Adrian Țuțuianu

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea mai întâi să adresez câteva întrebări Guvernului. Prima întrebare.

Se discută în expunerea de motive a actului normativ de o sumă de 2.163 de milioane de lei, reprezentând 0,4% din PIB. Întrebarea pe care o pun este aceea de a ne lămuri care sunt anii bugetari pentru care sunt prevăzute aceste drepturi salariale, pentru că, din câte știu eu, în continuare sunt hotărâri judecătorești pronunțate și vom avea titluri executorii chiar și pentru 2010.

De aceea vreau să ne lămurim mai întâi pentru ce an bugetar sunt aferente aceste drepturi.

Tot din expunerea de motive rezultă că, în principal, au fost avute în vedere restanțele salariale sau drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești din sistemul justiției și sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Întrebare: are Guvernul o situație a drepturilor cuvenite altor funcționari publici din administrația publică locală și centrală, drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, care sunt titluri executorii și care este cuantumul acestora?

A treia întrebare: ce plăți s-au făcut în anul 2010 în baza acestui act normativ, pentru că am avut ordonanța în vigoare, iar acum avem doar o modificare.

În al patrulea rând, vreau să fac un comentariu și să explic de ce Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un vot împotrivă și de ce noi, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Primul comentariu derivă din însăși jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Intervenția statului în faza de executare a hotărârii poate avea forma unei întârzieri rezonabile a plății. Or, eu cred că nu este rezonabil să plătim drepturi aferente, să spunem, anului 2008 sau 2009 în 2012, 2013 și 2014. Cauza aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, invocată în motivarea acestui act normativ, vorbește de o întârziere rezonabilă atunci când am avut un termen de doi ani și jumătate pentru amânarea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești.

Și aș mai spune că aceeași decizie prevede că o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o hotărâre judecătorească. Evident că aici nu avem de-a face cu un refuz, dar avem de-a face cu o amânare pentru o perioadă deosebit de lungă, ceea ce, după părerea mea, nu se încadrează în ceea ce se cheamă întârziere rezonabilă a plății.

Deci, pentru toate aceste motivații, grupul nostru va fi împotriva acestui act normativ. Aștept însă clarificările pe chestiunile punctuale pe care le-am ridicat în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.