Florin Iordache

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii (PL-x 353/2020; retrimis comisiei)

497 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant5 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat1 marcheri
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România stă în așteptare din 2017* în Parlament și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia și viclenia politice prin care 1 2 3 4

În contextul ședinței

UDMR își urmărește consecvent interesele subminatoare1 2 3 4 5

la adresa statului român1 2 3 4

sunt foarte bine cunoscute.1 2 3

De altfel, rezultă și din tonul mieros, inocent, aparent nevinovat, exprimat anterior chiar de președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase!*

La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși circa 40.000 de români. Aveau o singură vină – nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară.* Între acești 40.000 de români eroi, omorâți la comanda nobilimii ungurești și secuiești, sunt incluși patru prefecți, unul din județul Mureș, pe care îl reprezint, prefectul Constantin Romanu-Vivu, alți 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul românilor pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte.

Dacă anii revoluționari 1848–1849 pot fi considerați o primăvară a popoarelor, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieșit doar printr-un război revoluționar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri.*

La 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremații maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale și românilor. Kossuth a declarat că: „În Ungaria nouă poate exista numai o singură națiune politică – cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naționalități care se pot bucura de toată egalitatea în fața legii și un anumit grad de autonomie în religie și învățământ, dar nu vor putea deveni niciodată națiune politică*, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei.”

Ce credeți oare că a determinat Marea Adunare de la Blaj și acțiunile revoluționare ale „crăișorului munților”, Avram Iancu, care i-a chemat pe toți moții, pe românii transilvăneni, la luptă? „No, gata? No, hai!” – strigătul său de luptă, cu toate implicațiile și semnificațiile sale extraordinare pentru națiunea română.*

În programul Revoluției Pașoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12, care nu trebuie uitat vreodată, al proclamației care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania.

În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulțumit deopotrivă pe români și pe sași, dar și pe o parte a maghiarilor.

Însuși poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în dieta care luase această decizie s-au aflat din 300 de reprezentanți numai trei români și 24 de sași.

După această decizie a început în Transilvania prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva unirii forțate, impuse cu de-a sila, era arestat, bătut și chiar spânzurat.

Adevărate masacre pentru vina de a fi român și a nu fi de acord cu oprimarea și asupritorii.

Să ne înțelegem, maghiarii...

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Argumentația este centrată pe interesele și acțiunile unui grup politic specific (UDMR) perceput ca adversar.

„UDMR își urmărește consecvent interesele subminatoare la adresa statului român”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea unor termeni precum „perfidia” și „viclenia” constituie o derogare explicită la adresa unui grup.

„Perfidia și viclenia politice prin care UDMR își urmărește consecvent interesele subminatoare”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Cererea este respinsă prin asocierea ei cu un context istoric conflictual și intenții subminatoare.

„acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România stă în așteptare din 2017”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul folosește ironia și refuză angajamentul cu raționamentul opoziției.

„Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase!”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pur pozițional, axat pe opoziția față de inițiativă fără a propune alternative.

„acest proiect legislativ... stă în așteptare din 2017 în Parlament”

În context ↑