Varujan Vosganian

## Stimați colegi,

Există, în ultima vreme, diverse discuții cu privire la structura hipertrofiată a administrației. Dacă nu mă înșel, chiar și astăzi la dezbaterile politice s-a vorbit despre faptul că avem foarte mulți salariați în sectorul bugetar, că sectorul bugetar este foarte mare, se fac comparații cu alte țări pentru a arăta cât de mare este sectorul bugetar din România. ## Dragi colegi,

Faptul că în România sistemul de stat este birocratizat este o consecință a evoluției istorice a țării noastre. În timp ce alte țări s-au format prin centralizarea unor burguri, cetăți, România s-a construit ca un stat birocratic. Noi am făcut prima oară comerț după Pacea de la Adrianopole, 1829.

În 1919, România era 90% rurală și cea mai mare parte a structurii administrative era în plan central. Am început să descentralizăm abia după 1918. Firește că la noi sunt mai mulți salariați, dacă tot învățământul este de stat, dacă toată sănătatea este de stat, dacă atunci când iei niște avize pentru calitatea apei sau calitatea cărnii nu te duci la o structură privată, ci te duci la stat, dacă la noi nu există camere agricole, care sunt private, ci direcții agricole județene, care sunt de stat și așa mai departe.

Deci faptul că la noi structura este prea mare nu este din cauză că sunt atribuții excesive, ci din cauză că ele trebuie delegate zonei private, și trebuie să existe o mai bună comunicare între stat și domeniul privat și un transfer de responsabilitate.

De aceea, eu socotesc că a spune că, de pildă, trebuie să dăm afară 100.000 de oameni nu e formula cea mai bună. O parte dintre ei sunt necesari, dar trebuie activități externalizate. Parteneriatul public-privat este o modalitate de lucru care, pe de o parte, mobilizează sectorul privat, pe de altă parte, înlătură această frontieră extrem de periculoasă care se creează la limita dintre interesul public și cel privat, care, adesea, face corupția să înflorească, și, în al treilea rând, mobilizează o seamă de resurse, care, în urma economiei centralizate, au rămas în administrarea statului și care nu sunt utilizate astăzi.

De aceea, eu cred că o astfel de lege, simplificarea procedurilor și adaptarea ei la legislația europeană pot înlătura unele dintre carențele care au făcut ca o bună parte dintre investițiile mari ale țării să nu se poată face, pentru că nu am avut un interlocutor privat și, de asemenea, o parte din terenurile, din clădirile pe care statul le-a deținut să nu poată fi folosite ca atare.

Gândiți-vă că, de pildă, astăzi, statul nu mai este capabil să facă un baraj ca la Vidraru sau un pod cum este cel de la Giurgeni-Vadu Oii, și poate nici nu este nevoie.

Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de act normativ.

## Domnule președinte,

Vă semnalez că ne-au venit puțin mai târziu și niște observații de la Consiliul Economic și Social și le vom anexa deciziei finale a plenului, pentru a fi reluate în discuția Camerei Deputaților.