinatului și plecarea acționarului principal, echivalând cu o catastrofă pe piața muncii la nivel local și județean. Soluțiile deputatului USL din opoziție, candidat în alegerile locale, nu mai sunt și soluțiile actualului președinte al Consiliului Județean Cluj, domnul Horea Uioreanu: „Problema de la Câmpia Turzii este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm și ne angajăm să o rezolvăm.”
Clujul va rămâne fără „Mechel” Câmpia Turzii pentru că administrației județene clujene i se fâlfâie de cele 15.000 de locuri de muncă anunțate în campania de la alegerile locale. Clujul va avea acel spital regional de urgență cu numele și atât. Clujul va beneficia de lucrări la Autostrada „Transilvania” dacă Guvernul Ponta va găsi de cuviință să finanțeze județul singurului bărbat din USL.
Sunt o serie de proiecte județene care se târăsc sub semnul îndoielii și aprobării Guvernului Ponta, care moare de cu totul alte griji, cum ar fi obligația evidentă de plată a pensiilor și salariilor. O țară care consumă și se consumă numai în pensii și salarii este o țară fără viitor, fără investiții și locuri de muncă. Prevăd un nou acord cu FMI la orizont, capabil să deconteze factura uriașă a USL de la alegerile parlamentare.
Închei aici, constatând în linia comicului maghiar Latabár Kálmán: Voi ați vrut-o! Acum tăceți! Aduceți polonicul, stimabililor, și serviți cald, cu înghițituri mici, e posibil să vă înecați până în decembrie!
Din păcate, puținele măsuri economice luate de Guvern nu fac decât să înrăutățească și mai mult deteriorarea economică, cel mai grav fapt fiind limitarea sumelor acordate proiectelor economice și sociale finanțate din fonduri europene.
Am spus-o și o repet, stimați colegi, interesul nostru este acela de a colabora pentru binele românilor și de a trece peste orgolii personale, cu scopul de a obține rezultate benefice pentru dezvoltarea țării, însă nu pot trece cu vederea lipsa unei viziuni de ansamblu a puterii, evidentă prin ratarea obiectivelor asumate, precum creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, cu atât mai mult cu cât în luna iulie România a fost contributor net al Uniunii Europene, pentru că am participat cu mai mulți bani la bugetul Uniunii Europene decât am reușit să atragem.
Prin rectificarea bugetară operată, Guvernul USL recunoaște că nu mai poate atrage 400 de milioane euro fonduri nerambursabile, anulând în plus alte 300 de milioane euro de la capitolul cheltuieli destinate pentru plata lucrărilor executate în cadrul proiectelor europene, iar când vă aduc la cunoștință acest fapt, stimați colegi, nu o fac pentru că doresc să vă evidențiez niște calcule, ci pentru că efectele directe se văd la nivelul populației: sunt pierdute mii de locuri de muncă, sunt anulate investiții și este favorizat falimentul firmelor contractante.
În încheiere, reiau mesajul de cooperare cu actuala putere, în condițiile în care vom avea pe ce coopera. Suntem dispuși să susținem proiectele Guvernului atât timp cât acesta se va ocupa într-adevăr de guvernare și nu va fi
ocupat cu gâlceava politică. E timpul să privim cu luciditate prezentul și viitorul românilor și să fim responsabili pentru acțiunile noastre.
Rememorez că am primit chiar reclamații de la unii apropiați, care mi-au transmis că a promite că vei munci cu seriozitate conform legislației în vigoare privind competențele unui parlamentar nu prinde la electorat dacă nu torni și asfalt. Și uite-așa, pe sfârșit de mandat, speculativ, pot spune că am turnat și eu asfalt.
Însă trebuie să recunosc că am și nerealizări. Nu am reușit să aflu câți kilometri de asfalt s-au turnat de la Revoluție până acum în amărâta asta de Românie. Ca opinie personală, cred că aveam lejer o autostradă transeuropeană, dacă n-am fi închis ochii la cum s-a furat la drumuri. Nu am aflat cum au devenit multimilionari sau miliardari asfaltangiii și cât para-ndărăt s-a dat la partidele politice și unii factori sezonieri de decizie, că doar Parchetul anchetează voturi, și nu furturi.
N-am aflat cu ce rețetă de asfalt lucrează specialiștii în domeniu în România. La noi nu ține nici vara, la alții ține și în Sahara. La noi nu ține nici iarna, în țările nordice nu-i nicio problemă. Asfaltul nostru are doar proprietatea de a dispărea după două-trei ploi.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Societatea are nevoie de valorile și devotamentul pompierilor, iar faptul că acțiunile lor se termină cu bine ne face pe noi, oamenii care de multe ori avem nevoie de ajutorul lor, să ne simțim în siguranță.
Cu ocazia Zilei Pompierilor, urez tuturor persoanelor care fac parte din structura ISU multă sănătate și împliniri alături de cei dragi și cu cât mai puține intervenții, dacă s-ar putea! La mulți ani! Vă mulțumesc.
De aceea, mă doare proiecția pe care politica românească o are în plan național și internațional și-mi doresc ca măcar în această ultimă sesiune să putem lucra cu responsabilitate și solidaritate pentru țară, așa cum ne este menit.
A fi solidar cu propriul popor, cu societatea în care trăiești presupune rațiune, asumare, sacrificii, efort, dar și onestitate, loialitate, înțelegere, compasiune și dăruire, valori _sine qua non_ pentru bunăstarea românilor și pentru prosperitatea României.
PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ
Prin urmare, eu vă fac anunțurile:
Domnul senator Sorin Fodoreanu îl înlocuiește pe domnul senator Valentin Calcan în funcția de membru, respectiv președinte la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.
Domnul senator Tudor Panțuru îl înlocuiește pe domnul senator Iosif Secășan în funcția de membru, respectiv vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate publică.
Domnul senator Augustin Humelnicu o înlocuiește pe doamna senator Mihaela Popa în funcția de membru, respectiv vicepreședinte la Comisia pentru egalitatea de șanse.
Domnul senator Toader Mocanu îl înlocuiește pe domnul senator Serioja Chivu în funcția de secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Domnul senator Ion Ariton îl înlocuiește pe domnul senator Marian Ovidiu în funcția de membru, respectiv președinte al Comisiei pentru buget, activitate bancară și piață de capital și renunță la calitatea de membru din cadrul Comisiei pentru egalitatea de șanse, unde dorim să vină domnul senator Vasile Blaga.
Deci acestea fiind prevederile regulamentului, v-am făcut și anunțurile, aceasta fiind ultima etapă care lipsea, și anume ca grupul să-și desemneze reprezentanții în posturile vacante.
Mulțumesc.
Nu vom face chiar la fel, dar măcar sesiunea asta parlamentară vom face așa cum credem.
Vă mulțumesc, domnilor senatori.
Separat, examenul de bacalaureat profesional conține încă două probe: elaborarea unui proiect pe domeniul pe care elevul l-a parcurs în liceu și a unei probe practice și, în plus, susținerea unei lucrări scrise la disciplina „Educație antreprenorială”. În felul acesta, această disciplină care este parcursă de toți elevii de liceu încă de acum 10 ani de zile... Considerăm că absolvenții cu diplomă de bacalaureat profesional sunt capabili să aibă competențe profesionale suplimentare.
Bacalaureatul național rămâne ca atare, iar cele două tipuri sunt deschise, adică, chiar în același an, în succesiunea cronologică, se susține mai întâi bacalaureatul profesional, cu probele despre care am vorbit, și apoi bacalaureatul național, așa încât un elev poate să le susțină pe amândouă și poate să-și decidă ruta profesională mai departe, așa cum decid el și familia lui.
În același timp, dacă un elev care a absolvit liceul și are o diplomă de bacalaureat profesional dorește să meargă spre învățământul superior, după un an sau după mai mulți ani, se poate întoarce, se înscrie, susține probele de diferență – este vorba de lucrările scrise la disciplinele prevăzute în ordonanța de urgență a Guvernului – și, în felul acesta, are și el permis de acces pentru învățământul superior.
Considerăm că această propunere cu care venim în fața dumneavoastră reprezintă o soluție pentru cei care doresc să nu aibă o carieră susținută prin învățământul superior, ci una prin ceea ce se acceptă în Uniunea Europeană ca nivel de calificare 4, și cred că este un lucru bun câștigat pentru ei.
Vreau să vă informez, de asemenea, că în ultimii doi ani circa 150 de mii de absolvenți de liceu nu au promovat examenul de bacalaureat și pentru ei, anul acesta, ministerul a extins rețeaua de școli postliceale, în așa fel încât să le oferim o șansă în plus de integrare pe piața muncii, după cum o șansă de integrare pe piața muncii o reprezintă și acest bacalaureat profesional.
Vă mulțumesc foarte mult.
Numai cu cei de sus nu se poate face nimic. De aceea, eu pledez în fața dumneavoastră pentru a rămâne, într-un fel sau altul, măcar în viitor, sistemul de învățământ profesional, acela în care se făceau doi ani, în care angajatorii îi sponsorizau – să zic așa – de la început pe elevi, în care elevii făceau practică acolo și, dacă învățau meseria în întreprinderea aia, de cele mai multe ori, erau angajați – cei buni, cel puțin, cei care-și dădeau silința – în întreprinderea aceea, pentru că acolo învățau meserie.
Eu aduc aminte că, atunci când a început această chestiune, au fost peste 20 de mii de cereri de la societățile comerciale pentru un astfel de sistem de învățământ și cred că această parte trebuie păstrată nu numai prin articolele și litera legii, dar trebuie păstrată ca prezentare, ca publicitate.
Dacă acum se va înțelege de către părinți și de către elevi: domne, dacă ești bun, faci bacalaureatul așa-zis național sau teoretic sau cum dorim să-l numim, bacalaureatul bacalaureat, de-adevăratelea, și, dacă nu, faci așa, un fel de bacalaureat, care, la sfârșit, îți dă nu știu ce competență profesională, dar tot cu bacalaureat ești și, mai departe, vedem noi, poate se mai face o modificare printr-o ordonanță și vă dă și vouă dreptul să vă duceți la facultate, facem o foarte mare greșeală în ceea ce privește strategia de viitor.
Am să dau citire la două chestiuni de aici care mi se par ușor în neregulă, probabil că nu mai este nimic de făcut acum, dar măcar pe viitor: „Examenul de bacalaureat profesional constă în susținerea probelor de evaluare – acelea dinainte –, a proiectului...”
Deci elevul face un proiect. Proiect de ce? Proiect cu cine? Proiect despre ce? Eu am făcut multe proiecte cu elevii, am făcut proiecte și cu studenții, am dat eu însumi proiecte. Proiectul nu este, așa, o chestiune pe care o scriem aici – „proiectului”. Proiectul ăsta trebuie să fie ceva concret. Trebuie să fie ceva legat de o activitate. Dacă el a făcut un liceu oarecare și, după aceea, i se spune să facă un proiect, se va duce la cineva, la un inginer, la un profesor, care îi va face un proiect, îi va lua banii, el habar nu va avea ce legătură are cu viața și cu practica proiectul acela, dar va depune proiectul, da?
După care zice „probei practice”. Sunt foarte interesat cum poate să dea o probă practică un elev care a făcut patru ani de liceu obișnuit și care nu știe să țină un fierăstrău în mână, dar dă o probă practică. Nu știu dacă și proba aceasta practică va fi tot cu camere de luat vederi și cu o anumită exigență, pentru că, atunci, vă garantez că n-o va trece nimeni, pentru că atât domnișoarele, cât și domnișorii care sunt în zona asta și în categoria asta nu pun mâna pe ciocan, pe clește sau așa mai departe, pentru că este ceva degradant. Așa au învățat ei de douăzeci și cinci de ani, că a face o meserie este ceva, așa, în neregulă.
Și ultima literă mi se pare așa, _le comble_ , cum zic francezii, „a probei scrise la disciplina «Educație antreprenorială»”. Păi ăștia urmează să fie muncitori, nu antreprenori. Ce le folosește lor sau de ce să dea examen la educație antreprenorială? Să se facă antreprenori în ce sens? Adică să se facă, poate, liberi profesioniști, muncitori care să vină să fie muncitori sanitari, să repare caloriferul, să instaleze o centrală termică – ca freelanceri, așa –, de asta le trebuie, eventual, cunoștințe antreprenoriale, pentru că, altfel, ei or să meargă să lucreze undeva unde n-or să se întâlnească niciodată cu disciplinele antreprenoriale. Ei trebuie să se întâlnească cu meseria și să știe bine meseria și să fie mândri că știu o meserie și că pot să facă acea meserie și să-și câștige un ban de cele mai multe ori mai mare, un salariu sau un venit mai mare decât alții care fac traseul de bacalaureat nu știu de care, teoretic, dar, din păcate, nu știu mare lucru. Iar cerința, la ora actuală, este foarte mare pentru oameni, începând de la cei care să meargă, eu știu, la Dacia sau la Ford, pe bandă sau la montaj și să lucreze acolo, și terminând cu cei, nu știu, care fac ferestre de termopan și care trebuie să aibă muncitori, și nu hibridul acesta cu cunoștințe antreprenoriale, iar în rest, nu știu, așa, fără niciun viitor.
În concluzie, sigur că probabil este o oarecare formă și o oarecare soluție în ce se propune aici, dar vă rog să aveți în vedere că trebuie să rămână învățământul profesional de doi ani, cu contract cu societatea comercială, întreprinderea, cum vreți să-i spuneți, în care se învață de-adevăratelea o meserie – cine o învață; cine nu, se duce în altă parte –, și care este, într-adevăr, foarte, foarte căutat și foarte cerut.
Noi prin aceste diplome... senzația mea este că încercăm să ținem în viață un sistem educațional în România, care, în mare parte, în momentul de față nu mai generează elevi performanți, ci generează niște viitori tineri care, pur și simplu, intră în viață fără niciun fel de busolă. Astfel încât acest bacalaureat diferențiat, în momentul de față, așa cum l-ați prezentat dumneavoastră, ca un permis pentru piața
Mi se pare o încălcare a principiului egalității de șanse. Am discutat și cu doamna ministru, nu este un secret. Această inițiativă este un prim pas în a integra copiii noștri pe piața muncii, acolo unde ei se pregătesc. Nu putem evalua un copil din materia din care el, poate, uneori, are doar o singură oră pe săptămână, și aceea doar în clasa a IX-a, și să nu-l evaluăm din materiile pe care le studiază câte 4-5 ore pe săptămână, în fiecare an.
Și nu pot să mă abțin să nu-i răspund domnului Urban, pentru că predau la școală. Să știți, copiii muncesc câte 7-8 ore la școală și încă 7-8 ore acasă, cam de zece ori mai mult decât muncim noi aici!
Mulțumesc.
Cred că este un pas înainte și, deși am avut reținerile mele și le am în continuare față de sistemul actual, este un pas înainte. Nu aș da la o parte niciodată, când aș vorbi de 150.000, de 50.000, de 5.000, de 5 copii, și orgoliul familiei, și demnitatea familiei, și modul în care văd ei acest lucru. Chiar dacă sunt de acord: cei 150.000 de copii nu au vrut să învețe, nu i-a pus familia să învețe, cum spunea domnul senator Urban, nu i-a pus școala să învețe, nu i-a învățat nimeni să învețe. Nu știu de ce. Asta e. Dar asta e rău, noi nu putem privi chestia asta ca pe un lucru care ni s-a dat. 150.000 de copii într-o generație nu au vrut să învețe și noi spunem că nu au vrut să învețe, asta e viața, să se ducă să trăiască pe spinarea familiei. Nu, avem obligația să găsim soluții chiar după ce nu au vrut să învețe. Dacă nu am putut să-i facem să învețe, să-i dirijăm către ceva. Și poate că acest sistem – despre care nimeni nu poate să garanteze că este perfect și că va da rezultate 100% –, nu știu, este mai bun decât sistemul pe care îl avem. Spun asta pentru că și eu am avut rețineri asemănătoare – nu chiar ca acelea pe care le-a avut Radu Berceanu, ci asemănătoare – când discutam cu doamna ministru și mi-a spus să-i dau o soluție. M-am gândit, m-am învârtit, pe hârtie nu există altă soluție să-mi vină mie în cap – și nu sunt singurul –, așa cum i-a venit ministerului în direcția asta.
Deci eu cred că ar trebui să ne uităm cu interes la sistemul propus, să-i dăm drumul să funcționeze și să așteptăm ca ministerul să ne vină în față cu o lege a învățământului în care să încerce să rezolve și problemele, care sunt altele. Astăzi, noi nu punem în discuție sistemul de învățământ în general, punem în discuție o problemă care a apărut în ultimii ani de zile și, deși am salutat și salut faptul că acest examen și alte examene încep să fie intransigente și corecte, nu salut faptul că rămân sute de mii de copii nerezolvați.
Mulțumesc.
Nu este corect și nu este corect din punctul de vedere al felului în care tratăm elevul. Domnul senator Mitrea spunea că trebuie să dăm o mână de ajutor elevilor. E adevărat.
Singurul fel în care putem da o mână de ajutor elevilor este o programă bine gândită, cadre didactice la catedră cu vocație și cu pregătire corespunzătoare, pentru că vreau să vă amintesc că, dincolo de rezultatele catastrofale la bacalaureat, an de an, examenele de definitivat pentru cadrele didactice ne dau o imagine de neacceptat a calității celor care sunt titulari – mă rog, în fază de titularizare în procesul de învățământ. Doar în felul acesta putem, într-adevăr, să le dăm o mână de ajutor elevilor.
A crea tot felul de subterfugii, a coborî ștacheta exigențelor la nivelul cel mai de jos nu înseamnă a-i ajuta, pentru că, odată înarmați cu această diplomă de bacalaureat profesional, în niciun fel nu le deschidem calea spre o angajare. Lipsiți de aptitudini, lipsiți de pregătire, doar cu această patalama nimeni nu va fi dispus să-i angajeze. Deci dacă...
Deci măsura este o măsură tranzitorie – vă rog, stimați colegi, eu așa o văd – care rezolvă cinci generații de absolvenți care nu au capacitatea intelectuală pe care și-au imaginat-o ei. Nivelul calitativ la bacalaureatul național trebuie să rămână. Este cea mai bună modificare din învățământul românesc din ultimii zeci de ani.
Nu sunt adeptul copierii unor sisteme, cum spunea aici domnul senator Mitrea, să aducem învățământul din Finlanda... Ar trebui să aducem și finlandezii, pentru că noi avem un sistem de comportare total diferit.
Vă pot spune, stimați colegi, că bacalaureatul, primul, a dat niște rezultate. Să știți că sistemele de fraudare s-au perfectat progresiv. Și m-am gândit la prohibiția din America, când se consuma alcool în timpul prohibiției mai abitir și cu mai mult elan decât atunci când era liber consumul de alcool. Așa se întâmplă și la bacalaureat, deja încep penele de curent... Se fac pene de curent, se găsesc unghiuri, mă rog, din care observatorul, supraveghetorul electronic nu mai poate să-și ia imagini și așa mai departe. Deci lucrurile se perfectează în sensul invers față de cum a gândit legiuitorul. Și atunci mai există reforma în învățământ? Cred eu că atinge un punct final în momentul în care la noi se vor măsura intrările, când competiția se face la intrarea în ciclu, nu la ieșirea din ciclu. Asta este greșeala fundamentală din învățământul românesc. Noi măsurăm ieșirile. Trebuie să măsurăm, să facem competiție pe intrări, așa cum vă uitați la o cursă de 100 de metri, unde se aliniază opt indivizi, în care se vede foarte clar cine e cel mai bun.
În rest, candidează, mă rog, „cei mai deștepți” din țara noastră, din Botoșani, care luau la bacalaureat, de ordinul miilor, medii peste 9 și veneau la Cluj, unde era o mare exigență – mă rog, nu vreau să laud sistemul nostru de învățământ –, și ocupau toate locurile de la buget. Deci acesta era învățământul românesc.
Învățământul românesc s-a degradat. Eu lucrez din 1978 în învățământul superior românesc și este o continuă scădere a nivelului de pregătire.
Stimați colegi,
Am avut student care mi-a spus că 10[־1] e 9, în anul III. Ăștia sunt studenții care au și au avut la bacalaureat, la matematică, 8,50, pentru că am verificat. Nu se poate așa ceva! Ne mințim în continuare singuri.
Nivelul de calitate trebuie ridicat, sunt de acord, dar sistemul de reformă nu se realizează doar vorbind aici frumos, ci se vede în fila de buget a Guvernului pe care acum dumneavoastră îl conduceți. Să văd acolo, la școala profesională, că sunteți dispuși să finanțați cu multă dăruire, dacă vreți, și generozitate, dar cu responsabilitate școala profesională.
Școala profesională are un potențial de dezvoltare nemaipomenit. Nu mai avem meseriași. E un fapt constatat peste tot, oriunde vreți. Este nevoie de schimbarea orientării în fiecare școală.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Voi susține acest proiect al doamnei ministru Andronescu. Vă mulțumesc.
Deci fondul și baza bacalaureatului național o constituie probele acelea scrise – acolo, de fapt, sunt rezultate care ne dezamăgesc –, iar dincoace, la bacalaureatul profesional, partea comună este tot aceasta a competențelor de care am vorbit, iar competențele profesionale înseamnă o secvență care n-are nimic cu bacalaureatul acesta care se susține astăzi. Va avea ceva în comun cu bacalaureatul care se va susține peste 3-4 ani, parcă, după ce se va schimba curriculumul din sistemul de învățământ liceal, adică atunci când la examenul de bacalaureat vor fi probe și la disciplinele tehnologice. Și aici îmi pare rău că vorbim uneori în necunoștință de cauză, îmi cer scuze pentru termen, pentru că este poate prea dur, dar oameni care, altfel, declamă și au experiență ne dovedesc că nu cunosc legea, pentru că legea nouă prevede probe specifice profilurilor tehnologice, domeniilor fiecărui liceu tehnologic, ca probă scrisă.
În forma de astăzi nu sunt incluse astfel de probe de examen și eu aș face o comparație aici, pentru că am vorbit despre bacalaureatul profesional – termenul, spuneam și eu, nu este suficient de bine ales –, între certificatul de atestare a competențelor profesionale și bacalaureatul profesional, care are același scop: să ateste competențele profesionale. Deci este vorba, în fapt, de o formă de evaluare care însă nu schimbă nimic în ceea ce privește sistemul de învățământ și, mai ales, conținutul de formare. Avem aceeași formare, același model de învățare. În schimb, venim cu un model de evaluare în plus, care, până la urmă, nici nu ar fi rău, dacă am înțelege că el, de fapt, vizează calificarea profesională. Și atunci aș spune că bacalaureatul profesional nu este altceva decât o alternativă la bacalaureatul național și la calificarea profesională, pentru că acum elevii pot merge în câmpul muncii și să se încadreze pe baza certificatului de atestare profesională. Dacă forma nouă va fi acceptată, rămâne acest certificat, dar, în plus, apare și bacalaureatul profesional.
Și acum am să vă spun care sunt probele la certificatul de calificare și care sunt probele la examenul profesional, probele de bază, renunțând la acele competențe, nu că nu ar fi importante, dar mă refer la probele de bază, care dau, dacă vreți, esența pregătirii în domeniu: probă practică și proiect pentru obținerea certificatului de atestare profesională/probă practică și proiect pentru obținerea examenului de bacalaureat, plus examen la „Educație antreprenorială”. De aceea, eu spun că, în această accepțiune, putem vorbi, până la urmă, de această completare a legii, și nu modificare, că nu înseamnă modificarea bacalaureatului, dar cu condiția că... Sau se subînțelege că nu vom putea vorbi de rezultate mai bune până când nu vom schimba sistemul de învățământ în ceea ce privește pregătirea, procesul de pregătire, de formare a elevilor în învățământul liceal tehnologic, căci această formă de evaluare se adresează, în principal, elevilor din învățământul tehnologic, pentru că aceștia au în curricula lor de formare discipline care presupun practică și pregătire în specialitate.
S-ar putea vorbi mult despre educație. Eu mă opresc aici și sper că nu se va renunța la exigența care a fost probată ca
fiind benefică în ultimii ani cu privire la evaluarea bacalaureatului național.
Vă mulțumesc.
Aceleași structurări, restructurări trebuie să le avem și cu liceele tehnologice, pentru că și acolo vorbim de meserii care nu sunt căutate pe piața muncii și, de aceea, elevii nu prea înțeleg la ce le folosește această școală.
Aceste obiective sunt majore pentru ceea ce ne-am propus noi pentru anul școlar următor.
În același timp, vreau să vă informez că am luat un set de măsuri de ameliorare a rezultatelor, a calității procesului de învățământ și a progresului școlar și că aceste măsuri sunt orientate la nivel național, la nivelul inspectoratelor școlare, la nivelul fiecărei școli și chiar la nivelul fiecărui profesor, care trebuie să personalizeze măsurile remediale pentru îndreptarea rezultatelor despre care am făcut vorbire.
Eu cred, doamnelor și domnilor senatori, că această formulă nu este una care să cosmetizeze. Este una necesară și eu sunt sigură că ea va produce efecte pe piața muncii.
Nu am dorit să afectăm, în așa fel încât schimbările să pară excesiv de dinamice. Nu am dorit să afectăm bacalaureatul național. El rămâne ca atare, iar acest bacalaureat profesional nu face decât să crească, prin conținut, abilitățile și competențele antreprenoriale. Educația antreprenorială este o disciplină care se predă de 10 ani în învățământul românesc și o parcurg toate clasele, indiferent de filiera și profilul liceului. Această disciplină îi învață ce să facă cu ceea ce au aflat în școală sau cu cunoștințele pe care le dobândesc în școală și să nu uităm că de la astfel de întrebări au pornit foarte mulți oameni importanți în lumea aceasta. Bill Gates de aici a pornit, de la întrebarea: ce pot să fac cu ceea ce am învățat eu în școală? Și cred că acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând și în școala românească.
Sigur că se pot vorbi lucruri, așa cum le-am auzit și aici, despre școală care nu fac cinste școlii. În realitate, toți suntem produsul școlii. În realitatea școlii de astăzi, vorbim de o foarte mare polarizare. Sunt școli care sunt excepționale, care produc absolvenți cu o pregătire foarte bună, atât de bună încât marile universități din lume și-au multiplicat oferta educațională pe piața românească. Veneau o dată la doi ani, acum vin de două ori pe an în toate centrele universitare.
Aceste lucruri spun multe și despre performanța școlii românești, și să nu uităm că și olimpicii reprezintă produsul școlii românești și că ei ne-au făcut cinste anul acesta, pentru că cei peste o sută de elevi care au participat la olimpiadele internaționale, toți s-au întors cu medalii. Poate o să reușim să facem acest lucru cât mai curând, să încercăm să venim în fața dumneavoastră cu o susținere legislativă pentru menținerea și pentru creșterea performanței.
Cred că am răspuns, în mare parte, întrebărilor care au fost puse aici. Îl asigur și pe domnul senator... care a fost ministrul transporturilor..., domnul Berceanu, și pe toți cei care au avut îndoieli că vom fi foarte atenți în legătură cu conținutul acestui examen.
Pe domnul senator Radu Alexandru Feldman îl asigur că nu m-am supărat pentru aprecierea pe care a făcut-o. Este un personaj simpatic dintr-un film, dar, dacă eu nu m-am supărat și nu mă deranjează, îndrăznesc să spun – și-mi pare rău că spun acest lucru – că pentru dumneavoastră nu este onorant că ați făcut această apreciere în plenul Senatului.
Vă mulțumesc foarte mult și vă asigur de toată deschiderea și de toată disponibilitatea de a veni în fața dumneavoastră cu legi care să susțină învățământul românesc și să-i crească performanța.
Vă mulțumesc foarte mult.