Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 octombrie 2010
Informare · informare
Ioan Oltean
Discurs
Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă din partea inițiatorului este cineva prezent? Din partea Ministerului Justiției? Vă rog.
Nu este nimeni?
Păi, dacă este cineva, vă rog să poftiți, să prezentați punctul de vedere.
Cine sunteți?
Doamnă secretar de stat Lidia Barac, vă rog să prezentați punctul de vedere al inițiatorului.
Numai puțin, doamnă secretar, doamnă ministru!
Invit colegii să ocupe locurile în sala de ședințe, inclusiv pe intempestivul Daniel Buda să ocupe locul în sala de ședință.
Vă rog.
Acum aveți cuvântul, doamnă ministru.
## **Doamna Lidia Barac** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
Eficacitatea administrării actului de justiție constă, într-o mare măsură, și în celeritatea cu care drepturile și obligațiile consfințite prin hotărâri judecătorești intră în circuitul juridic, asigurându-se stabilitatea raporturilor juridice deduse judecății.
Justiția română, după cum cunoașteți, se află sub condiționalitățile instituite prin mecanismul de cooperare și verificare.
Prin reformarea Codurilor de procedură civilă și penală, recent adoptate, s-a urmărit ca obiectiv esențial crearea în materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcționării unei justiții moderne, adaptate așteptărilor sociale și necesității creșterii calității serviciului public al justiției.
Ținând însă seama de termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură, se impune instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate, de natură să faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare și soluționarea în termene rezonabile a proceselor.
Prin Proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor se propun măsuri legislative punctuale ce vizează, în principal, simplificarea procedurilor cu impact direct și asupra executării hotărârilor judecătorești.
Principalele reguli și mecanisme propuse în materie civilă privesc recursul în interesul legii.
Proiectul de lege preconizează crearea unui complet specializat, în alcătuirea căruia să intre președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții ai acestei Curți Supreme și un număr de 20 de judecători, dintre care 14 specializați în secția din domeniul de care aparține problema de drept dedusă spre interpretat. În acest fel, se fluidizează întreaga procedură a recursului în interesul legii care, după cum știți, astăzi, pentru a da o decizie eficientă, trebuie să întrunească totalitatea numărului judecătorilor Înaltei Curți, în număr de circa 121, în prezent.
Asemenea proceduri greoaie, cu o eficiență scăzută, au fost eliminate în proiectul pe care astăzi îl propunem dezbaterii dumneavoastră.