Vasile Blaga

Vă mulțumesc.

Domnule ministru al justiției Cătălin Predoiu, vă rog.

## **Domnul Cătălin Marian Predoiu** _– ministrul justiției_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Amendamentul vizat are de fapt drept scop transferul bugetelor de la Ministerul Justiției către instanțele de judecată, adică administrarea acestor bani direct de instanțele de judecată.

Acest amendament este de fapt în contradicție cu spiritul Constituției și cu litera ei, pentru că, potrivit Constituției, instanțele de judecată au ca datorie înfăptuirea justiției, nu administrarea unor fonduri publice. Acest text a fost introdus în legislație în anul 2004, în opinia mea, dintr-o eroare, interpretându-se ca o consolidare a independenței justiției. În fapt, acest text, dacă ar fi aplicat, ar conduce la o blocare a sistemului judiciar, pentru că din punct de vedere funcțional instanțele nu sunt pregătite pentru o astfel de atribuție, chiar dacă am trece peste impedimentul principial, constituțional pe care l-am expus.

Dovadă că este așa stă faptul că începând cu anul 2005 acest text a fost prorogat succesiv pentru că nu numai că este imposibil de aplicat în acest moment, dar ridică o chestiune de interpretare principială a rolului instanțelor de judecată. Și din punct de vedere politic, aș vrea să reamintesc faptul că toate guvernele care s-au succedat începând din 2005 au susținut prorogarea intrării în vigoare a acestui text. În 2005–2006, Guvern PDL-PNL, în 2007–2008, Guvern PNL, în 2009, dacă nu mă-nșel, Guvern PDL-PSD, și această măsură este propusă în continuare de Guvern, pentru că ceea ce avem în vedere este funcționalitatea sistemului judiciar, și nu blocarea lui.

Aș mai aduce un argument, respectiv acela că și în cadrul rapoartelor privind Mecanismul de Cooperare și Verificare se menține această soluție, citez: „Și pentru faptul că ministrul justiției poate explica, influența și convinge pe colegii săi și în special pe ministrul finanțelor publice sau pe prim-ministru mai bine decât orice alt outsider din cadrul sistemului judiciar.”

Gândiți-vă că puterea judecătorească trebuie să rămână independentă, ea este în raport de egalitate cu celelalte puteri. Dacă acest buget ar fi administrat de instanțele de judecată prin intermediul președintelui Înaltei Curți ar însemna ca acest reprezentant al puterii judecătorești să intre într-o relație de subordonare cu Parlamentul în ceea ce privește activitatea banului public. Banul public trebuie administrat și cheltuit de ministere, de Executiv, care este la rândul său cenzurat de Parlament. Nu putem admite ca justiția să fie cenzurată de Parlament. Implicit, s-ar ajunge la această poziție ca cel puțin sub aspectul administrării banului public justiția să fie cenzurată de Parlament și nu este normal acest lucru.

Pentru toate aceste motive, noi am propus o prorogare a termenului, de data aceasta de doi ani, și nu de un an, care s-a dovedit insuficient, pentru a evalua dacă principial este acceptabilă soluția și dacă funcțional merge.